Numeroși cântăreți din România urmează să urce pe scenele din țară în noaptea dintre ani, printre ei aflându-se și Mihai Trăistariu. Artistul a vorbit despre prețul pe care l-a cerut pentru spectacolul susținut de Revelion 2027, urmând să cânte la Chișinău.

Citește și: Cât cer artiștii din România pentru concertele de Revelion 2027. Smiley și Alex Velea, printre cei mai scumpi

Potrivit declarațiilor făcute de artist, tariful său pentru noaptea dintre ani a rămas același: 1.500 de euro. Până în acest moment, Mihai Trăistariu a bătut palma cu un restaurant din Chișinău, urmând însă să aibă spectacole și la alte două sau trei locații din Republica Moldova.

„Anul acesta am ales altceva, am făcut o schimbare de decor… Nu mai cânt pe Valea Prahovei! Eu aveam în fiecare an, de 11 ani, concerte în lanț pe Valea Prahovei: la Predeal, Sinaia, Bușteni, toată zona aia, Azuga… Și le roteam. Aveam și în Brașov! Dar anul acesta am primit mai multe oferte din țară și din străinătate și am zis că totuși m-am săturat să cânt în aceleași locuri. Am zis: «Hai, mă, să mai schimbăm ceva»! Și am ales să merg să cânt la Chișinău.
 
Mi-a convenit și prețul pe care mi l-au oferit. Prețul meu dintotdeauna de Revelion este de 1.500 de euro, acesta e tariful meu. Dar o să cânt mai multe programe și probabil o să mai leg cu 2-3 restaurante, că o să se adune ceva bănuți. Am ales Republica Moldova ca să mai schimb ceva, că mă plictisisem să cânt de atâția ani în același loc”, a spus Mihai Trăistariu pentru Click.

Citește și: Cât costă trei nopți de cazare de Revelion la hotelul lui Gică Popescu din Predeal

Mihai Trăistariu, încasări de zeci de mii de euro pe timpul verii

În luna septembrie, artistul spunea că în vara acestui an a câștigat aproximativ 60.000 de euro din muzică și turism.

„Din muzică și din turism am câștigat în acest sezon estival în jur de 60.000 de euro. Vreo 35.000 de euro din închiriat, că am șase garsoniere de trei stele, dar și un apartament de 4 stele. Și din cântat, că am avut 144 de concerte, record personal, am mai făcut vreo 25.000 de euro.
Mi-a mers bine, dar am și muncit! În plus, umblu toată ziua prin oraș, ca să rezolv treburile cu firmele. Am și o școală de muzică, în Constanța. Muncă multă a fost, n-am stat o clipă. N-am dormit nopți la rând, banii nu se câștigă ușor”, a mărturisit el.

USR și PNL au început discuțiile pentru o posibilă alianță electorală la alegerile din 2028, atât pentru scrutinul local, cât și pentru cel parlamentar.

Radu Miruță, recent ales prim-vicepreședinte al USR, a confirmat negocierile și a explicat că cele două formațiuni analizează în ce județe ar putea susține candidați comuni.

Potrivit declarațiilor făcute vineri, 6 noiembrie, pentru presa locală din Gorj, discuțiile au ajuns inclusiv la nivelul conducerilor celor două partide. Radu Miruță a prezentat o eventuală alianță drept o modalitate de a contrabalansa apropierea dintre PSD și AUR.

Citește și : Alin Tișe vrea să îl înlăture pe Ilie Bolojan de la conducerea PNL și anunță că are susținerea a peste 50 de primari: „Vreau un partid în care vocea celor aleși de oameni contează!”

„S-a discutat și la nivel de conducere între USR și PNL și este foarte limpede că atât timp cât AUR se aliază cu PSD, sau PSD se aliază cu AUR, este nevoie de o contrapondere politică formată între USR și PNL. Ca orice partid care intră în opoziție, pregătim alegerile pentru 2028”, a declarat Radu Miruță.

În această etapă, reprezentanții USR și PNL evaluează situația politică din fiecare județ pentru a identifica zonele în care o colaborare ar putea funcționa fără conflicte privind desemnarea candidaților.

„Fiecare își face o analiză: unde sunt județele în care lucrurile astea ar funcționa de la sine, între cele două partide, după care conducerile cele două partide se vor uita pe analizele reciproce pentru a vedea cât de multe sau de puține sunt punctele, județele, unde ar putea exista o neînțelegere, cât de mare este neînțelegera aia, care sunt gradele de libertate”, a precizat Miruță.

Planul discutat vizează atât alegerile locale, cât și scrutinul parlamentar din 2028. În cazul administrației locale, colaborarea ar putea include candidaturi pentru primării, inclusiv în municipiile reședință de județ, și pentru consiliile județene. La nivel național, cele două partide iau în calcul și participarea pe liste comune la alegerile pentru Parlamentul României.

Citește și : Luca Niculescu, lecție de patriotism: „Mi-aș dori o Românie în care românii să trăiască mai bine, începând de anul viitor”

Anunțul vine după ce USR și PNL au trecut în opoziție, odată cu învestirea Cabinetului Niculescu. Cu doar câteva ore înainte de declarațiile lui Radu Miruță, liberalii s-au poziționat de aceeași parte cu USR în privința respingerii proiectului de lege a partidelor politice propus de Autoritatea Electorală Permanentă, relatează Gândul.ro.

Potrivit deciziilor semnate de premierul Luca Niculescu și publicate în Monitorul Oficial, Adrian Dan a fost numit consilier de stat în Cancelaria prim-ministrului, iar  Emil Pantelimon a fost desemnat subsecretar de stat la Ministerul Culturii, în locul lui Mădălin Ștefan Voicu. În același timp, Marius Toader va fi timp de șase luni în funcția de secretar general al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

„La data de 9 noiembrie, domnul Adrian Dan se numeşte în funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului”, se arată în documentul publicat în Monitorul Oficial.

Citește și: Luca Niculescu, măsuri pentru salvarea Liberty Galați de la faliment. Anunțul făcut de premier

O altă decizie menționează și funcția lui Marius Toader, care se va ocupa pentru o perioadă de șase luni funcția de secretar general.

„Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Marius Toader, director al Direcţiei juridice, exercită, cu caracter temporar, funcţia publică vacantă din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii pentru o perioadă de 6 luni”, se precizează în decizie.

Aceste decizii vin la doar câteva zile după ce premierul Luca Niculescu a semnat, pe 4 noiembrie, numirea a nouă secretari de stat în șapte ministere. Printre aceștia se numără și cinci foști secretari de stat care au demisionat în aprilie 2026, după ce PSD a decis retragerea de la guverare. Cei noiă secretari de stat numiți sunt următorii:

-Ioan Cristian Șologon – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii;
-Ionuț Cristian Săvoiu – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii;
-Gheorghița Daniela Barbu – Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale;
-Silviu Nicu Macovei – Ministerul Afacerilor Interne;
-Aurel Dragoș Drăghescu – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;
-Vlad Ștefan Niculae – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;
-Pavel Casian Nițulescu – Ministerul Energiei;
-Laurențiu Viorel Gîdei – Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului;
-Cristina Breșug – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Citește și: Guvernul Niculescu menține plafonarea prețului la gaze pentru populație, vouchere la energie și acciza redusă la motorină

Cinci dintre aceștia, Ioan Cristian Șologon, Gheorghița Daniela Barbu, Silviu Nicu Macovei, Pavel Casian Nițulescu și Laurențiu Viorel Gîdei, au mai ocupat funcții de secretar de stat, dar au demisionat în aprilie 2026, după retragerea PSD de la guvernare.

Zeci de mii de angajați din construcții ar putea să rămână fără loc de muncă din cauza situației în care se află sectorul construcțiilor, avertizează Cristian Erbașu, directorul general al companiei Construcții Erbașu.

Acesta susține că efectele s-ar putea traduce în concedieri în masă și reduceri de salarii, iar câteva zeci de mii de angajați ar putea fi afectați.

„Faţă de luna septembrie, când am comunicat acele datorii pe care diferitele ministere le aveau către companiile de construcţii, într-adevăr, a scăzut destul de mult datoria. E adevărat că în ultima vreme s-au mai făcut şi alte facturări, e adevărat că sunt şi datorii din partea autorităţilor locale faţă de companiile de construcţii, însă, din păcate, încă datoria este suficient de mare ca să creeze probleme acestor companii.

Citește și : Concedieri pe bandă rulantă la STB, preavizele se dau începând de săptămâna viitoare! Cine sunt primii angajați dați afară

Din statisticile pe care noi le-am preluat, pe PNRR, ar mai fi ceva un pic mai mult de 1 miliard de euro, însă sunt în continuare datorii destul de mari pe alte proiecte, gen Saligny sau, din câte ştim noi, şi autorităţile locale au destul de mult de plată către companiile de construcţii.

Mai sunt şi plăţi de făcut către companiile care au lucrat pe proiectle care ar urma să continue de acum înainte, de exemplu, pe POS, Programul Operaţional de Sănătate, mai sunt şi alte alte proiecte, alte planuri de dezvoltare.

Ce este mai neplăcut pentru firmele de construcţii în acel moment este faptul că nu au o predictibilitate pe următoarele şase luni în ceea ce priveşte, pe de o parte, încasarea facturilor restante, iar pe de altă parte, continuarea contractelor şi proiectelor pe care le au contractate”, a declarat Cristian Erbașu, vineri, la conferința „Provocări concurențiale în sectorul construcțiilor”, organizată la Sinaia.

Numărul insolvențelor s-a dublat în sectorul construcțiilor

Directorul Construcții Erbașu susține că perioada de activitate intensă generată de proiectele de investiții a fost urmată de o reducere a volumului de lucrări, care a împins numeroase companii într-un blocaj financiar.

Firmele au rămas cu obligații către furnizori, bănci și angajați, în timp ce incertitudinea privind finanțarea proiectelor le îngreunează planificarea activității.

„Din nefericire, companiile de construcţii, după ce au avut o perioadă de lucru extrem de intensă, au intrat într-o zonă de relaxare, ca să zic aşa, din punct de vedere contractual, lucru care le-a dus într-un blocaj.

Pe de o parte, financiar, sunt puse în situaţia de a rămâne cu datorii către furnizori şi către bănci, poate chiar şi către unii angajaţi, sau datorii cauzate de anumite achiziţii, anumite investiţii, iar, pe de altă parte, această situaţie le va obliga să elibereze foarte mult din personalul pe care îl are”, a explicat omul de afaceri.

Acesta afirmă că firmele care nu vor reuși să mențină activitatea ar putea ajunge să își reducă drastic personalul. Chiar și companiile care vor continua lucrările ar putea fi nevoite să reevalueze nivelul salariilor.

„Vor fi concedieri care vor duce, practic, la o stare de conservare a lor, iar companiile care vor avea în continuare puterea de a continua lucrările îşi vor pune problema dacă vor putea menţine salariile angajaţilor la nivelul la care a fost până acum”, precizează Erbaşu.

Câteva zeci de mii de angajați ar putea fi afectați

Întrebat despre amploarea disponibilizărilor posibile, directorul companiei a spus că este dificil de făcut o estimare exactă, însă impactul ar putea ajunge la câteva zeci de mii de persoane.

„Este posibil să fie şi o astfel de situaţie (să vedem concedieri în perioada următoare, dar şi scăderi de salarii, n.r.), dacă lucrurile într-adevăr nu se vor redresa şi dacă continuitatea pe care toţi o speram după finalizarea PNRR-ului nu se va realiza. Noi de mult timp, cred că de peste un an, un an şi jumătate, am pus pe tapet această problemă.

Am sesizat atât autorităţile, cât şi presa, prin intermediul presei, am sesizat acest lucru, că trebuie să existe viaţă şi după PNRR. De ce ne era spaimă se pare că nu am scăpat şi s-a confirmat că faptul că lucrurile nu au fost pregătite pentru perioada aceasta”, a mai afirmat Cristian Erbașu.

El arată că unele companii au avut sute sau chiar mii de angajați pentru a duce la bun sfârșit proiectele finanțate prin PNRR.

„Nu realizăm capacitatea companiilor de a susţine unele proiecte pe care le au fără a fi finanţate sau posibilitatea de a fi finanţate de bănci. Iar pe de altă parte, nu ne dăm seama dacă aceste companii au posibilitatea să se reorganizeze, astfel încât să nu fie necesară disponibilizarea în masă.

PNRR-ul a fost un lucru foarte bun pentru zona construcţiilor, dar, în condiţiile în care el nu va fi, nu este, deja se vede, nu este urmat de alte proiecte care să creeze continuitate, poate fi o cauză a unor probleme foarte mari pentru companii. Gândiţi-vă că sunt companii care au avut sute şi mii de angajaţi, pentru că aceste proiecte trebuiau terminate până la sfârşitul lunii august, angajaţi cu care aceste companii nu mai au ce să facă în această perioadă.

Citește și : Pensii 2026. Pensionarii cărora li s-au calculat drepturile greșit vor primi banii din urmă: „Luăm măsurile legale pentru ca pensionarii să primească toate drepturile care le se cuvin”

Este o mare problemă de fiecare dată când se trece de la un plan la altul. Şi să ne aducem aminte că şi în 2016 s-a întâmplat acelaşi lucru. S-a terminat vechiul exerciţiu pe Fondul de coeziune şi până s-au amorsat lucrările, din nou exerciţiu a durat aproximativ 2 ani, 3 ani”, a declarat acesta.

De câțiva ani, David Pușcaș locuiește separat de mama lui adoptivă, Luminița Anghel, relația dintre ei fiind în continuare una distantă. Tânărul spune că nimeni din familie nu l-a mai căutat și că încearcă să își construiască drumul pe cont propriu, fără niciun sprijin.

Citește și: David Pușcaș dezvăluie ce s-a întâmplat cu dosarul în care a fost implicat. Concluzia oficială, divulgată de tânăr

Din păcate, lipsa prezenței familiei l-a afectat pe David, care în prezent se confruntă cu probleme emoționale. Totodată, tânărul a mărturisit că a rămas fără bani de tratament.

„Fac TikTok, același lucru pe care îl fac de foarte multă vreme. Pe mine nu mă ajută nimeni, sunt la fel. Eu sunt singur pe lume, mereu am fost. Noroc cu TikTok-ul și cu comunitatea mea.”, a spus David Pușcaș pentru Cancan.

Întrebat dacă reușește să se descurce cu banii câștigați, David a spus că „Da, am reușit să îmi plătesc chiria luna aceasta. Comunitatea nu mă lasă niciodată, lumea mă iubește pe TikTok. Mai am de plătit întreținerea. Eu, în afară de TikTok, nu mai fac nimic, absolut nimic.”

Citește și: David Pușcaș, replici tăioase la adresa Luminiței Anghel: „Și-a bătut joc de propria ei carieră”

În același timp, tânărul a mărturisit că se confruntă cu crize de furie și suferă de borderline, o afecțiune care se manifestă prin instabilitate emoțională accentuată, dificultăți în relații, frică de abandon și o imagine de sine scăzută.

„Sunt nervos. Am probleme cu nervii, cu furia, dar încerc să mi le potolesc cu ce pot. Am și borderline. Încerc să fiu OK.”

David a dezvăluit și că nu mai urmează tratamentul din cauza lipsurilor financiare.

„Nu. L-am oprit eu. Dacă nu am pe nimeni care să mă ajute, un medic sau pe cineva care să mă îndrume…”, a mai adăugat el.

Gruparea extremistă rusă „Statul Masculin”, menționată în mesajele de amenințare cu bombă care au vizat mai multe aeroporturi europene, respinge orice implicare în incidentele din această săptămână. Fondatorul mișcării susține că organizația nu mai există din 2021 și acuză persoane neidentificate că îi folosesc numele pentru a crea provocări.

Vladislav Pozdniakov, fondatorul grupării, a ăspuns pe Telegram întrebărilor jurnaliștilor și a negat că mișcarea ar fi în spatele amenințărilor false care au perturbat traficul aerian din mai multe țări europene.

Citește și : Un nou model de grupare teroristă revendică amenințările cu bombă care au iscat panică în toată Europa. Organizația ultranaționalistă și misogină care a fost interzisă chiar în Rusia

„Cei care organizează astăzi provocări pe teritoriul ţărilor din Uniunea Europeană (în numele acestei mişcări, n.r.) acționează în propriul interes, folosindu-se pur şi simplu de un steag fals”, a transmis acesta.

El a susținut că organizația a fost desființată după ce a fost interzisă de autoritățile ruse, în 2021, și a explicat de ce a ales să răspundă presei europene.

„Nu că mi-ar păsa în mod special de Europa, de securitatea sau de economia ei de fapt, nu-mi pasă deloc, ci pur şi simplu le răspund jurnaliştilor europeni”, a adăugat Pozdniakov.

Unul dintre mesajele de amenințare, transmis joi la Roma și redactat într-o italiană perfectă, susținea că membri ai „Statului Masculin” ar fi plasat explozibili la bordul a două aeronave care urmau să ajungă în capitala Italiei. Textul descria presupusul atac drept o acțiune împotriva „regimului feminist” al țării.

În ultimele zile, mai multe zboruri comerciale din Europa au fost vizate de amenințări cu bombă sau alerte de securitate. Unele aeronave au fost redirecționate către alte aeroporturi, în timp ce altele au aterizat sub escortă militară. Incidentele au fost raportate în Franța, Italia, Austria, Cehia și Bulgaria.

Amenințările au apărut într-un context în care mai multe state europene au semnalat o intensificare a atacurilor hibride. În anumite cazuri, autoritățile și experții au indicat posibile legături cu Rusia și, uneori, cu Iranul.

Printre aeronavele vizate s-a numărat și un avion Wizz Air care efectua cursa Milano-București. Amenințarea a fost anunțată joi, după aterizarea aeronavei pe Aeroportul Internațional Henri Coandă, la ora 11:08. Echipajul a informat turnul de control, iar la nivelul aeroportului a fost activată o celulă de criză.

Mișcarea „Statul Masculin” a fost fondată în 2016 de Vladislav Pozdniakov, blogger și antrenor sportiv, inițial ca o comunitate pe rețeaua socială rusă VK. Ulterior, gruparea a dezvoltat o ideologie care combina misoginia cu naționalismul și a devenit cunoscută în special pentru campaniile de hărțuire online.

Citește și : Avion prăbușit pe autostradă, a luat foc la impactul cu solul. Doi oameni au murit

Autoritățile ruse au declarat organizația extremistă și au interzis-o în 2021. Potrivit relatărilor din presă, comunitatea a continuat să existe în mediul online, transformându-se într-un spațiu de susținere a ofensivei militare ruse din Ucraina, începută în 2022.