Gabi Mureșan, fost sportiv de performanță, un om sănătos, atent la stilul său de viață, a murit fulgerător. Nimeni nu își explică modul în care s-a înecat, iar familia a căutat disperată ultimele imagini surprinse de camerele de supraveghere cu fotbalistul devenit primar, pentru a găsi răspunsul la întrebarea care îi macină cel mai tare: De ce? Necropsia schimbă însă totul.

Verdictul medicilor legiști este cutremurător. Primarul-fotbalist a fost înfrânt de o boală despre care nici măcar nu știa. Gabriel Mureșan s-a stins, cel mai probabil, în urma unui infarct miocardic, suferit pe fondul unei afecțiuni cardiace nediagnosticate. Drama sa amintește cât de imprevizibilă și fragilă poate fi viața.

Vezi și Gabi Mureșan a pierdut în instanță chiar înainte să moară. De ce fusese dat în judecată fostul fotbalist?

În seara fatidică, fostul fotbalist făcuse saună împreună cu prietenii, după care a intrat în apă pentru a se răcori. Prietenii și-au dat seama că lipsește după aproximativ o oră, iar cel care a sărit imediat cu speranța de a-l salva a fost unul dintre cei mai buni prieteni ai săi, preotul din localitate.

Familia, oamenii din comuna pe care o conducea ca primar, foști colegi din fotbal și numeroși apropiați au venit să-l conducă pe Gabriel Mureșan pe ultimul drum, cu durerea că s-a stins mult prea devreme.

Citește și Exclusiv / Cum arată locul de veci al lui Gabi Mureșan. E împrejmuit cu flori, iar în interior se află o bucată de gazon în formă de teren de fotbal. Omagiul emoționant adus de familie / FOTO

Gabi Mureșan a fost înmormântat duminică în Apold, județul Mureș, locul lui natal. Avea doar 44 de ani și o familie superbă. Chiar dacă o lasă în urmă pe pământ, el își va veghea copiii și soția permanent din Cer.

Slujba de înmormântare a fost ținută de un sobor de 30 de preoți, iar în momentul în care clopotele durerii au început să bată, o furtună puternică s-a pornit peste sat.

Gabi Mureșan a fost înmormântat în cimitirul din vârful dealului, la umbra copacilor bătrâni. Locul de veci a fost împrejmuit de flori, iar în interiorul gropii a fost pusă o bucată de gazon în formă de teren de fotbal, în semn de omagiu pentru întreaga lui carieră.

Miki de la K-pital recunoaște cu zâmbetul pe buze că iubește treburile gospodărești de obicei atribuite bărbaților, cum ar fi tunsul gazonului și al copacilor din curte. Profesional, artista își continuă activitatea artistică, fiind foarte activă pe scenă la evenimente private și nunți.

Citește și: Câţi bani câştigă Miki de la K-pital. Ce tarife are artista: „Are programe de 45 de minute, dar duce şi o nuntă lejer!”

Miki de la K-pital: „Spre finalul verii voi filma un videoclip”

„Viața mea este plină. Plină de căței și pisici. Mai am 3 cățeluși care au cam îmbătrânit și nu-mi place treaba asta, dar viața merge înainte. Pisici care stau în casă am 4 și, în rest, de la vecini fără număr. Pe terasă, în curte, grădină zoo am aici.

Fac de toate acasă. Spăl, gătesc, fac curat, am grijă de animăluțe, îmi place să tund gazonul în grădină. Să plantez tot felul de flori și să tund copaci. De asta ne-am și mutat la curte, avem deja 10 ani de când stăm acolo și chiar am grijă de tot.

Profesional, am spectacole prin țară, prin București, evenimente private. Spre finalul verii voi filma un videoclip, nu știu încă la ce melodie pentru că am mai multe făcute. Vara voi fi pe aici prin țară, concerte, la mare și la munte. Mai mergem și pe la țară la cine mai are bunici, că eu nu mai am. Eu aș vrea în Thailanda, pentru că am fost și mi-a plăcut cel mai tare. Dar probabil că în toamnă vom merge în Grecia„, a spus Miki de la K-pital.

Artista și Răzvan Constantinescu trăiesc o frumoasă poveste de dragoste de peste 20 de ani, dar s-au căsătorit civil în urmă cu patru ani. Artista a declarat că au fost forțați de pandemie, pentru a rezolva problema cu actele.

„Ne-am căsătorit acum 3 ani. Cum a zis el că până acum m-a pus la încercare. Știu să calc, știu să fac mâncare. Fac mâncarea bună. Și până la urmă am făcut… De fapt, de ce ne-am căsătorit? Ca să-ți spun pe aia dreapta. Când a fost pandemia, îți trebuia hârtia aia s-o semnezi și eu aveam alt nume, aveam o altă adresă.

Noi stăm în Buftea și eu aveam adresă în București. Tot timpul el trebuia să-mi scrie pe hârtie când ieșeam din casă, ce caut eu în Buftea și nu știu ce. Și până la urmă a zis: gata, ne căsătorim. Și mi-am făcut buletin. Și de aia. Și atunci am luat numele lui și ne-am căsătorit. Dar doar așa, ca să-mi facă acte, să înțelegeți.

La biserică, a trebuit să botezăm un băiețel și ne-a făcut preotul o slujbă. Deci suntem și la biserică, doar că n-am făcut nuntă. Nu mai, că nu mai cheltuim bani și pe nuntă, las-o încolo! Că nu se știe ce vremuri vin, că vedeți ce se întâmplă afară. Nasol”, spunea Miki de la K-pital acum un an.

Alexandra Zară a condus Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), instituția responsabilă cu monitorizarea respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități și coordonarea politicilor publice în acest domeniu, până recent, când ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a decis să o concedieze din cauza scandalului azilelor de la Bihor.

Demisă de ministrul interimar al Muncii după ce anterior o lăudase, Alexandra Zară îl acuză pe Dragos Pîslaru că a cerut ilegal date din dosar și că a fost concediată pentru că a refuzat să încalce legea.

În direct, la România TV, Alexandra Zară a explicat de ce a depus plângere penală împotriva ministrului Pîslaru: „Pentru că, așa cum am agreat zilele trecute cu toții, justiția nu se face pe Facebook. Să-mi apăr activitatea, acesta este cel mai important lucru pentru mine. Mai întâi mi s-a mulțumit, după care mi-a fost revocat mandatul. Mai întâi mi s-a reproșat că nu l-am informat pe ministru în prealabil despre acțiunea pe care urmau să o desfășoare organele de cercetare penală, iar apoi că activitatea mea este dezastruoasă și că sunt o sinecuristă.

Aici sunt două chestiuni de punctat. De la preluarea mandatului de interimar și până zilele trecute sunt câteva luni în care domnul ministru putea să constate că activitatea mea este dezastruoasă și să mă demită. Apoi, acuzația de sinecură nu se potrivește cu definiția. A fost o perioadă în care am avut întâlniri cu persoane cu dizabilități, am fost în teren și am făcut și muncă de birou. Am lucrat intens inclusiv pentru sprijinirea și promovarea actelor normative, în vederea îndeplinirii țintelor din PNRR și pentru buna desfășurare a proiectelor.

Sunt destul de multe lucruri care nu se potrivesc. Mi se pare nociv să atribuim asemenea etichete tinerilor. Cred că a văzut și tineri muncitori. Dacă nu, pot să-i dau eu exemple din partidele în care a fost sau este: ministrul Diana Buzoianu și doamna Smaranda Irina sunt exemple de tinere muncitoare. Nu cred că este corect să atribuim eticheta de sinecuristă doar pentru că sunt tinere. Este și un îndemn pentru tineri să nu se lase intimidați și să-și facă munca în continuare.”

Ciutacu: Ce considerați dumneavoastră că este penal?

„Plângerea pe care am depus-o este pentru verificarea elementelor constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu.”

Ciutacu: Din ce motiv?

„Demiterea mea a avut loc, cel puțin potrivit motivului inițial invocat, pentru că am respectat legea și nu l-am informat dinainte pe ministru.”

Ciutacu: Dumneavoastră erați informată în prealabil de DIICOT că acțiunea trebuia să aibă caracter secret?

„Categoric. Urmărirea penală avea și atunci, și acum caracter secret. A apărut și în spațiul public. Domnul ministru s-a adresat inclusiv DIICOT, iar DIICOT i-a răspuns în scris și a confirmat același lucru.”

Ciutacu: Și motivul a fost că nu l-ați informat în prealabil că urma să aibă loc descinderea de la Dumbrava?

„Exact.”

Ciutacu: Ați contestat eliberarea din funcție?

„Da.”

Ciutacu: După știința mea, premierul poate numi sau elibera din funcție pe cine consideră necesar pentru buna funcționare a Guvernului. De ce, în cazul dumneavoastră, ar fi altfel?

Ciutacu: „Motivul principal pe care l-am invocat este că eliberarea din funcție a fost făcută cu exces de putere. Ce vreau să precizez este că las această chestiune la latitudinea instanței competente, iar scopul meu principal este să-mi apăr activitatea pentru care am muncit. Repet, justiția nu se face pe Facebook.”

Ciutacu: Domnul Bolojan sau domnul Pîslaru se pot apăra spunând că au eliminat ultimii pesediști infiltrați în Guvern.

„Este important să ne aducem aminte că miniștrii și-au dat demisia la finalul lunii aprilie. Mai mult, dacă ne uităm în spațiul public, vom vedea declarațiile prim-ministrului României, care spunea că, dacă niște persoane sunt competente, vor rămâne în funcție. Cred că activitatea mea de până în acel moment clarifică această chestiune.”

Până în momentul demiterii, ați avut vreo ciocnire cu domnul Pîslaru?

„Repet, până săptămâna trecută am colaborat bine cu domnul Pîslaru. Am fost la muncă. Nu trebuia nici să ne facem aprecieri, nici desconsiderări.”

Știa că sunteți fiica lui Ovidiu Zară?

„Relevantă este activitatea mea. Nu cred că este importantă filiația mea.”

Pare că domnul ministru a aflat cu o seară înainte de demiterea dumneavoastră.

„Este o informație disponibilă pe Google. Cred că știa.”

Ați fost numită de premierul liberal Ilie Bolojan și demisă tot de premierul liberal Ilie Bolojan.

Vezi și Alexandra Zară, demisă de Dragos Pîslaru în scandalul azilelor de la Bihor, a depus plângere penală împotriva ministrului Muncii. Victor Ciutacu: „O avem în exclusivitate” – DOCUMENT

Mesajul lui Ciutacu

„Cert este că Alexandra Zară a depus plângere prin avocat două solicitări, una dintre ele adresată Procurorului General al României și este o plângere penală împotriva ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, pentru abuz în serviciu. Iar a doua este o acțiune în instanță împotriva demiterii ei abuzive. Repet, infracțiunea invocată în sarcina ministrului Pîslaru este de abuz în serviciu și este detaliată în două etape. Prima etapă, și citesc din plângerea penală, pe care o avem în exclusivitate, solicitarea comunicării unor informații.

Deci, funcția penală se referă la comiterea unei infracțiuni de abuz în serviciu și este detaliată în două etape. Prima dintre ele, solicitarea comunicării unor informații nepublice dintr-o închisă penală instrumentată de DIICOT, aflată în curs.

Și cea de-a doua etapă, folosirea funcției ministeriale pentru sancționarea refuzului subsemnatei de a da curs unei solicitări contrare legii prin inițierea procedurii de eliberare în funcție. Zară invocă faptul că ministrul a propus eliberarea ei din funcție și obținută de la premierul Bolojan, Pentru refuzul ei de a comunica amănunte superiorului ei.”, a spus Victor Ciutacu în direct, la România TV.

1061944232-PLA-NGERE-PENALA-ZARA-PISLARU

Recent, ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat pe internet motivele care au stat la baza demiterii președintei ANPDPD, Alexandra Zară, și a respins acuzațiile formulate de aceasta privind un posibil abuz. Potrivit ministrului, înainte de emiterea deciziei de demitere, a contactat-o telefonic pe Alexandra Zară pentru a-i transmite măsura și motivele acesteia.

„Când am demis-o pe doamna Alexandra Zară de la conducerea ANPDPD, am sunat-o în prealabil și i-am comunicat decizia mea”, a scris Dragoș Pîslaru. Ministrul a susținut că nu avea „nicio obligație legală în acest sens” și că a ales să facă acest lucru pentru a-i explica „că a greșit dezastruos în cadrul intervenției DIICOT și faptul că urmează să fie demisă”, precizând că a făcut acest demers „din eleganță și diplomație”.

Potrivit lui Pîslaru, Zară ocupa o funcție politică și schimbarea din funcție se înscrie în logica numirilor și demiterilor politice: „Regula este simplă: cine te numește te și demite. Nu e nevoie de nicio justificare pentru demitere, cum nu e nevoie de nicio justificare pentru numire”.

Totodată, Dragoș Pîslaru a criticat reacția președintei ANPDPD după anunțarea revocării din funcție, afirmând că aceasta „a organizat imediat o conferință de presă pentru a se auto-intitula victima unui abuz” și că ulterior „a mers la posturile TV de propagandă pentru a se victimiza”.

Citește și Viorel Pașca vrea ca o parte dintre bolnavii luați din azile să fie trimiși înapoi: „Sunt ținuți împotriva voinței lor în anumite locuri”

Președintele SUA, Donald Trump, i-a plătit scriitoarei E. Jean Carroll peste 5 milioane de dolari, la trei ani după ce un juriu a stabilit, într-un proces civil, că acesta a abuzat-o sexual și a defăimat-o, au confirmat avocații femeii, potrivit BBC.

Avocata Roberta Kaplan, care o reprezintă pe E. Jean Carroll, a anunțat marți că suma stabilită de juriu a fost achitată.

„Astăzi, suntem încântați să anunțăm că a primit plata despăgubirilor acordate de juriu ca urmare a acestui verdict”, a transmis Roberta Kaplan.

Citește și : SUA au lansat primul atac cu drone marine de tip Corsair împotriva Iranului, Trump vrea o taxă de 20% pentru navele care trec prin Ormuz VIDEO

Echipa juridică a lui Carroll a precizat că aceasta a primit peste 5,62 milioane de dolari. Suma include cele 5 milioane de dolari stabilite inițial ca despăgubiri, la care s-au adăugat dobânzile acumulate în perioada apelurilor.

Donald Trump a încercat să amâne plata, în timp ce solicita Curții Supreme a SUA să reanalizeze decizia de a nu prelua apelul său. Săptămâna trecută, judecătorul care se ocupă de dosar a dispus însă plata despăgubirilor. Un reprezentant al echipei juridice a președintelui american a refuzat să comenteze informația.

E. Jean Carroll, fostă editorialistă de revistă, în vârstă de 82 de ani, l-a acuzat pe Trump că ar fi agresat-o într-o cabină de probă a magazinului Bergdorf Goodman din Manhattan, la mijlocul anilor 1990. Ea a mai susținut că a fost defăimată de Trump într-o postare publicată în 2022 pe rețeaua Truth Social, în care acesta i-a negat acuzațiile.

În 2023, un juriu din New York a decis în unanimitate acordarea despăgubirilor, stabilind răspunderea civilă a lui Trump pentru abuz sexual și defăimare. Donald Trump a respins acuzațiile.

După verdict, suma a fost depusă de Trump într-un cont controlat de instanță, unde a rămas pe durata procedurilor de apel. O curte federală de apel a menținut anul trecut verdictul juriului, iar Curtea Supremă a refuzat în iunie să analizeze cazul, deschizând calea pentru plata despăgubirilor.

După decizia Curții Supreme, E. Jean Carroll a salutat public hotărârea.

„AM CÂȘTIGAT!”, a scris ea pe blogul său.

„ACEASTĂ VICTORIE ESTE PENTRU FIECARE FEMEIE DIN LUME!”, a adăugat Carroll.

Citește și : Noul Air Force One al lui Trump, mai slab decât precedentul la capitolul sistemelor de securitate!

Donald Trump contestă separat și un alt verdict, pronunțat în 2024, prin care a fost găsit răspunzător pentru defăimarea lui Carroll într-un caz distinct și obligat să plătească aproape 84 de milioane de dolari. Apelul său a fost respins anul trecut de un complet de judecători federali.

Criza politică de la București s-ar putea prelungi până în luna septembrie, în condițiile în care șansele ca un nou guvern să fie învestit înainte de finalul vacanței parlamentare sunt reduse, potrivit unor surse politice apropiate negocierilor de la Palatul Cotroceni.

Sursele citate afirmă că președintele Nicușor Dan ar putea relua, de săptămâna viitoare, discuțiile cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR. Cu toate acestea, convocarea unei noi runde de negocieri depinde de evoluția discuțiilor dintre formațiuni.

Ultimele consultări de la Palatul Cotroceni, de luni, nu au dus la formarea unei majorități parlamentare și nici la identificarea unei variante de premier.

Citește și : George Simion cere alegeri anticipate și suspendarea lui Nicușor Dan, după criticile președintelui la adresa AUR: „Incompetența statului este meritul acestui președinte împiedicat și al rataților pe care chiar el i-a impus la butoane”

Potrivit surselor, președintele nu vrea să desemneze un candidat pentru funcția de prim-ministru fără garanția că acesta poate obține votul de învestitură în Parlament.

În paralel, joi ar urma să aibă loc la Palatul Cotroceni o reuniune tehnică privind Codul Urbanismului, proiect considerat un jalon important din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Discuțiile ar urma să se concentreze pe forma finală a documentului și pe observațiile care trebuie clarificate înainte ca proiectul să fie transmis Comisiei Europene.

Codul Urbanismului se află în procedură parlamentară la Camera Deputaților, iar Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a susținut că adoptarea acestuia într-o sesiune extraordinară este necesară pentru respectarea angajamentelor asumate prin PNRR.

Neîndeplinirea acestui jalon ar putea pune în pericol aproape un miliard de euro.

Potrivit surselor politice, convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară începând cu 20 iulie nu mai este luată în calcul. Varianta analizată ar fi convocarea aleșilor începând cu 27 iulie, după ce Comisia Europeană va avea timp să analizeze proiectul privind Codul Urbanismului.

La Senat ar fi fost rezolvată și problema votului de la distanță, senatorii urmând să poată participa la vot prin intermediul tabletelor.

Măsura ar putea facilita desfășurarea unei sesiuni extraordinare în perioada vacanței parlamentare.

În privința formării unui nou guvern, sursele citate susțin că este puțin probabil ca România să aibă un guvern cu puteri depline înainte de luna septembrie, deși negocierile dintre partide continuă.

România este condusă de peste două luni de cabinetul demis al lui Ilie Bolojan, după ce moțiunea de cenzură a fost adoptată pe 5 mai.

Guvernul interimar poate administra treburile curente, însă are atribuții limitate și nu poate iniția proiecte de lege sau adopta ordonanțe de urgență.

Citește și : Nicușor Dan lansează varianta guvernelor minoritare succesive: „Toată lumea e de acord, numai că avem o experiență care spune că cine este la putere în anul electoral pierde”

Prelungirea interimatului blochează și deciziile bugetare majore, având în vedere că actualul cabinet nu poate adopta rectificarea bugetară și nici nu poate începe efectiv elaborarea proiectului de buget pentru anul următor, decizii care vor reveni viitorului guvern învestit de Parlament.

Premierul demis Ilie Bolojan a declarat, marți, la recepția organizată de Ambasada Franței la București, cu prilejul Zilei Naționale a Republicii Franceze, că România își dorește investiții franceze suplimentare în sectoare strategice precum energia, industria de apărare, tehnologia și producția cu valoare adăugată.

Șeful Executivului a amintit că anul acesta se împlinesc 100 de ani de la semnarea tratatului de prietenie franco-română și a subliniat contribuția Franței la dezvoltarea statului român modern.

„Sunt onorat să vă pot saluta astăzi şi să fiu aici, de Ziua Naţională a Franţei. Anul acesta avem şi un motiv în plus să celebrăm relaţia dintre ţările noastre, pentru că se împlinesc o sută de ani de la semnarea tratatului de prietenie franco-română.

Citește și : Nicuşor Dan, alături de greii Europei la parada de Ziua Franţei

Dar relaţia dintre România şi Franţa este mult mai veche şi la temelia statului român stă un important sprijin francez”, a declarat premierul interimar, la recepția de la Ambasada Franței.

Ilie Bolojan a vorbit și despre influența franceză asupra generației care a contribuit la modernizarea României, precum și despre cooperarea militară dintre cele două țări. Premierul a mulțumit militarilor francezi dislocați în România, în cadrul grupului de luptă NATO condus de Franța.

„Mulţi tineri români au studiat la Paris şi s-au întors acasă, au adus cu ei idei, modele de organizare şi o anumită viziune despre cum trebuie să arate un stat modern. Influenţa franceză se vede şi astăzi în cultura noastră, în educaţie şi în instituţii.

Ne-am bazat pe sprijinul Franţei în Primul Război Mondial, când misiunea militară franceză, condusă de generalul Berthelot, a contribuit la reorganizarea Armatei române.

Astăzi avem din nou militari francezi în România, întrucât Franţa conduce grupul de luptă multinaţional al NATO şi are în ţara noastră un contingent important de militari şi de tehnică militară. Le mulţumesc militarilor francezi pentru că alături de ceilalţi militari ai NATO, contribuie la securitatea ţării noastre şi a regiunii din care facem parte”, a subliniat premierul interimar.

Totodată, Bolojan a menționat sprijinul acordat de România Franței în lupta împotriva incendiilor de pădure.

„În această perioadă, 80 de pompieri români sunt în Franţa, unde împreună cu colegii francezi lucrează pentru prevenirea şi combaterea incendiilor de pădure”, a adăugat premierul.

Șeful executivului a mai arătat că Franța se numără printre principalii investitori străini din România, cu investiții de peste 12 miliarde de euro și peste 11.000 de companii franceze înregistrate în țară.

El a salutat contribuția firmelor franceze la economie și a cerut dezvoltarea cooperării în domenii considerate esențiale pentru următorii ani.

„Se cuvine să le mulţumesc pentru investiţiile pe care le-au făcut aici şi de asemenea să salut eforturile Camerei de Comerţ Româno-Franceze pentru a promova relaţiile economice dintre cele două ţări. Sunt fabrici care produc în România, locuri de muncă, furnizori români care cresc odată cu marile companii, cu tehnologie şi experienţă care vin în economia noastră.

Companiile franceze sunt prezente în industria auto, în energie, în agricultură, în apărare, în sectorul bancar, sănătate şi digitalizare. Ne dorim mai multe investiţii franceze în România, mai ales în domeniile în care putem să construim pe termen lung, energie, industria de apărare, tehnologie şi producţia cu valoare adăugată”, a arătat Bolojan.

Șeful Executivului a vorbit și despre legăturile dintre comunitățile română și franceză, subliniind contribuția românilor stabiliți în Franța, dar și prezența activă a comunității franceze în România.

„Avem o comunitate importantă de români stabilită în Franţa. Sunt studenţi, medici, cercetători, oameni care lucrează în construcţii şi în multe alte domenii. Le mulţumim autorităţilor franceze pentru sprijinul pe care îl acordă în integrarea acestei comunităţi.

Dar avem şi o comunitate franceză activă în România, pentru că dacă te duci în multe din companiile franceze de aici, găseşti echipe mixte români şi francezi care lucrează împreună de ani de zile.

Avem şi o legătură culturală pe care o cunoaştem cu toţii, iar această relaţie continuă prin universităţi, şcoli, proiecte culturale, literatură şi arte”, a menţionat Ilie Bolojan.

În final, premierul a afirmat că războiul de la granițele României și nevoia de consolidare a competitivității economice impun o cooperare mai strânsă între București și Paris.

„Avem un război la graniţele noastre, trebuie să investim mai mult în securitate şi în acelaşi timp să ne întărim economiile şi să rămânem competitivi. România şi Franţa au multe lucruri pe care le pot face împreună, de la apărare şi energie, până la industrie şi tehnologie.

Avem o relaţie solidă şi încredere unii în ceilalţi. Cred că în anii următori trebuie să folosim această bază pentru a dezvolta mai multe proiecte”, a spus el.

Citește și : Nicușor Dan, la Kiev miercuri, în urma invitației lui Volodimir Zelenski . ”Va reconfirma și angajamentul României de a continua să ofere asistență Ucrainei”

„La mulţi ani Franţei, la mulţi ani prieteniei dintre poporul român şi cel francez”, a transmis premierul la finalul discursului.