Ilie Bolojan și-a construit reputația politică departe de București. Primar în Oradea între 2008 și 2020 și președinte al Consiliului Județean Bihor între 2020 și 2025, liberalul a devenit cunoscut pentru modernizarea infrastructurii, atragerea fondurilor europene și reorganizarea administrației locale.

După criza politică din 2024, Bolojan a ajuns la conducerea PNL, ulterior devenind președinte al Senatului. În februarie 2025, după demisia lui Klaus Iohannis, a preluat interimar funcția de președinte al României, până la instalarea lui Nicușor Dan. Pe 20 iunie 2025, Nicușor Dan l-a desemnat premier, într-un moment în care România se confrunta cu un deficit bugetar ridicat și presiuni pentru reducerea cheltuielilor publice.

Citește și: Bilanțul Guvernului Bolojan. Premierul care a pus România la dietă, dar a uitat să slăbească statul. Ce rămâne după austeritate, zeci de promisiuni și reforme controversate

Ce a urmat însă a creat o adevărată punte între reformele necesare și austeritatea excesivă

Ajuns la Palatul Victoria, Bolojan a încercat să transfere la nivel național modelul administrativ care îl consacrase la Oradea: disciplină financiară, reducerea risipei și eficientizarea instituțiilor.

Guvernul său a promovat măsuri fiscale și reforme administrative menite să reducă deficitul bugetar. Susținătorii au apreciat disponibilitatea premierului de a lua decizii nepopulare, în timp ce criticii au acuzat transferarea costurilor ajustării bugetare asupra populației. În realitate însă, multe dintre măsuri aveau succes, însă era nevoie de mai mult sprijin pentru populație și de mai mult timp pentru implementarea austerității.

Dincolo de controverse, Bolojan a contribuit la readucerea în prim-plan a unor teme precum eficiența aparatului de stat, responsabilitatea cheltuirii banilor publici și performanța administrației. Totuși, între anunțarea reformelor și obținerea unor rezultate economice durabile există o diferență importantă.

Costul politic a devenit vizibil. Potrivit datelor INSCOP citate într-o analiză a politologului George Jiglău, încrederea în Bolojan a coborât de la 42,2% în mai 2025 la 25,1% în martie 2026, o scădere de 17,1 puncte procentuale.

Funcția de premier, o minge dată la poartă într-un meci al orgoliilor

Mandatul său s-a încheiat pe 5 mai 2026, când Guvernul Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură susținută de PSD, AUR și PACE–Întâi România. Moțiunea a primit 281 de voturi pentru și patru împotrivă.

PSD și ceilalți inițiatori au acuzat Guvernul de deteriorarea situației economice și de afectarea nivelului de trai. Pentru Bolojan, demiterea a reprezentat o înfrângere instituțională, dar nu neapărat sfârșitul perspectivelor politice. Au urmat mai multe luni în care Bolojan a rămas în interimat și, abia toamna aceasta, în Guvern s-a instalat un nou premier, în persoana lui Luca Niculescu. Ziua în care Bolojan a părăsit Executivul, singur și cu un rucsac în spate, a spus multe despre plecarea sa, dar și despre o posibilă revenire pregătită din umbră.

Există inclusiv interpretarea că ruptura de PSD l-ar putea ajuta să-și reconstruiască imaginea. Într-o analiză publicată în aprilie 2026, politologul George Jiglău a discutat posibilitatea ca atacurile social-democraților să-l transforme pe Bolojan într-un politician perceput ca victimă a sistemului pe care a încercat să-l reformeze.

Citește și: Ar putea avea România, în sfârșit, o femeie la Cotroceni? Lista numelor care au râvnit la statutul de „doamna președinte”

Ce face Bolojan acum și ce spune despre 2030

Acum, în noiembrie 2026, Bolojan conduce PNL, partid aflat în opoziție, și încearcă să delimiteze identitatea liberală de colaborarea cu PSD.

La 1 noiembrie, întrebat despre eventuale schimbări la conducerea partidului, a declarat: „Nu se pune problema despre o schimbare a mea.” În privința liberalilor favorabili continuării colaborării cu social-democrații, mesajul său a fost categoric: „Nu au decât să plece pe drumul pe care și-l doresc.”

În schimb, când vine vorba despre prezidențiale, Bolojan este mult mai rezervat.

Pe 2 aprilie 2026, referindu-se la posibilitatea unei noi candidaturi a lui Nicușor Dan, afirma: „Iar cât timp avem un președinte al României pe care l-am susținut în acele alegeri în turul 2 și dorește să candideze, nu se pune nicio fel de problemă din partea mea la o candidatură.”

Pe 18 octombrie, întrebat din nou despre anul 2030, a răspuns: „Nu se pune problema unei astfel de candidaturi şi până în 2030 avem 2028.”

Declarațiile sugerează că Bolojan nu intenționează să intre într-o competiție directă cu Nicușor Dan, dar nici nu elimină definitiv posibilitatea unei candidaturi dacă situația politică se schimbă.

Ce spun sondajele și l-ar susține PNL?

Un barometru IPEP realizat în septembrie–octombrie 2026 îl plasa pe Bolojan la 19,5% încredere ridicată, comparativ cu 16,3% pentru George Simion și 7,2% pentru Nicușor Dan. În același timp, 57% dintre respondenți declarau că nu au deloc încredere în fostul premier.

Sondajul trebuie interpretat prudent, fiind realizat pe un eșantion de 502 persoane, cu rezultate neponderate. În plus, încrederea într-un politician nu reprezintă intenție de vot.

În interiorul electoratului liberal, situația pare mai favorabilă. Același barometru indica faptul că 67,6% dintre respondenții care preferă PNL declarau multă încredere în Bolojan.

Sprijinul partidului pentru o eventuală candidatură în 2030 este, așadar, plauzibil, dar nicidecum garantat. Rezultatele alegerilor parlamentare din 2028, poziția lui Bolojan în partid și decizia lui Nicușor Dan privind un al doilea mandat vor cântări decisiv.

Cine ar mai putea candida în 2030, dar ce șanse ar avea Bolojan să câștige voturile românilor

Principalul nume pe lista pentru Cotroceni rămâne Nicușor Dan. Acesta are șansa, prin Art. 83 din Constituție, să candideze pentru al doilea mandat. Dacă actualul președinte își păstrează sprijinul partidelor proeuropene, spațiul politic pentru Bolojan s-ar putea restrânge considerabil.

George Simion reprezintă un alt posibil competitor, având avantajul notorietății și al capacității de mobilizare a electoratului naționalist. PSD ar putea propune propriul candidat, Sorin Grindeanu fiind unul dintre numele de luat în calcul, în funcție de evoluțiile interne.

Vezi și: AUR a vândut românilor visul unei case de 35.000 de euro. De ce nu l-au taxat alegătorii pe George Simion când a recunoscut strategia și a promovat huliganismul, ura și multe fake news-uri

Dominic Fritz ar putea deveni relevant în discuțiile despre viitorul dreptei, cu condiția îndeplinirii cerințelor constituționale de eligibilitate. Nici Călin Georgescu nu poate fi ignorat ca factor de influență electorală, deși o eventuală candidatură depinde de situația sa juridică.

Revenind la Ilie Bolojan, acesta ar putea avea un avantaj major la alegerile din 2030, având și reputația de administrator orientat către rezultate, nu doar către promisiuni. Experiența de la Oradea și Bihor, notorietatea dobândită la nivel național și capacitatea de a se prezenta drept politician dispus să ia decizii dificile constituie resurse electorale importante. Cu toate acestea însă, asocierea cu austeritatea, pierderea funcției de premier și nivelul ridicat de neîncredere pot limita extinderea susținerii sale dincolo de electoratul liberal.

Marea necunoscută este dată acum de felul în care românii îi vor evalua retrospectiv guvernarea, mai ales că timpul mai și trece. Anul său cu Executivul va putea fi considerat ca pe o perioadă de sacrificii necesare sau ca pe una în care costurile reformelor au depășit beneficiile resimțite.

Vezi și: România, de 5 luni în sala de așteptare. Până găsim premierul, începe să ne coste scump interimatul

Disputa a izbucnit după ce Bolojan a anunțat că liberalii care au atacat în justiție deciziile congresului au la dispoziție zece zile pentru a renunța la procese. În caz contrar, aceștia ar urma să fie îndepărtați din grupurile parlamentare ale PNL. Nicoleta Pauliuc consideră că această condiție reprezintă o încălcare a principiilor liberale și a dreptului constituțional de acces la justiție.

Într-un mesaj video publicat pe pagina sa de Facebook, senatoarea i s-a adresat direct liderului PNL, afirmând că experiențele personale dificile prin care a trecut o fac să nu fie impresionată de presiunile politice.

„Domnule Bolojan, trei mesaje vreau să vă transmit: unu, nu mă intimidați. Am avut în viață lupte mult mai grele decât o dispută cu un președinte de partid care, atunci când nu reușește să convingă, încearcă să-și impună autoritatea prin amenințări și ultimatumuri. Am învins cancerul, așa că va trebui să mă iertați dacă amenințările dumneavoastră nu mă impresionează”, a afirmat Nicoleta Pauliuc.

Parlamentara a criticat termenul impus de conducerea partidului pentru retragerea acțiunilor judiciare, apreciind că acesta reprezintă o încercare de constrângere a celor care contestă hotărârile congresului.

„Acum veniți cu un ultimatum de 10 zile: Ori ne retragem acțiunile din instanță, ori ne dați afară din grupurile parlamentare. Un astfel de gest nu e doar autoritar, e mărunt și meschin”, a continuat ea.

Nicoleta Pauliuc invocă dreptul constituțional de acces la justiție

Senatoarea a invocat articolul 21 din Constituția României, care garantează accesul liber la justiție, susținând că apartenența la o formațiune politică nu poate presupune renunțarea la acest drept.

„Loialitatea față de un partid nu poate însemna renunțarea la dreptul de a cere dreptate în instanță. Dacă eu consider că o decizie încalcă legea sau statutul PNL, am dreptul să o contest. Judecătorii sunt cei care vor stabili cine are dreptate. Și atunci vă întreb, domnule Bolojan: dacă sunteți atât de convins că noi greșim, de ce insistați să ne retragem procesele? N-ar fi mai simplu să le câștigați?”, a mai arătat parlamentarul liberal.

Nicoleta Pauliuc a susținut că mandatul său parlamentar este legat de angajamentele asumate față de alegătorii din Ilfov, în special în ceea ce privește apărarea drepturilor pacienților, sprijinirea familiilor și susținerea antreprenorilor români. Ea a subliniat că nu a intrat în politică pentru a „ridica mâna la comandă”.

Totodată, senatoarea a criticat o serie de măsuri adoptate de guvernul condus anterior de Ilie Bolojan, între care neplata primei zile de concediu medical, introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului și modificările fiscale despre care susține că au afectat firmele românești.

„Așa că vă întreb: eu m-am îndepărtat de valorile liberale sau dumneavoastră v-ați îndepărtat de oamenii pe care PNL a promis că-i reprezintă? În încheiere, domnule Bolojan, ce ar trebui să facă un parlamentar atunci când consideră că propriul partid se îndepărtează de ceea ce a promis alegătorilor? Să tacă, să se supună, să renunțe la dreptul de a contesta deciziile conducerii? Și, dacă refuză, îl dați afară? Asta numiți dumneavoastră modernizare și democrație?”, a adăugat senatoarea.

Pauliuc a avertizat că impunerea unei discipline de partid prin amenințarea excluderii riscă, în opinia sa, să transforme PNL într-o formațiune în care opiniile diferite nu mai sunt acceptate.

„Dacă liberalismul a ajuns să însemne doar libertatea de a fi de acord cu șeful, atunci problema nu este că eu am uitat ce înseamnă să fii liberal, problema este că dumneavoastră ați uitat și riscați să duceți PNL pe un drum în care libertatea de opinie este înlocuită cu obediența, iar dezbaterea cu ultimatumul”, a mai afirmat Pauliuc.

Ilie Bolojan amenință cu excluderea din grupurile parlamentare

Conflictul are la bază acțiunile în instanță formulate de mai mulți liberali apropiați de Adrian Veștea, fostul candidat pentru funcția de premier care nu a obținut votul de învestitură al Parlamentului.

Printre cei care au contestat hotărârile Congresului Extraordinar al PNL din 21 iunie se numără Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Ionuț Stroe, Adrian Veștea și Hubert Thuma.

Ilie Bolojan a explicat luni că măsura anunțată urmărește asigurarea unei poziții unitare a reprezentanților partidului în instituțiile în care aceștia își desfășoară activitatea.

„Oriunde, de la un consiliu local, la un consiliu municipal, la un consiliu județean, în Parlament, acolo unde un partid decizie o poziționare într-o problemă strategică importantă, legată de dezvoltarea unei comunități, legată de un proiect de investiții, legată de alegeri sau alte aspecte de genul acesta, este logic să existe o coerență între ceea ce decide un partid și votul grupului de consilieri. Fiecare, sigur, poate vota așa cum dorește, inclusiv parlamentarii, dar nu pot să facă acest lucru din calitatea de membri ai unui grup de consilieri”, a declarat Ilie Bolojan.

Președintele PNL a susținut că respectarea deciziilor adoptate de partid reprezintă o condiție necesară pentru funcționarea grupurilor politice și a calificat această regulă drept „o chestiune de claritate, de decență și de normalitate”.

„Cei care contestă acest drept principial, de a face recomandări privind votul într-o problemă sau alta, care, v-am spus, este o problemă fundamentală, au două posibilități – să retragă aceste procese, sau mandatul care s-a dat conducerii acestor grupuri parlamentare este să nu mai facă parte din aceste grupuri. E o chestiune de claritate, de decență și de normalitate. Cât timp ești într-un grup politic și acel grup decide un anumit tip de vot, mi se pare de bun simți să îți respecții colegii și grupul. Dacă nu, poți să faci politică în altă parte, dar nu în interiorul acestui grup”, a mai spus liderul PNL.

Citeşte şi: AUR anunță moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu dacă acesta își va asuma răspunderea pe reforma administrativ-teritorială. Petrișor Peiu: „Nu este o reformă urgentă”

PSD a ales o variantă-surpriză pentru conducerea interimară a Curții de Conturi. În locul unor nume vehiculate inițial, precum Marian Neacșu și Paul Stănescu, social-democrații îl susțin pe Sorin Lazăr, actual consilier de conturi și fost deputat de Buzău.

Potrivit surselor politice citate de Adevărul, decizia vine în contextul în care liderii PSD nu vor să tranșeze în acest moment negocierile pentru ocuparea definitivă a funcției de președinte al instituției.

Citește și : PSD vrea să folosească inteligenţa artificială pentru a decide criteriile după care vor fi comasate localităţile: „Nu trebuie luat criteriul populaţiei ca fiind singurul valabil”

Partidul ar prefera să amâne discuțiile privind întreaga componență a Curții de Conturi până anul viitor, pe fondul incertitudinilor politice și al posibilității apariției unei moțiuni de cenzură.

Sorin Lazăr ocupă funcția de consilier de conturi din 15 octombrie 2020. Înainte de a ajunge la Curtea de Conturi, acesta a fost deputat în Parlamentul României, în legislatura 2016-2020, potrivit CV-ului său, unde a ocupat funcții de conducere în Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

În perioada 2019–2020, Lazăr a fost președinte al acestei comisii, iar între 2017 și 2019 a ocupat funcția de vicepreședinte.

Anterior, între septembrie 2013 și decembrie 2016, a fost vicepreședinte cu rang de secretar de stat al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, unde a coordonat activitățile privind acordarea despăgubirilor pentru imobilele preluate abuziv și pentru terenurile agricole și forestiere.

Cariera sa profesională a început în domeniul informaticii și al managementului. Între 1995 și 2005 a fost director al sucursalei Buzău a companiei Computerland România, iar ulterior a ocupat funcții de conducere în mai multe societăți private.

A fost director regional la CG&GC IT și președinte al Consiliului de Administrație al Transbus SA, în perioada 2009–2013.

Sorin Lazăr a absolvit Facultatea de Automatizări și Calculatoare din cadrul Institutului Politehnic Iași, în 1986. CV-ul său menționează și cursuri de management, leadership și conducere online a sistemelor industriale.

Sorin Lazăr a avut și funcții în structurile locale ale PSD. Între 2010 și octombrie 2020 a fost membru în Consiliul Executiv al organizației județene, iar în perioada 2019–2020 a ocupat funcția de vicepreședinte al PSD Buzău. De asemenea, între 2010 și 2019 a fost vicepreședinte al organizației municipale a partidului, după ce anterior condusese o organizație sectorială.

Citește și : Vicepreședintele PSD Dragoș Benea explică avertismentul legat de remanierea miniștrilor înainte de Crăciun: „Cine a avut urechi să audă, a înțeles”

Curtea de Conturi nu mai are un președinte cu mandat deplin din iulie 2025, când Mihai Busuioc a fost numit judecător la Curtea Constituțională, cu sprijinul PSD. Ulterior, conducerea interimară a fost preluată de Mirela Călugăreanu, al cărei mandat a expirat la începutul lunii noiembrie.

În jurul nostru este plin de zâne, chiar dacă ochiul uman nu le vede. Ele sunt îndeosebi în grădini, în parcuri, în preajma animalelor de companie și pretutindeni unde există flori.

Cele patru elemente – pământ, aer, apă și foc – sunt vegheate de zâne care ajută la menținerea lor și a echilibrului natural. Pentru că zânele sunt așa de apropiate de Pământ, ele oferă ghidare foarte practică și concretă și ajută cu aspecte ale vieții de zi cu zi, cum ar fi relațiile, banii, sănătatea, cariera. Zânele știu cum să muncească cu energia planetei Pământ în moduri sigure, iubitoare și magice!

Citește și Norocul bate la ușa persoanelor născute în aceste trei luni. Miracole financiare și rugăciuni împlinite înainte de 2027

Cu toate acestea, ființele eterice numite zâne sunt câteodată neînțelese sau înțelese eronat. Deși ele sunt creaturi iubitoare și pline de bunăvoință de la Dumnezeu, zânele au totuși ego, exact ca și oamenii, și drept rezultat, zânele și oamenii pot judeca. Dar, spre deosebire de oameni, judecata zânelor este dintr-o bucată: ele îi ajută pe oamenii care sunt buni cu mediul înconjurător și cu animalele și nu îi favorizează, în termeni de ajutor și comunicare, pe cei care tratează urât planeta și locuitorii săi.

Una din formele prin care orice ființă de lumină îți poate transmite un mesaj este prin cardurile îngerilor păzitori. Acestea sunt o cale străveche, confirmată de vreme, de a lua legătura cu îngerii și călăuzitorii spirituali. Ele sunt pe deplin sigure, pentru că atrag doar energia cerească plină de iubire a mesagerilor prin Legea atracției divine.

Mesaj pentru nativii din zodia SCORPION (24 octombrie – 22 noiembrie)

VARA TE AJUTĂ

„Ceea ce îți dorești și ceri Universului devine pentru tine în timpul sezonului de vară.”

Primești acest mesaj pentru că te întrebi când se vor manifesta anumite dorințe ale tale. Acest mesaj este o reasigurare că dorințele ți-au fost auzite și că timpul divin curăță calea pentru tine, ca soluționarea să vină la momentul perfect divin pentru toți cei implicați – pentru că sunt mai mulți implicați ca tu să trăiești împlinirea dorinței tale. În acest caz, sezonul verii îți este favorabil pentru împlinire.

Alte interpretări: te poți muta într-o locație mai caldă; petrece mai mult timp în exterior sub razele soarelui sau într-o lumină cu întregul spectru solar; ia-ți o vacanță, în special într-o destinație caldă, însorită.

Mesaj pentru nativii din zodia SĂGETĂTOR (22 noiembrie – 21 decembrie)

CALEA UȘOARĂ

„Oprește-te din a încerca atât de mult să ai control asupra a tot ce se întâmplă și toate ușile ți se vor deschide.”

La fel cum delfinul înoată printre valuri cu bucurie, așa îți vor lua valurile problemele ca tu să te relaxezi și să lași totul să meargă ușor. Ai primit acest mesaj pentru că încerci să forțezi ceva să se întâmple, iar fundamentul fricii a creat blocaje și bariere pentru tine. Ia-ți niște timp pentru a ieși afară în natură. Renunță la situație și privește cât de ușor va merge totul.

Alte interpretări: relaxează-te și ai credință; joacă-te; du-te să înoți.

Vezi și Portalul TREZIRII SPIRITUALE 11:11 se deschide pe 11 noiembrie 2026! Ce mesaj îți transmite Numărul Maestru 11, în funcție de data nașterii

Mesaj pentru nativii din zodia CAPRICORN (22 decembrie – 19 ianuarie)

O UNIUNE ARMONIOASĂ

„Zânele se alătură în sărbătorirea unei uniuni sentimentale fericite.”

Ai primit acest mesaj deoarece întrebările tale au inclus o relație sentimentală, poate chiar căsătoria. Acest mesaj poate avea mai multe interpretări, așa că fii atent asupra corpului tău când citești interpretările posibile. Mesajul ce ți se potrivește îți generează în corp o stare de bine sau emoție pozitivă.

Varii interpretări: Felicitări! Te vei căsători în curând; căsnicia ta are nevoie de ajutor și atenție, zânele putând să te ajute dacă le rogi; vei cunoaște pe cineva semnificativ la o nuntă; cineva apropiat ție se va căsători; scopul vieții tale implică ajutarea altor persoane în iubire, relații, căsătorie.

Citește continuarea pe sfatulparintilor.

Documente din arhiva fostei Securități, publicate de CNSAS, scot la iveală probleme grave din zootehnia României comuniste, conduse de „ilustrul” Nicolae Ceaușescu.

În 1986, în județul Cluj, animalele erau hrănite cu resturi de paie din cauza lipsei furajelor, producția de lapte și ouă se prăbușea, iar peste 150 de bovine intoxicate cu o substanță neurotoxică au fost sacrificate, carnea rezultată fiind livrată integral pentru consumul populației.

Materialele prezentate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) provin din rapoarte întocmite în 1986 de Serviciul 2 al Securității Cluj, responsabil cu supravegherea activităților economice.

Notele erau adresate conducerii județene de partid și descriau problemele din fermele și cooperativele agricole. Potrivit CNSAS, situația documentată în Cluj era reprezentativă pentru disfuncționalitățile întâlnite și în alte județe ale țării.

Un raport din 17 ianuarie 1986 semnala probleme grave la CAP Mănăstireni, unde animalele nu beneficiau de îngrijire, hrană și adăposturi corespunzătoare. Peste 200 de viței erau în pericol să moară în următoarele două-trei luni, iar mulți dintre ei sufereau deja de tricofiție.

„Din cauza îngrijirii și furajării necorespunzătoare, a neasigurării unui microclimat adecvat în adăposturi, peste 200 viței sînt periclitați să moară în următoarele 2-3 luni, mulți dintre aceștia fiind deja bolnavi de tricofiție.”, se arată în raport.

Citește și : Americanii, îngrijorați de nostalgia după comunism de la noi. Două treimi dintre români cred că Ceaușescu a fost un lider bun!

Nici condițiile din grajduri nu erau mai bune. Unul dintre adăposturile pentru vaci avea acoperișul spart, iar apa infiltrată deteriorase grinzile de susținere, existând riscul prăbușirii construcției. În plus, lipsa ieslelor la staulele de oi provoca risipirea unei cantități importante de furaje.

„De aceste neajunsuri se face vinovat medicul veterinar [nume cenzurat/șters] și șeful fermei zootehnice de la C.A.P. Mănăstireni, care nu acordă atenția necesară înlăturării deficiențelor menționate mai sus.”, se mai arată în document.

Problemele de aprovizionare afectau și Întreprinderea Avicolă de Stat Cluj. O notă din 6 februarie 1986 arăta că unitatea nu primea cantitățile necesare de furaje combinate. În ianuarie, din necesarul de 7.600 de tone fuseseră repartizate 6.900, însă efectiv ajunseseră la întreprindere doar 5.920 de tone.

Consecințele s-au văzut atât în producția de ouă, cât și în greutatea păsărilor destinate sacrificării. Producția zilnică de ouă scăzuse cu 20.000, iar greutatea medie a puilor la sacrificare coborâse de la 1.200 de grame la 800-1.000 de grame.

Raportul consemna și efecte grave ale perioadelor în care păsările nu primeau suficientă hrană:

„Tot ca urmare a insuficienței furajelor și apariției unor goluri în furajare, la puii pentru carne a apărut fenomenul de canibalism, iar la găinile ouătoare consumarea unor însemnate cantități de ouă de pe benzile de colectare.”, se arată în acest raport.

Vacile erau hrănite cu paie, iar laptele ajunsese la mai puțin de jumătate de litru pe zi

Lipsa furajelor și a banilor afecta mai multe cooperative agricole din județul Cluj. O notă din 17 aprilie 1986 semnala că unele unități nu mai aveau suficiente cereale pentru prepararea hranei animalelor, iar la Avicola Cluj, în perioada 30 martie – 4 aprilie, nu fuseseră livrate deloc furaje. În acel interval, mortalitatea păsărilor ajunsese la aproximativ 10.000 pe zi.

În aceeași perioadă, mai multe cooperative se confruntau cu lipsuri severe, care duceau la sacrificarea de necesitate a animalelor și la reducerea producției de lapte. La CAP Cojocna, de exemplu, au fost sacrificate 28 de animale în numai două săptămâni, între 14 și 27 martie 1986.

O altă notă, din 23 aprilie, descria situația de la CAP Tureni, unde rezervele de fân se epuizaseră, iar vacile ajunseseră să fie hrănite cu resturi de paie.

„Ferma zootehnică a C.A.P. Tureni și-a epuizat rezerva de fân, animalele fiind hrănite doar cu resturi de paie din curtea cooperativei. Drept consecință, vacile au scăzut considerabil în greutate, iar producția de lapte este mult diminuată.”, se arată în notă.

Nici la CAP Săndulești lucrurile nu stăteau mai bine, unde vacile primeau în principal paie, amestecate cu foarte puțin fân și trifoi, iar animalele erau descrise în documente ca fiind foarte slabe: „Din această cauză, vacile și vițeii sînt foarte slabi, iar producția de lapte pe cap de vacă este sub o jumătate de litru.”

Documentele semnalau și nemulțumirile angajaților din ferme, care considerau că munca de dimineața până seara nu merita remunerația primită.

„Pe de altă parte, îngrijitorii și mulgătorii de vaci sînt nemulțumiți pentru cîștigul realizat, afirmînd că pentru 150 lei pe lună, nu merită să muncească de dimineața pînă seara.”, se arată în documente.

Până la 10 aprilie 1986, în județ mai erau de achitat aproximativ 50 de milioane de lei, reprezentând restanțe la plata retribuțiilor personalului din sectorul zootehnic și vegetal.

Peste 150 de bovine intoxicate, sacrificate. Carnea a fost livrată pentru consum

Cel mai grav episod consemnat în documentele publicate de CNSAS s-a produs în noiembrie 1986, la fermele zootehnice Borșa și Nima, din județul Cluj. Animalele s-au îmbolnăvit după ce au fost intoxicate cu o substanță neurotoxică, iar autoritățile au dispus sacrificarea unui număr mare de bovine

Un raport strict secret al Inspectoratului Județean Cluj al Ministerului de Interne, datat 3 noiembrie 1986, arăta că la ferma Borșa fuseseră sacrificate 114 bovine, iar alte 40 se aflau în stare gravă. În același timp, la ferma din Nima fuseseră sacrificate alte 36 de animale.

„Menționăm că au mai apărut îmbolnăviri ca urmare a intoxicării cu o substanță neurotoxică și la ferma de îngrășare a taurinilor din Nima din cadrul I.A.S. Dej, județul Cluj, unde au fost sacrificate în zilele de 2 și 3 noiembrie 1986, un număr de 36 capete taurine. Carnea rezultată din sacrificări a fost valorificată în totalitate prin Întreprinderea de industrializare a cărnii.”, se arată în documentul transmis Ministerului de Interne.

În paralel, autoritățile sanitare și organele de Securitate și Miliție continuau cercetările pentru a stabili cauzele îmbolnăvirii animalelor. Erau efectuate tratamente sanitar-veterinare și investigații de laborator, iar raportul urma să fie completat după finalizarea cercetărilor și evaluarea pagubelor.

„Organele de specialitate împreună cu cele de securitate și miliție continuă cercetările pentru stabilirea cauzelor care au dus la îmbolnăvirea animalelor.

Citește și : Câți români lucrau în Securitate, coșmarul românilor din era Ceaușescu. Cifre dezvăluite în premieră de CNSAS

Tot în acest scop, se continuă investigațiile și determinările în laboratoarele Inspectoratului sanitar veterinar Cluj, împreună cu specialiști de la Laboratorul central de diagnostic și de la Departamentul agriculturii de stat, din București.

După terminarea cercetărilor și investigațiilor de laborator, cât și după evaluarea totală a pagubelor vom raporta de urmare.”, se încheie documentul.

Mihai Bendeac a scos din buzunar aproape 200.000 de euro pentru acest apartament, a cărui suprafață de este 90 metri pătrați. Mare iubitor de artă, fostul jurat de la iUmor și-a amenajat locuința în așa fel încât amenjarea să reflecte pasiunea sa. Apartamentul, despre care îi place să spună că este o „casă memorială”, arată ca un muzeu, mare parte dintre obiectele de decor având legătură cu cariera sa.

Pe peretele din living, Bendeac are fotografii și caricaturi cu el, dar și costume așezate pe manechine. De asemenea, actorul are expuse tablouri cu Delia Matache și Toma Caragiu.

„O să intrați acum în ceea ce se numește casa memorială a actorului Mihai Bendeac. Este singura casă din lume care este construită încă din timpul vieții artistului. O să vă rog să vă luați niște cipici, poftiți!

Aceasta este intrarea în casa maestrului. Aici obișnuia să vină, se descălța, avem și papucii maestrului. Pe pereți avem imagini cu maestrul din activitatea maestrului. Aici este zona unde maestrul gândea”, a explicat Mihai Bendeac în emisiunea X Factor, în timp ce își prezenta casa.

La etajul superior al penthouse-ului se află dormitorul, dar și o sală de fitness cu saltele și aparate de forță.

Actorul spune că adoră să stea cât mai în centru nefiindu-i deloc pe plac intimitatea. Tot din acest motiv, pentru că liniștea l-ar fi apăsat prea tare, Bendeac și-a instalat prin casă tot felul de dispozitive care fac zgomot.

„Îți spun exact cât am dat pe apartament acum câțiva ani de zile, acum nu știu cât ar fi. A fost 185.000 de euro. Acum o fi 190.000 de euro, cât să fie… E un apartament de 90 de metri pătrați. Singura șustă este că e pe două niveluri, este duplex.

Ăsta a fost visul meu dintotdeauna, să locuiesc acolo, pe Bulevardul Unirii. Sunt atât de dement încât aș sta la Universitate unde este rondul ăla. Dacă s-ar putea face o casă în rondul de la Universitate, eu acolo mi-aș face casa. Vreau să stau în centru, să stau în buricul buricului. Asta este cea mai mare temere pe care o am, de intimitate, de-aia am totul tras în casă.

La mine acasă este întotdeauna vreme rea. Adică am tot felul de dispozitive să se audă ploaie, vânt, dau drumul la aerul condiționat, sunt 16 grade. Când este cod roșu de caniculă, la mine în casă se aude vânt, vijelie, beau vin fiert și stau cu pulover. Mă ajută să fiu creativ”, a declarat actorul în podcastul lui Cătălin Măruță.