Ilie Bolojan nu a răspuns întrebărilor și și-a continuat drumul, însoțit de purtătoarea de cuvânt a Guvernului, care a zâmbit în timp ce asculta discursul activistului. Momentul a fost filmat și publicat de Marian Ceaușescu pe Facebook.

„Bună seara! Uitați aici, am adus o cușcă pentru toți șobolanii din toate partidele politice. Ce spuneți? O luați ca să-i prindeți pe toți? Dar din toate partidele politice”, i-a spus Marian Ceaușescu.

EXCLUSIV Traian Băsescu afirmă că și Ilie Bolojan este „șobolan”: A fost în alianță cu PSD și dintr-o dată descoperă șobolanii, dar el a fost în cușca cu șobolani până acum

În timp ce Ilie Bolojan continua să meargă fără să intre în dialog, activistul l-a întrebat dacă scandalurile politice nu îi afectează pe români.

Ilie Bolojan spunea că energia este domeniul în care sunt cele mai multe nereguli

„A doua întrebare: când ne va merge bine? Scandalurile politice nu credeți că ne afectează și pe noi, domnule Bolojan?”, a continuat Marian Ceaușescu.

Activistul a observat apoi că premierul avea o carte asupra sa și a continuat seria ironiilor.

,

„Ați luat o carte. Scrie acolo cum să guvernăm o țară plină de hoți și de incompetenți? Nu-i așa? Ați găsit această carte? Dar această cușcă frumoasă pentru toți șobolanii din partidele politice din România? Vrem și noi să o ducem bine, cum voi, politicienii. Ia vedeți cum faceți”, a mai spus el.

Ilie Bolojan nu a oferit niciun răspuns în imaginile publicate de activist.

Bolojan: „Șobolani în cămara statului care rod proviziile”
Alegerea cuștii nu a fost întâmplătoare. În 17 aprilie 2026, Ilie Bolojan declara, la Radio România Actualități, că a găsit „șobolani în cămara statului care rod proviziile”, metaforă folosită pentru a descrie risipa, corupția și rețelele care consumă resursele publice.

Nicușor Dan, întâlnire de gradul zero cu Macron pe covorul roșu: „Discuţiile au reconfirmat motivele pentru care Europa şi partenerii noştri trebuie să rămână implicaţi în construirea unui cadru solid de garanţii de securitate pentru Ucraina” VIDEO

Bolojan compara statul cu o cămară în care gospodarul descoperă rozătoare care îi distrug alimentele. El afirma că a „aprins becurile” pentru a face vizibile problemele și că acest lucru i-ar fi deranjat pe cei care beneficiau de sistem.

Declarația a provocat reacții puternice în spațiul public, iar Bolojan a fost întrebat ulterior dacă regretă introducerea termenului în discursul politic.

Ilie Bolojan a refuzat să indice cine sunt „șobolanii”
Într-un interviu acordat Europa FM, pe 24 aprilie, Bolojan a spus că nu regretă metafora, deoarece era un exemplu simplu și ușor de înțeles. El a explicat că se referea la oamenii aflați în funcții publice care tolerează furturile, fac parte din rețele sau permit funcționarea unor sisteme ineficiente.

Premierul a evitat însă să numească persoane concrete și a precizat că nu dorește să califice niciun om drept „șobolan”.

„Fiecare om are demnitatea lui”, spunea Bolojan, insistând că termenul descria metaforic devalizarea bugetului public, nu o anumită persoană.

Trei drone marine de tip Corsair ale SUA – nave de suprafaţă fără pilot – au luat drept ţintă, duminică, ”o instalaţie de mentenanţă a submarinelor şi navelor” situată în portul Bandar Abbas, în sudul Iranului, precizează pe X Comandamentul Militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM).

Aceste atacuri – care subliniază rolul dronelor în arsenalul operaţiunilor militare americane – ”au degradat capacităţile Iranului de a continua să atace nave comerciale”, anunţă CENTCOM.

Comandamentul american a postat pe X o înregistrare video în care apar drone marine lovind instalaţii maritime şi provocând expolii pe două cheiuri.

Yesterday, using multiple one-way attack surface drones, CENTCOM forces successfully struck a submarine and ship maintenance facility in Iran. Three Corsair unmanned surface vessels hit the port at Bandar Abbas Naval Base, marking the first time American forces have employed sea… pic.twitter.com/bOM2kmgRxz

— U.S. Central Command (@CENTCOM) July 13, 2026

Luna trecută, armata americană a folosit o dronă de tip Corsair – desfăşurată pentru prima oară în Războiul din Orientul Mijlociu în martie – în vederea salvării a doi avaitori, după prăbuşirea elicopterului la bordul căruia se aflau.

Drona de tip Corsair, concepută de către Saronic Technologies, o întreprindere cu sedul în Texas, este o ”navă de suprafaţă autonomă” de 24 de picioare (7,31 metri) propulsată cu diesel, care poate fi lansată pe mare, un lucru care permite unor bastimente mai mari să o lanseze şi să o recupereze fără să fie nevoite să se întoarcă în port.

BREAKING: Fresh, massive strikes reported near Bandar Abbas, Iran.

Multiple explosions are rocking Iran’s most critical naval port on the Strait of Hormuz right now. The pressure on the IRGC isn’t stopping. pic.twitter.com/Mp3BOUQXaI

— سيف الدرعي| Saif alderei (@saif_aldareei) July 12, 2026

Traficul în Strâmtoarea Ormuz continuă, în pofida unei reluări a ostilităţilor între SUA şi Iran

Un număr mic de nave a trecut duminică dimineaţa prin Strâmtoarea Ormuz, în pofida unei noi reluări a ostilităţilor între Iran şi Statele Unite, declanşată de atacarea unei nave în această cale maritimă de tranzit strategică, relatează AFP.

Doar 14 nave – jumătate dintre ele nave comerciale – au traversat Strâmtoarea Ormuz duminică, potrivit unor date de la societatea de urmărire maritimă Kpler, un lucru care sugerează că strâmtoarea nu este complet închisă, contrar anunţului Iranului.

Este vorba despre cel mai fiabil număr zilnic de traversări de la 13 iunie, cu puţin înainte ca un protocol al unui acord să instaureze un armistiţiu fragil între Statele Unite şi Iran să favorizeze temporar o reluare a traficului.

Jumătate dintre aceste nave navigau sub pavilion iranian.

Statele Unite au anunţat duminică seara că desfăşurau o nouă salvă de atacuri împotriva Iranului, o ripostă la atacuri vizând nave în Strâmtoarea Ormuz, atribuite Teheranului.

Iranul a anunţat mai înainte că închide strâmtoarea ”până la noi odine”, după ce a tras împotriva unei nave care folosea, acuza el, o ”rută neautorizată”.

Cel puţin trei nave care transportau materii prime au trecut strâmtoarea luni, potrivit Kpler.

Doar două nave neiraniene au traversat strâmtoarea cu transponderul pornit.

Una a folosit ruta iraniană, iar cealaltă culoarul de navigaţie folosit pe timp de pace, pe care Organizaţia Maritimă Internţaională (OMI) îl consideră în prezent periculos din cauza riscului minelor maritime.

Potrivit Kpler, nicio navă nu a folosit în acest weekend ruta Omanului cu transponderul pornit.

Culoarul susţinut de către Statele Unite – în partea de sud a Strâmtorii Ormuz – rămâne în continuare utilizat, potrivit lui Barun Gupta, un analist de la cabinetul de intelligence maritim Vanguard Tech.

Unii dintre clienţii Vanguard Tech au folosit această rută cu susţinerea Statele Unite, a anunţat el.

”Statele Unite sunt în măsură să le ofere navelor susţinerea lor, de exemplu doborând proiectile sau consiliindu-le cu privire la cel mai bun moment al traversării”, a declarat AFP Gupta.

”Orice navă pe care Iranul o consideră ca având legături cu Statele Unite sau care tranzitează fără coordonare cu autorităşile iraniene sau în afara rutelor desemnate de către Teheran ar putea face obiectul unei supravegheri sporite”, a subliniat el.

Patru nave au fost atacate de la începutul lui iulie, potrivit OMI.

Iranul a anunţat luni că a tras ”focuri de avertisment” vizând două nave care încercau să traverseze Strâmtoarea Ormuz.

Donald Trump a anunţat luni că restabileşte blocada porturilor iraniene şi că vrea să introducă o taxă navelor care vor să traverseze Strâmtoarea Ormuz.

Petrolul Brent depăşeşte 80 de dolari pe baril după ce Donald Trump reintroduce blocada navală împotriva navelor iraniene în Strâmtoarea Ormuz
Anca Dumitrescu3-4 minutes 13.07.2026
Preţurile petrolului au crescut puternic luni, după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat reintroducerea blocadei navale împotriva navelor iraniene, pe fondul confruntărilor dintre Statele Unite şi Iran pentru controlul Strâmtorii Ormuz, transmite CNBC.

Cotaţia petrolului Brent, referinţa internaţională, a urcat cu aproape 6%, până la 80,50 de dolari pe baril, iar petrolul american WTI a avansat cu 5,87%, la 75,60 dolari pe baril.

Trump a declarat că blocada vizează exclusiv navele iraniene şi clienţii acestora, în timp ce celelalte state vor putea continua să utilizeze liber Strâmtoarea Ormuz.

Preşedintele american a mai anunţat că Statele Unite vor continua să asigure securitatea navigaţiei în zonă, însă a cerut ca Washingtonul să fie despăgubit cu o sumă echivalentă cu 20% din valoarea tuturor mărfurilor transportate prin strâmtoare.

Decizia vine după un nou schimb de atacuri între Statele Unite şi Iran în cursul weekendului.

Potrivit Comandamentului Central al armatei americane, forţele SUA au lansat duminică un nou val de bombardamente asupra Iranului, după ce sâmbătă loviseră aproximativ 140 de ţinte, ca răspuns la atacul Gardienilor Revoluţiei asupra unei nave comerciale care traversa Strâmtoarea Ormuz.

Iranul a ripostat prin atacuri asupra unor instalaţii militare americane din Iordania, Kuweit, Bahrain şi Oman, potrivit agenţiei iraniene Tasnim.

Mass-media de stat iraniană a susţinut că Gardienii Revoluţiei au închis Strâmtoarea Ormuz până la noi ordine. Armata americană a respins însă această afirmaţie şi a precizat că ruta maritimă rămâne deschisă tuturor navelor care tranzitează legal zona.

Comandamentul Central al SUA a transmis că forţele americane sunt pregătite să garanteze libertatea navigaţiei şi că Iranul nu controlează strâmtoarea.

Şi Donald Trump a declarat, într-un interviu acordat postului NBC, că Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă. Compania de analiză maritimă Windward a raportat că nouă nave au traversat strâmtoarea sâmbătă.

Centrul Comun de Informaţii Maritime, coordonat de Statele Unite şi cu sediul în Bahrain, a confirmat că ruta sudică prin apele Omanului rămâne deschisă pentru traficul comercial, dar a avertizat că situaţia de securitate este în continuare gravă şi a recomandat navelor comerciale să manifeste ”vigilenţă extremă”.

Escaladarea actuală reprezintă al patrulea val de bombardamente americane asupra Iranului din ultima săptămână şi are la bază interpretări diferite ale acordului provizoriu de pace semnat de Washington şi Teheran pe 17 iunie privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz.

Înaintea izbucnirii conflictului, aproximativ 20% din transporturile mondiale de petrol tranzitau această rută strategică. Traficul maritim s-a redus semnificativ după atacurile începute în martie, iar în ultimele săptămâni începuse să îşi revină, înaintea noii escaladări.

„Ce e bine pentru România nu e bine pentru PSD: O veste bună, în exclusivitate, de la Bruxelles: Comisia Europeană tocmai a aprobat astăzi propunerea de renegociere a PNRR. Urmează ultimul pas: aprobarea formală de către Consiliul Uniunii Europene, pe 7 august”, anunţă Dragoş Pîslaru pe Facebook.

Ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene arată că, „după luni de muncă pentru a salva cât mai multe investiţii şi cât mai mulţi bani europeni pentru România, am ajuns în punctul în care totul depinde acum doar de capacitatea României de a livra reformele promise, şi, din păcate, fix aici se rupe filmul”.

Avizul formal care trebuie emis de către Consiliul Uniunii Europene este așteptat pe 7 august, anunță ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.

Marcel Ciolacu îl acuză pe Ilie Bolojan de „crimă cu premeditare” care costă România miliarde din PNRR: „Este o strategie deliberată de a ascunde neputința guvernării”

„În timp ce la Bruxelles obţinem rezultate fantastice, la Bucureşti, domnul Sorin Grindeanu anunţă că PSD nu va vota legea salarizării şi ameninţă că va sabota şi reforma privind integritatea în funcţia publică. Nu poţi pretinde miliarde de euro de la Uniunea Europeană şi, în acelaşi timp, să refuzi reformele la care România s-a angajat. Nu poţi spune că vrei PNRR, dar să respingi jaloanele din PNRR. Nu poţi aplauda banii europeni şi să sabotezi condiţiile asumate de România pentru a-i primi”, subliniază Pîslaru.

Ministrul menţionează că istoria ultimilor ani este, din păcate, foarte clară: Pe salarizarea unitară: reforma a fost amânată succesiv şi împinsă dintr-o cerere de plată în alta.

„Chiar domnul Grindeanu recunoaşte astăzi că jalonul a fost mutat din cererea de plată 3 în cererea de plată 6. Ani de zile reforma nu a fost făcută. Acum, când trebuie în sfârşit livrată, ni se spune din nou: nu votăm”, spune el.

Pîslaru mai arată că, „pe integritatea în funcţia publică, în loc să discutăm despre cum întărim Agenţia Naţională de Integritate şi cum construim instituţii mai puternice şi mai credibile, PSD încearcă să mute discuţia spre Dominic Fritz şi alte cazuri individuale”.

„Este o diversiune. Reforma nu este despre un om, un partid sau un dosar. Este despre capacitatea statului român de a avea reguli clare şi instituţii eficiente pentru apărarea integrităţii în funcţia publică”, afirmă ministrul interimar.

Potrivit lui Dragoş Pîslaru, pe reforma urbanismului, România a pierdut ani întregi în blocaje şi conflicte privind competenţele de emitere a autorizaţiilor de construire, inclusiv în disputa dintre administraţiile PSD de sector şi Primăria Capitalei. În loc să modernizăm legislaţia şi să reducem birocraţia, interesele politice locale au ţinut reforma pe loc, iar pe decarbonizare, din nou, reformele au fost împinse până în ultimul moment, iar România a ajuns să negocieze sub presiunea termenelor-limită şi a riscului de a pierde fonduri europene.

EXCLUSIV Victor Ciutacu îl demolează pe Dragoș Pîslaru pentru ancheta azilelor din Bihor: „Mă mir că nu s-a apucat să anunțe și desființarea tuturor contractelor de muncă din România. Adevărată știre ar fi fost dacă pleca dimineața de-acasă luat de mascați și dus cu duba la mandat”

„În toţi aceşti ani, PSD a practicat politica tergiversării, amânând de fiecare dată decizia tocmai de frică să nu îşi asume ei vreo responsabilitate.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a împins reformele înainte cu toată puterea, ne-am asumat deciziile dificile şi am dovedit că putem avea în Guvern şi oameni politici responsabili, care acţionează în interesul ţării. PNRR nu este al unui partid. Nu este al unui ministru. Nu este al unui guvern.
Este un plan pentru dezvoltarea României: Autostrăzi, spitale, şcoli, digitalizare, energie, modernizarea administraţiei şi miliarde de euro care schimbă în bine viaţa românilor”, precizează Pîslaru.

Ministrul face un apel la responsabilitate, către PSD: „Aşa că fac un apel foarte clar la responsabilitate către PSD: Nu puneţi, domnilor de la PSD, viitorul României în pericol pentru agenda voastră politică măruntă. Ani de zile v-aţi bătut cu pumnul în piept de grija interesului naţional. Iată că aveţi acum, în sfârşit, şansa să demonstraţi cât de mult vă iubiţi ţara şi cât de tare îi respectaţi pe români. Nu mai sabotaţi România.

”Am participat la reuniunea Coaliţiei de Voinţă, găzduită la Paris de preşedintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron. Discuţiile dintre membrii Coaliţiei au reconfirmat motivele pentru care Europa şi partenerii noştri, care împărtăşesc aceleaşi valori, trebuie să rămână implicaţi în construirea unui cadru solid de garanţii de securitate pentru Ucraina.

Vezi și EXCLUSIV Sorin Grindeanu respinge categoric scenariul suspendării lui Nicușor Dan: „Bolojan, Georgescu și Simion vor să fie ei președinți”

Pe măsură ce avansăm cu acţiuni concrete şi o planificare coordonată, eforturile noastre comune trebuie să rămână concentrate asupra obţinerii încetării focului şi, în cele din urmă, a unei păci juste, durabile şi sustenabile. România va continua să acţioneze ca un aliat responsabil şi un partener de încredere în sprijinul acestui obiectiv”, a scris Nicuşor Dan, luni seară, pe rețelele sociale.

Potrivit președintelui României, ”prioritatea noastră imediată rămâne asigurarea libertăţii de navigaţie şi protejarea rutelor comerciale din Marea Neagră”.

”Investiţia în apărarea şi securitatea Ucrainei este o investiţie în propria noastră securitate, iar Ucraina trebuie să fie capabilă să negocieze pacea dintr-o poziţie de forţă. Totodată, am pledat ca de fiecare datä, şi pentru acordarea unei atenţii specifice securităţii Republicii Moldova. În acest sens, mă bucură participarea în premieră şi aderarea începând de azi a Republicii Moldova la reuniunea Coalitiei pentru Voinţă”, a anunțat Nicușor Dan.

Citește și Liviu Dragnea face acuzații dure: „Tot PSD-ul a devenit unealta lui Nicuşor Dan. Grindeanu nu are niciun fel de putere de a avea un punct de vedere propriu. El şi cei câţiva care au capturat partidul se gândesc doar la propria supravieţuire”

Gabriela Cristea a transmis un mesaj emoționant despre cum iubirea adevărată se măsoară în atenție și grijă, nu în cadouri scumpe. Cu toate acestea, internauții i-au atras atenția că altcineva merită, de fapt, mulțumirile.

Citește și: Gabriela Cristea, dezvăluiri sincere despre procesul de slăbire. Cu ce efecte adverse s-a confruntat vedeta: „Am mâncat junk food de două ori și mi-a fost rău câte o săptămână”

Gabriela Cristea: „Iubirea nu se măsoară în preț, ci în atenție”

Tavi Clonda și-a surprins soția cu un buchet de flori. Impresionată de gest, fosta prezentatoare le-a transmis urmăritorilor un mesaj despre importanța micilor atenții în cuplu.

„Nu valoarea unui buchet mă emoționează. Ci gândul din spatele lui. De-a lungul anilor am primit multe flori. Și de fiecare dată m-am bucurat de ele. Dar astăzi, Tavi s-a întors de la Brașov cu un buchet de margarete culese chiar de el. Poate că pentru unii sunt doar niște flori de câmp. Pentru mine sunt dovada că iubirea nu se măsoară în preț, ci în atenție. În timpul pe care cineva îl oprește din drumul lui doar ca să te facă să zâmbești”, este mesajul publicat de Gabriela Cristea pe rețelele sociale.

Vedeta a postat imaginile cu florile, mândră de gestul soțului ei, însă fanii i-au spus Gabrielei că florile primite în dar sunt, de fapt, de la soacra ei, nu de soț.

„Onorează și mulțumește mamei soacre, ea le-a cules, nu Tavi”, i-a spus o persoană. „Este o femeie bună, în schimb tu dacă nu este doar despre tine, nu prea îți convine! Deci ea drăguța ți le-a cules! Mulțumește-i ei ! Merită”, i-a scris altcineva.

Sorin Grindeanu a vorbit despre posibilitatea de a fi desemnat premier, în contextul negocierilor pentru formarea unui nou guvern. Liderul social-democrat a afirmat că PSD și-a prezentat această opțiune în cadrul consultărilor, însă a subliniat că nu deține în prezent o majoritate parlamentară care să îi permită să fie premier.

Citește și EXCLUSIV Sorin Grindeanu respinge categoric scenariul suspendării lui Nicușor Dan: „Bolojan, Georgescu și Simion vor să fie ei președinți”

Întrebat dacă își mai dorește funcția de prim-ministru, Grindeanu a răspuns că partidul a mers la negocieri cu această variantă pe masă, dar a insistat că discuția trebuie purtată în raport cu realitatea parlamentară.

„PSD a mers cu aceasta varianta la consultari. Reprezentanti ai PNL imi spuneau ca PSD sa iasa din boscheti. Nici eu, nici ceilalti nu avem majoritate. Daca aveam 233 de voturi, nu cred ca exista o ezitare din partea președintelui privind nominalizarea mea.”, a spus Sorin Grindeanu în emisiunea „Punctul culminant” prezentată de Victor Ciutacu.

Vezi și EXCLUSIV Avertismenul lui Grindeanu după întâlnirea cu Nicușor Dan: „Credeți că PSD va intra în anticipate fără să avem rezoluții că nu facem majorități cu ei? Trebuie să acceptăm înjurături din partea PNL și USR? Bolojan se agață de scaun”

Președintele PSD a declarat luni, la prânz, într-o conferință de presă după discuțiile purtate la Palatul Cotroceni, că nu s-a avansat niciun nume pentru funcția de premier și că singurul nume pronunțat în cadrul discuțiilor a fost cel al lui Eugen Tomac. Acesta a infirmat zvonurile privind o eventuală nominalizare a lui Alexandru Nazare: „Nu s-a discutat azi de niciun nume. Ca să fiu clar, niciun nume nu s-a pronunțat azi”.

Acesta a explicat că a fost invocat doar numele lui Eugen Tomac, în contextul discuțiilor despre un guvern de armistițiu: „Am pronunțat eu de câteva ori numele Eugen Tomac și vă și spun de ce. Pentru că tot a venit vorba de acest scenariu de guvern de armistițiu, de pace, de tranziție. Și am întrebat de ce nu a fost bună propunerea inițială a președintelui din urmă cu două luni, Eugen Tomac? Pentru că am fi avut un guvern cu durată de viață scurtă, care să ne treacă de această perioadă. Dar n-au acceptat alții”.

În ceea ce privește poziția UDMR și posibilitatea ca partidul lui Kelemen Hunor să susțină o variantă de guvern alături de PSD, Sorin Grindeanu a precizat că această opțiune e deschisă: „Nu a fost niciodată exclusă această poveste de către UDMR și acest scenariu. Deci, nu este exclus. Eu cu Kelemen Hunor vorbesc de mai multe ori pe săptămână. Nu s-a schimbat nimic din ceea ce a fost în urmă cu câteva zile”.