Kelemen Hunor respinge afirmațiile despre o „gaură în buget” și susține că PSD cunoștea situația, deoarece participase la adoptarea bugetului. „Nu e nicio gaură în buget. Când PSD a plecat de la guvernare, știe ce a lăsat și a primit exact ce a lăsat când a plecat”, a spus Kelemen Hunor la Euronews.

După ieșirea social-democraților din Guvern, respectiv demiterea guvernului Bolojan, spune el, nu a fost adoptată nicio lege nouă și nicio ordonanță de urgență care să aducă cheltuieli în plus. „Deci de unde să cheltuiesc mai mult? Nu vă supărați”, a spus el.

Citește și: Premierul Luca Niculescu, anunț important după întâlnirea cu sindicatele: Indexarea pensiilor și debirocratizarea, pe lista măsurilor susținute de Guvern

Recunoaște însă acumularea unor restanțe la pensii, sănătate, dezvoltare, transporturi și asistență socială, precum și dificultățile unor primării de a-și plăti facturile. El cere transparență privind execuția bugetară și avertizează că depășirea cheltuielilor permise de buget duce la împrumuturi scumpe, suportate de generațiile viitoare.

„Înțeleg narativul. Trebuie să găsești ceva. Trebuie să justifici dacă nu reușești să livrezi ceea ce ai promis în această perioadă scurtă. Dar chiar nu cred că este o discuție cu fundament”, a spus el.„Nu poți să cheltui mai mult decât îți permite bugetul”. Altfel, spune Kelemen Hunor, statul ia împrumuturi scumpe, pe termen lung, pe care le vor plăti „copiii noștri, nepoții unora”, a mai spus Kelemen Hunor.

Întrebat la Euronews România de ce premierul a vorbit foarte puțin în primele două săptămâni de mandat, Kelemen Hunor a spus că Niculescu nu vrea „să facă balet mediatic”. „Eu nu cred că guvernarea este un balet mediatic continuu, permanent”, a declarat liderul UDMR.

Citește și: Crin Antonescu susţine că Ilie Bolojan a sacrificat fosta coaliţie pentru viitoarele alegeri prezidențiale: „Asta a prevalat, nu interesele şi obligaţiile celor care erau la guvernare, de zi cu zi pentru România”

Guvernul Niculescu împlinește marți două săptămâni de la învestire. Potrivit lui Kelemen Hunor, ar fi „incorect” și „superficial” să tragă deja concluzii. El a amintit că Niculescu vine din diplomație și are încă de înțeles cum funcționează guvernul.

Noul ministru al Educației anunță că studiul celor de la Institutul de științe ale Educației va arăta ce sarcini administrative au profesorii, prin ce mecanisme devin împovărătoare și în ce perioade se aglomerează cel mai mult.

Noul ministru al Educației vrea mai puține sarcini administrative pentru profesori: ”De unde vin toate hârtiile de făcut în școli”

Potrivit ministrului, până acum au fost organizate discuții cu profesori și interviuri cu directori de școli. În etapa următoare, profesorii și directorii din 180 de unități de învățământ vor răspunde la un sondaj despre sarcinile administrative. Vor fi consultați, de asemenea, inspectorii școlari.

”De unde „vin“ toate hârtiile de făcut în școli? A început bine săptămâna aceasta, cu o temă care mă preocupă în mod deosebit: debirocratizarea. Avem în desfășurare un studiu dedicat acestui subiect, îl realizează Institutul de Științe ale Educației și pornește de la întrebarea „De unde vine încărcarea?“.

Citește și EVALUARE NAȚIONALĂ 2027. Au fost publicate modelele de subiecte și baremele la Română și Matematică

Cred că este întrebarea cu care trebuie să începem, pentru că, sincer, nu știm încă exact de unde vine încărcarea: din metodologiile care vin de la minister, din cerințele inspectoratelor, ale altor instituții, din procedurile din școli sau din obiceiuri care s-au adăugat în timp?

Mă bucur să căutăm răspunsuri împreună cu cei care știu cel mai bine: profesorii, directorii, inspectorii. Studiul va arăta ce sarcini administrative au profesorii, prin ce mecanisme devin împovărătoare, în ce perioade se aglomerează cel mai mult. Au fost realizate focus-grupuri cu cadre didactice și interviuri cu directori, urmează etapa cantitativă, cu un sondaj de opinie pe un eșantion de 180 de unități de învățământ, la care vor răspunde directori și cadre didactice; inspectorii școlari vor fi și ei consultați. Vom putea vedea, apoi, realist, ce se poate simplifica.

M-am întrebat mereu cum ar arăta o școală cu mai puține hârtii. Probabil că nu vom renunța la toate documentele, dar fiecare hârtie în plus ia din timpul de care un profesor are nevoie pentru copii și pentru propria reflecție. Și un profesor care nu mai are timp să gândească nu-i poate învăța pe elevi să gândească.

Rezultatele vor fi făcute publice, iar pe baza lor vom elimina sau simplifica ce nu are rost. Estimarea este că la sfârșitul acestui an calendaristic – începutul anului viitor vom avea rezultatele studiului”, a transmis ministrul Educației.

Citește și Inteligența artificială, predată în licee din 2027. Ce vor învăța elevii la cursul opțional

Dronele au fost doborâte de apărarea antiaeriană în timp ce zburau către Moscova. „Între orele 20:30, pe 2 noiembrie, și 7:30, pe 3 noiembrie, 493 de drone au zburat spre regiunea Moscovei. Majoritatea au fost distruse de sistemul de apărare aeriană al Ministerului Apărării la căile de acces exterioare. 187 de drone au fost neutralizate pe măsură ce se apropiau de Moscova”, a scris Sobyanin pe Telegram, potrivit Le Figaro.

Rusia a efectuat bombardamente masive în Ucraina VIDEO

Aceste atacuri ucrainene împotriva Moscovei au loc în contextul în care marți au loc în Statele Unite alegeri cruciale de la jumătatea mandatului pentru președintele Donald Trump, care a îndemnat ambele țări să înceteze atacurile reciproce asupra infrastructurii energetice.

Aproape 120 de reprezentanţi ai bisericii, ucişi în Ucraina de la începutul invaziei ruseşti. Zelenski: „În mod intenţionat, nu din întâmplare”

Președintele Volodimir Zelenski a îndemnat Washingtonul să exercite o presiune mai mare asupra președintelui rus Vladimir Putin, și nu asupra Ucrainei, în contextul în care Moscova își continuă invazia pe scară largă, relatează Kyiv Post.

„Mai bine să exercitați o presiune mai puternică asupra lui Putin, nu asupra mea”, a declarat liderul ucrainean într-un interviu acordat PBS NewsHour, difuzat luni, 2 noiembrie. „Nu eu sunt cel agresiv”, a adăugat el.

Răspunzând la întrebarea jurnalistei PBS Amna Nawaz, care i-a cerut să descrie într-un singur cuvânt relația sa cu Trump, Zelenski a răspuns: „Emoțională”.

El a explicat că Washingtonul ar trebui să adopte o abordare mai pragmatică față de război, concentrându-se pe responsabilitatea Rusiei pentru invazie, în loc să critice conducerea Ucrainei.

„Cine este dușmanul? Cine a declanșat acest război? Putin”, a spus liderul de la Kiev.

Zelenski a pus sub semnul întrebării, de asemenea, valoarea declarațiilor favorabile la adresa președintelui rus și a criticat argumentul potrivit căruia acordurile energetice cu Moscova ar duce în mod inevitabil la scăderea prețurilor la combustibil în SUA.

El a susținut că consolidarea Ucrainei este esențială nu numai pentru supraviețuirea acesteia, ci și pentru securitatea europeană, avertizând că o Rusie încurajată ar putea, în cele din urmă, să amenințe teritoriul NATO.

„Așadar, este mai bine să întărim Ucraina, pentru că, de fapt, apărăm Europa, nu doar pe noi înșine”, a spus el.

Declarațiile au fost făcute după ce Nawaz l-a întrebat pe Zelenski despre criticile aduse de Trump la adresa conducerii sale, despre relaxarea restricțiilor impuse Rusiei de către Washington și despre recentele contacte ale administrației cu Moscova.

Um residente em Moscou filmou aquilo que parece ser um balão transportando um drone. Fontes dizem tratar-se de um balão ucraniano. Os ucranianos, aproveitando-se dos ventos dominantes oeste-leste, podem estar lançando esses balões para ataques de profundidade, mas isso ainda precisa ser melhor averiguado. https://t.co/RSJc0Y16L9

— Hoje no Mundo Militar (@hoje_no) November 1, 2026

Într-o parte mai personală a interviului, Zelenski a vorbit despre impactul războiului purtat de Rusia asupra copiilor ucraineni, printre care se numără și fiul său de 13 ani, Kirilo.

Nawaz și-a amintit că a vorbit cu Zelenski cu doi ani în urmă, la Kiev, când fiul său avea 11 ani și începuse deja să pună întrebări dificile despre război. Conform acestuia, copiii ucraineni au fost nevoiți să se maturizeze mult prea repede.

„Din cauza unei singure persoane, din cauza lui Putin, și-au pierdut copilăria”, a spus el.

Acesta a descris anii pierduți din cauza războiului ca pe o perioadă care ar fi trebuit să fie plină de experiențele și bucuriile obișnuite ale copilăriei. Zelenski a lăudat însă și reziliența copiilor ucraineni, afirmând că aceștia au devenit o sursă de putere pentru părinții și comunitățile lor.

El a spus că fiul său, la fel ca milioane de alți copii ucraineni, înțelege acum realitățile invaziei.

„Are 13 ani, dar știe – poate că e păcat – dar știe totul despre acest război, la fel ca toți copiii [din Ucraina]”, a spus Zelenski. Acesta a subliniat că îngrijorările sale nu se limitau doar la propria familie, ci se extindeau și asupra copiilor civililor și soldaților ucraineni din întreaga țară.

„Sunt adulți. Sunt inteligenți. Sunt foarte patrioți. Au lumină în suflet”, a spus el. „Așadar, ne ajută să trăim și să supraviețuim”.

Culiță Sterp a surpris momentul în care un urs a apărut în apropierea mașinii sale. Întâlnirea a durat doar câteva secunde, dar imaginile au fost suficiente pentru a stârni curiozitatea celor care îl urmăresc.

În filmare, artistul îl întreabă amuzat pe urs: „Cum te cheamă?”. Imaginile au devenit virale pe TikTok, iar comentariile amuzante nu au încetat să apară.

„Până și ursu te-a simțit că ai inima curată și nu a avut nicio reacție”/ „Ăsta-i pregătit pentru hibernare, ce gras e”/ „E frumos tare”/ „Cam nervos teddy bear”/ „Seamănă cu Iancu”/ „Frumosul urs îți mănâncă oile”, sunt doar o parte dintre comentarii.

Citește și: De ce a divorțat, de fapt, Andreea Popescu de Rareș Cojoc. Influencerița face noi dezvăluiri: „Taci, ții acolo și te detașezi ușor-ușor”

Un bărbat a ajuns la spital după ce a fost atacat de urs

În timp ce imaginile cu întâlnirea artisului au devenit virale, autoritățile din județul Covasna sunt în alertă după un nou atac. Un bărbat de 45 de ani, din satul Filia, comuna Brăduț, a fost atacat luni dimineață, chiar în centrul localității, în apropierea sediului Poliției.

Victima se afla lângă o grădină de porumb protejată cu gard electric, în momentul în care ursul l-a prins de piciorul stâng. Bărbatul a fost transportat de fiul său la Spitalul din Baraolt, unde a fost supus unei intervenții chirurgicale.

Potrivit autorităților locale, starea acestuia este stabilă, iar viața nu îi este în pericol.

Echipele de intervenție au început imediat căutările, dar animalul nu a fost găsit, iar autoritățile se tem că ar putea reveni în zonă.

Incidentul de la Brăduț vine la scurt timp după un alt atac, petrecut în satul Zălan, din comuna Bodoc. Atunci, o femeie a fost grav rănită de un urs în timp ce își ducea copilul la școală.

Citește și: Un copil de trei ani a ajuns la spital după ce o cruce de mormânt a căzut peste el, într-un cimitir din Timișoara

Alegeri SUA 2026: Democraţii au nevoie de un câştig net de cel puţin patru locuri în alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie pentru a prelua controlul asupra Senatului SUA de la republicani, nemulţumirea alegătorilor faţă de preşedintele Donald Trump, războiul cu Iranul şi creşterea preţurilor punând în joc cursele electorale din state care odinioară erau bastioane republicane, relatează Reuters.

Republicanii deţin o majoritate de 53-47, iar o preluare a controlului de către democraţi părea puţin probabilă la începutul anului. Însă democraţii sunt acum competitivi în statele pe care Trump le-a câştigat cu uşurinţă în 2024, chiar dacă republicanii încearcă să cucerească la rândul lor locuri deţinute de democraţi.

Din perspectivă istorică, partidul președintelui aflat în funcție pierde aproape întotdeauna locuri în Congres în timpul alegerilor de la jumătatea mandatului (midterm elections ). Acest fenomen politic este una dintre cele mai constante reguli din istoria electorală a Statelor Unite

ALASKA

Senatorul republican Dan Sullivan candidează pentru realegere împotriva fostei membre a Camerei Reprezentanţilor a SUA Mary Peltola, o democrată, şi a unui candidat independent care poartă acelaşi nume ca Sullivan.

Nu este o coincidenţă. Săptămâna trecută, The New York Times a relatat că asistenţii lui Peltola au colaborat cu avocaţii şi personalul de conducere al campaniei pentru a recruta potenţiali candidaţi care să distrugă şansele adversarilor, doi dintre aceştia figurând pe buletinul de vot din Alaska. Fostul director de campanie al lui Peltola a declarat ziarului că aceasta era la curent cu demersul, dar nu a fost implicată direct.

America votează. Cine câștigă Congresul SUA? Șase elemente ce ar putea pune sub semnul întrebării un succes net al democraților

Trump a calificat schema drept „fraudă electorală la cel mai înalt nivel” şi a afirmat că Peltola ar trebui eliminată de pe buletinul de vot şi urmărită penal. Guvernatorul republican Mike Dunleavy a dispus unei agenţii de stat să investigheze dacă au fost încălcate legile şi dacă se impun acuzaţii penale sau acţiuni civile.

În Alaska, alegătorii pot clasifica candidaţii în ordinea preferinţelor, în loc să aleagă un singur candidat. Alegătorii vor avea patru opţiuni, printre care Sullivan, Peltola şi celălalt Dan Sullivan, un candidat pe care republicanii l-au numit de mult timp „momeală” şi o manevră a democraţilor menită să inducă în eroare alegătorii.

Departamentul de Justiţie al SUA a intentat un proces prin care solicita blocarea certificării rezultatelor alegerilor din Alaska în cazul în care Sullivan ar pierde la limită realegerea, dar un judecător federal a respins cererea.

Peltola a strâns mai multe fonduri decât Sullivan, 37 de milioane de dolari faţă de aproape 14 milioane de dolari. Grupurile republicane şi democrate au cheltuit în total 90 de milioane de dolari, sumă împărţită aproape în mod egal între cele două partide.

Trump a câştigat în Alaska cu 13 puncte procentuale în 2024, dar sondajele de opinie din luna trecută au arătat că Peltola îl devansa la limită pe Sullivan.

IOWA

Nepopularitatea lui Trump, tarifele vamale şi războiul cu Iranul au pus republicanii în defensivă în Iowa, stat în care Trump a câştigat cu 13 puncte procentuale în 2024.

Decizia senatoarei republicane Joni Ernst de a nu mai candida pentru un nou mandat a transformat această cursă într-o competiţie pentru un loc vacant între reprezentanta republicană din Camera Reprezentanţilor, Ashley Hinson, şi reprezentantul democratic la nivel statal, Josh Turek, de două ori medaliat cu aur la Jocurile Paralimpice.

În mesajul său de încheiere, Hinson a lansat un spot publicitar în care recunoaşte dificultăţile economice cu care se confruntă familiile. Într-o postare pe reţelele sociale, Hinson a afirmat că înţelege cu ce se confruntă familiile din Iowa deoarece, în calitate de mamă a doi băieţi adolescenţi, luptă şi ea pentru familia sa.

Turek a afirmat că Hinson, care a criticat obiceiurile financiare ale generaţiei mileniale, nu înţelege ce înseamnă să te zbaţi şi a votat în favoarea creşterii costurilor de zi cu zi, opunându-se rezoluţiilor menite să pună capăt războiului din Iran.

Turek a strâns mai multe fonduri decât Hinson, 24 de milioane de dolari faţă de 14 milioane de dolari. Democraţii au investit 96 de milioane de dolari în această campanie, în timp ce republicanii au cheltuit 85 de milioane de dolari.

KANSAS

Contextul politic s-a schimbat atât de mult în favoarea democraţilor, încât Kansasul este acum în joc. Republicanii au redirecţionat resurse din Carolina de Nord pentru a-l susţine pe senatorul american Roger Marshall, care a dat în judecată sute de pacienţi pentru datorii medicale în calitate de ginecolog cu vechime.

Trump a câştigat în Kansas cu 16 puncte în 2024, dar statul a ales-o de două ori pe guvernatoarea democrată Laura Kelly. ⁠Iar liderii republicani au recunoscut că cursa este disputată şi mai strânsă decât şi-ar dori.

Adversarul lui Marshall este Adam Hamilton, pastorul fondator al unei mega-biserici metodiste. Hamilton a strâns mai multe fonduri decât Marshall, 19 milioane de dolari faţă de 7,5 milioane de dolari. Democraţii au cheltuit 51 de milioane de dolari pentru această campanie, faţă de cele 29 de milioane de dolari ale republicanilor.

Ultima dată când alegătorii din Kansas au ales un democrat în Senatul SUA a fost în 1932. Un sondaj recent îl plasează pe Hamilton în frunte, cu un avantaj minim.

MAINE

Cea mai mare şansă a democraţilor de a câştiga un loc la începutul ciclului electoral a fost în Maine, singurul stat în care un senator republican în funcţie candidează pentru realegere într-un stat pe care Trump l-a pierdut în 2024.

Spotul publicitar de final al senatoarei Susan Collins îl prezintă pe jurnalistul pensionat Bill Green, care afirmă că democratul Troy Jackson este calificat să cumpere lemne, dar nu să reprezinte statul în Senat. Jackson este tăietor de lemne şi fost preşedinte al Senatului din Maine.

Jackson a răspuns că această alegere se reduce la lemne, deoarece, în economia promovată de Trump şi Collins, oamenii nu îşi permit să-şi încălzească locuinţele. Iar în propriul său spot electoral, el afirmă că nu ar cumpăra lemne de la Collins şi nici nu ar trimite-o înapoi în Senat.

Jackson a devenit candidatul Partidului Democrat după ce candidatul iniţial al partidului, Graham Platner, un crescător de stridii cu orientare progresistă, a fost forţat să se retragă în urma unor acuzaţii de agresiune sexuală, obligând partidul să caute în grabă un nou candidat. Platner a negat acuzaţiile.

Citește și Avion prăbușit într-o zonă rezidențială din Florida. Aeronava a explodat imediat după impact: „Ca o minge de foc” / Ultimele mesaje ale pilotului: „Mayday, mayday! Ne vom izbi de pământ” VIDEO

Însă Jackson, un alt progresist, a fost criticat pentru modul în care se comportă faţă de femei. El i-a spus lui Collins să „tacă din gură” în timpul unei dezbateri şi a declarat că nu regretă acest lucru.

Jackson a strâns mai multe fonduri decât Collins cu aproximativ 1,5 milioane de dolari, în ciuda faptului că a intrat în cursă abia în iulie. Însă grupurile republicane au cheltuit aproximativ 82 de milioane de dolari pentru această campanie, faţă de cele 49 de milioane de dolari ale democraţilor.

Sondajele recente îl arată pe Jackson în frunte.

CAROLINA DE NORD

Republicanii par să fi renunţat la Carolina de Nord, unde chiar şi Trump a sugerat că democratul va câştiga.

La un miting electoral de luna trecută din Greenville, Trump le-a spus susţinătorilor că este „o nebunie” ca fostul guvernator Roy Cooper, un democrat, să devină următorul lor senator.

Trump a câştigat în Carolina de Nord cu 3 puncte procentuale în 2024, dar retragerea senatorului republican Thom Tillis a transformat cursa pentru Senat din acest an într-o competiţie deschisă.

Trump l-a recrutat pe fostul preşedinte al Comitetului Naţional Republican, Michael Whatley, pentru a-i succeda lui Tillis, dar fostul oficial de partid nu a reuşit să concureze cu strângerea de fonduri a lui Cooper, iar aliaţii republicani care au investit masiv în menţinerea Carolinei de Nord au început să-şi îndrepte atenţia către alte state.

Cooper a strâns 50 de milioane de dolari, faţă de cele 14 milioane ale lui Whatley.

Sondajele recente îl plasează pe Cooper în frunte cu un avans cuprins între 9 şi 14 puncte.

OHIO

Democratul Sherrod Brown încearcă să revină în Senat după ce şi-a pierdut mandatul în 2024, iar frustrarea clasei muncitoare faţă de războiul cu Iranul şi creşterea preţurilor ar putea să-i ofere un avantaj.

De data aceasta, Brown se confruntă cu senatorul american Jon Husted, care a fost numit în Senat pentru a-l înlocui pe vicepreşedintele SUA, JD Vance, atunci când acesta a părăsit Senatul pentru a se alătura Administraţiei de la Casa Albă. Câştigătorul alegerilor speciale va candida din nou în 2028 pentru un mandat complet de şase ani.

Cursa electorală din Ohio a devenit una dintre cele mai costisitoare competiţii pentru Senat din ţară, cheltuielile externe apropiindu-se de 400 de milioane de dolari. Republicanii au investit 237 de milioane de dolari, faţă de cele 150 de milioane ale democraţilor.

Brown a strâns 68 de milioane de dolari, faţă de cele 20 de milioane ale lui Husted.

Sondajele recente arată că Brown conduce cu până la 5 puncte sau se află la egalitate.

CAROLINA DE SUD

Trump a câştigat în Carolina de Sud cu 18 puncte în 2024. Totuşi, el este şi motivul pentru care republicanii ar putea pierde un loc într-un stat care nu a mai trimis un democrat în Senat din 1998.

După moartea aliatului său, senatorul american Lindsey Graham, Trump a dorit ca sora lui Graham, Darline, să fie numită în locul acestuia. Ulterior, el a încurajat-o să candideze pentru un mandat complet de şase ani, în ciuda profilului său discret şi a lipsei de experienţă politică. Graham a câştigat un tur de scrutin special pentru nominalizarea republicană cu sprijinul lui Trump, dar a recunoscut în timpul primarelor că „nu este prea bine informată în privinţa securităţii naţionale”, o chestiune despre care a admis că „nu este domeniul ei”.

Democrata Annie Andrews, medic pediatru, a strâns cu 22 de milioane de dolari mai mult decât Graham. Grupuri republicane externe au investit 22 de milioane de dolari pentru a păstra locul, deşi democraţii au investit 18 milioane de dolari pentru a-l câştiga.

Săptămâna trecută, Trump a organizat un miting în stat, unde Graham le-a spus susţinătorilor că adversara sa este „complet nebună”. Ca răspuns, Andrews a întrebat-o pe Graham dacă este o nebunie „să vrei benzină şi alimente mai ieftine”.

TEXAS

Doar republicanii au cheltuit suma uluitoare de 300 de milioane de dolari în Texas, unde niciun democrat nu a mai câştigat la nivel statal din 1994.

Trump a câştigat în Texas cu aproape 14 puncte procentuale în 2024. Însă republicanii au fost nevoiţi să cheltuiască sute de milioane de dolari pentru a-l susţine pe procurorul general al statului Texas, Ken Paxton, implicat în numeroase scandaluri, care l-a învins pe senatorul republican John Cornyn într-un tur de scrutin secundar din cadrul alegerilor primare, beneficiind de sprijinul preşedintelui. Se credea pe scară largă că Cornyn avea calea mai uşoară către victorie, iar acesta nu a ajuns să-l susţină pe Paxton după competiţia acerbă dintre ei.

Trump a făcut campanie în mod repetat în ultimele săptămâni ale alegerilor, pe măsură ce sondajele arată că Paxton se află în urma reprezentantului democratic de stat James Talarico, care a strâns cu 124 de milioane de dolari mai mult decât Paxton în acest ciclu electoral.

Cele 100 de milioane de dolari cheltuite de democraţi din surse externe reprezintă doar o fracţiune din suma pe care republicanii au investit-o pentru a păstra un loc care are o semnificaţie simbolică ca bastion al politicii republicane.

Sondajele recente arată că Talarico conduce cu un avans cuprins între 2 şi 8 puncte.

REPUBLICANII VIZEAZĂ LOCURILE DEMOCRAŢILOR

GEORGIA

Georgia a fost una dintre cele două oportunităţi cheie de câştig pentru republicani la începutul ciclului electoral, întrucât Trump a câştigat statul cu 2 puncte în 2024. Însă reprezentantul republican în Camera Reprezentanţilor, Mike Collins, a avut dificultăţi în a câştiga teren în faţa senatorului democrat Jon Ossoff, un potenţial candidat la preşedinţie în 2028.

Ossoff a strâns cu 126 de milioane de dolari mai mult decât Collins.

Fostul preşedinte Barack Obama a ţinut un miting alături de Ossoff şi de candidata democrată la funcţia de guvernator, Keisha Lance Bottoms, la Atlanta săptămâna trecută.

Sondajele au arătat în mod constant că Ossoff conduce.

MICHIGAN

Republicanii sunt mai optimişti în privinţa câştigării unui loc vacant în Michigan, unde diviziunile din rândul democraţilor au persistat în ceea ce ar putea fi cea mai strânsă cursă pentru un loc în Senat deţinut de democraţi în acest an.

Abdul El-Sayed, un candidat progresist din afara sistemului, a învins-o la limită în primare pe reprezentanta moderată a SUA, Haley Stevens, care a dat o întorsătură neaşteptată cursei electorale în weekend, prin susţinerea surprinzătoare a republicanului Mike Rogers, un fost reprezentant al SUA.

El-Sayed şi Stevens s-au confruntat acerb în privinţa politicii din Orientul Mijlociu, întrucât El-Sayed a criticat comportamentul Israelului în războiul din Gaza, în timp ce Stevens susţine Israelul.

Rogers a încercat să exploateze aceste tensiuni în rândul alegătorilor de culoare şi evrei. Într-un spot publicitar recent, Rogers l-a prezentat pe El-Sayed ca pe un candidat cu o singură temă, mai concentrat pe Gaza decât pe Michigan.

El-Sayed a făcut campanie alături de Obama luna trecută şi a lansat săptămâna trecută un spot publicitar menit să-l prezinte într-o lumină mai umană, ca tată iubitor al celor două fiice ale sale. ⁠El-Sayed, care este musulman, a fost demonizat în campanie ca un radical periculos a cărui loialitate nu este faţă de America.

El-Sayed a strâns 54 de milioane de dolari, faţă de cele 23 de milioane ale lui Rogers. Însă republicanii au investit 157 de milioane de dolari în această cursă, faţă de cele 89 de milioane ale democraţilor.

Deşi drama de ultim moment a dominat titlurile din presă în ultima etapă a cursei, este posibil ca aceasta să nu afecteze rezultatul. Sondajele recente arată că El-Sayed conduce cu 6 până la 9 puncte.

MINNESOTA

Într-un alt stat care ar putea testa dacă un candidat progresist poate câştiga o cursă electorală competitivă la nivel statal, într-un stat disputat, viceguvernatoarea statului Minnesota, Peggy Flanagan, se confruntă cu fosta reporteră de pe marginea terenului din NFL, Michele Tafoya, care candidează ca outsider, în timp ce o leagă pe Flanagan de scandalul de fraudă privind îngrijirea copiilor din acest stat, care l-a determinat pe guvernatorul democrat Tim Walz să renunţe la realegere.

În spotul publicitar de final al campaniei sale, Flanagan afirmă că locuitorii din Minnesota se luptă să-şi permită benzina şi alimentele, în timp ce îşi pierd asigurarea medicală. Ea îl învinovăţeşte pe Trump „şi pe laşii care îl urmează”, subliniind că Trump a susţinut-o pe Tafoya „pentru că ştie că şi ea îi va îndeplini ordinele”.

Flanagan a condus constant în sondaje. Kamala Harris, pe atunci candidată la preşedinţie, a câştigat în Minnesota cu 4 puncte procentuale în 2024.

Locul a devenit vacant odată cu pensionarea senatoarei democrate Tina Smith.

Cealaltă senatoare, democrata Amy Klobuchar, candidează pentru funcţia de guvernator. Dacă Klobuchar va câştiga, ea îşi va numi succesorul în Senat.

NEW HAMPSHIRE

Democraţii apără un alt loc vacant în New Hampshire, un stat în care Harris a câştigat cu aproape 3 puncte în 2024.

Reprezentantul democrat al SUA, Chris Pappas, candidează împotriva fostului senator american John Sununu, care a fost înlăturat de democrata Jeanne Shaheen în 2008. Shaheen se retrage.

Sununu beneficiază de un nume de familie celebru. Fratele său, Chris, a fost guvernator până anul trecut, iar tatăl său – numit şi el John – a fost guvernator şi şef de cabinet la Casa Albă în timpul preşedinţiei lui George H.W. Bush.

În cadrul ultimei dezbateri de săptămâna trecută, Pappas a afirmat că alegerile se reduc la a opta între cine este de partea statului New Hampshire şi cine este de partea lui Trump, spunându-le alegătorilor că, dacă Sununu ar fi fost atât de eficient pe cât pretinde, alegătorii nu l-ar fi înlăturat după un singur mandat în Senat. Sununu a susţinut că Pappas nu a realizat nimic după aproape opt ani petrecuţi la Washington.

Pappas a strâns mai multe fonduri decât Sununu, 24 de milioane de dolari faţă de 6 milioane. Totuşi, republicanii au cheltuit 37 de milioane de dolari în această campanie, faţă de cele 24 de milioane ale democraţilor.

Pappas a menţinut un avans constant în sondaje, de 5 până la 7 puncte.

Forțele rusești au atacat luni, 2 noiembrie, centrul orașului Sloviansk, din regiunea Donețk, cu două bombe FAB-250. Una dintre bombe a lovit un bloc de locuințe cu mai multe etaje, o femeie în vârstă de 68 de ani a murit, iar alte șase persoane au fost rănite.

Atacul a fost anunțat pe Facebook de Vadym Liakh, șeful Administrației Militare a orașului Sloviansk, potrivit Ukrinform.

„Astăzi, 2 noiembrie, în jurul orei 10:00, inamicul a lansat un atac aerian cu două bombe FAB-250 asupra părții centrale a orașului. O bombă a lovit o clădire rezidențială cu mai multe etaje. O femeie în vârstă de 68 de ani a fost ucisă, iar alte șase persoane au fost rănite”, a scris șeful administrației orașului.

Aproape 120 de reprezentanţi ai bisericii, ucişi în Ucraina de la începutul invaziei ruseşti. Zelenski: „În mod intenţionat, nu din întâmplare”

Acesta a precizat că trei dintre persoanele rănite au fost transportate la spital, iar celelalte trei au primit îngrijiri medicale în regim ambulatoriu.

Atacul a provocat pagube și altor clădiri și locuri din oraș. Potrivit șefului Administrației Militare, nouă blocuri de locuințe, un oficiu poștal al companiei Nova Poshta, o unitate medicală, un magazin și mai multe vehicule au fost avariate.

Cu o zi înainte, pe data de 1 noiembrie, forțele rusești au ucis un locuitor din regiunea Donețk și au rănit alte două persoane.

Explosion at an ammunition depot belonging to the Ukrainian armed forces, reportedly in the Donetsk region. The exact date is unknown.

It resembles the recent incident in Sloviansk. https://t.co/9LTN5U2zhE

— Z.O.V Military (@WarHunter2222) November 2, 2026

Un bombardament rusesc ucide 26 de persoane la un centru de ajutor din Ucraina, afirmă Kievul / Zelenski: Aceasta este încă o dovadă că Rusia nu doreşte nicio dezamorsare a conflictului

Cel puţin 26 de persoane au fost ucise după ce bombele ruseşti au lovit un centru de distribuire a ajutoarelor, într-un atac pe care liderul Ucrainei l-a calificat drept „absolut îngrozitor”, relatează BBC.

Cinci persoane au fost rănite, iar 27 au fost date iniţial dispărute după ce cel puţin nouă bombe aeriene de 3.000 kg au lovit satul Komyshuvakha din regiunea Zaporojie, din sudul ţării, a declarat şeful regional Mykhailo Semikin.

Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că, după primul atac asupra şcolii locale „utilizate pentru scopuri umanitare”, a avut loc un al doilea atac asupra locului în care se adăposteau oamenii.

El a publicat un videoclip în care se vede un crater uriaş lăsat în urma atacului de luni, precum şi echipele de salvare care caută printre dărâmături.

Armata rusă nu a făcut niciun comentariu public. Zelenski a estimat iniţial numărul victimelor la 18, dar Serviciul de Stat pentru Situaţii de Urgenţă al Ucrainei (DSNS) a precizat ulterior că s-a confirmat moartea a 24 de persoane, printre care doi salvatori şi patru poliţişti.

În discursul său video de luni seara, Zelenski a declarat că se ştie acum că au murit 26 de persoane.

El a declarat anterior că „ruşii nu puteau să nu ştie că locuitorii care au rămas în Komyshuvakha primeau acolo ajutor umanitar în fiecare săptămână”, luni.

„Aceasta este încă o dovadă că Rusia nu doreşte nicio dezamorsare a conflictului.” El a afirmat că, după o recentă operaţiune comună rus-ucraineană de succes pentru evacuarea civililor din oraşul Oleshky, situat în sudul ţării şi ocupat de Rusia, în timpul unui armistiţiu temporar negociat de prima doamnă a SUA, Melania Trump, „a existat un moment în care paşii următori ar fi putut demonstra că pacea este posibilă”.

SUA anunță noi negocieri între Rusia și Ucraina, săptămâna viitoare, la Abu Dhabi
Potrivit emisarului președintelui SUA Donald Trump, Steve Witkoff, reprezentanții celor două țări urmează să se întâlnească săptămâna viitoare în capitala Emiratelor Arabe Unite, în încercarea de a relua negocierile de pace, blocate de la începutul anului.

„Discuțiile vor aborda garanțiile de securitate pentru perioada postbelică, reducerea tensiunilor, eforturile umanitare și următorii pași către pace”, a transmis Witkoff pe platforma X.

Zeci de supermarketuri din Belgia, vizate de un atac informatic. Alimente distruse după ce hackerii au activat de la distanţă dezgheţarea frigiderelor

Anunțul vine după ce Rusia a afirmat, la sfârșitul lunii octombrie, că este pregătită să reia negocierile de pace cu Ucraina.

Ultima întâlnire trilaterală dintre delegațiile Rusiei, Ucrainei și Statelor Unite ale Americii a avut loc la jumătatea lunii februarie, la Geneva, însă discuțiile nu au dus la un acord privind încheierea conflictului, cele două părți menținându-și pozițiile și condițiile.

Steve Witkoff a mai anunțat că negociatorii americani urmează să se deplaseze în această săptămână la Bruxelles, unde vor avea întâlniri cu reprezentanți ai Franței, Germaniei, Regatului Unit, Uniunii Europene și NATO.

Discuțiile vor viza garanțiile de securitate pentru Ucraina, unul dintre principalele subiecte în negocierile privind o eventuală încheiere a războiului.

Anunțul privind reluarea negocierilor vine în contextul intensificării atacurilor rusești. Ucraina a transmis luni că mai multe atacuri ale forțelor ruse asupra unei școli în care era distribuit ajutor umanitar s-au soldat cu cel puțin 26 de morți.

Totodată, Moscova a reluat luptele și bombardamentele în regiunea învecinată Herson, din sudul Ucrainei, după o rară încetare locală a focului, negociată pentru evacuarea orașului Oleșki, aflat sub ocupație rusă. l de ucideri, Rusia transmite exact semnalul opus – Rusia mizează pe noi ucideri”, a spus Zelenski.