Incidentul a avut loc pe 3 iulie 2024, la ora 14:59, într-un magazin Auchan din regiunea Zaragoza. Un client și-a uitat portofelul lângă terminalul de plată. În loc să anunțe imediat că acesta fusese găsit, casiera l-a pus în sertarul casei de marcat. Câteva minute mai târziu, după ce a numărat banii din casă, angajata a deschis din nou sertarul și a scos portofelul.

Citește și: Cine erau cei cinci adolescenți care au murit după ce au intrat cu mașina pe contrasens, pe o autostradă din Irlanda. Autoritățile spun că ar fi vorba despre un trend pe rețelele sociale

Casiera s-a aplecat timp de aproximativ 20 de secunde și, după ce s-a ridicat, s-a uitat în jur pentru a verifica dacă este privită, apoi a pus portofelul înapoi lângă casa de marcat. Ulterior, aceasta a chemat un coleg, pretinzând că tocmai găsise portofelul. Când i l-a înmânat, directorul adjunct a verificat conținutul acestuia și a constatat că în interior se aflau doar documente.

La ora 15.29, portofelul a fost restituit proprietarului. Clientul a observat însă că cei 195 de euro în bancnote pe care îi avea în portofel dispăruseră și a depus o plângere la poliție.

Anchetatorii au solicitat accesul la înregistrările camerelor de supraveghere din magazin, iar imaginile au surprins momentul în care femeia scoate portofelul din sertarul casei de marcat, se apleacă pentru aproximativ 20 de secunde, înainte de a-l pune la loc.

Citește și: Un nou cutremur zguduie sudul Spaniei: „A fost ca și cum ar fi aruncat o bombă!”

Cazul a avut o nouă evoluție pe 8 iulie, când angajata a susținut că găsise banii sub casa de marcat și că aceștia ar fi fost recuperați ulterior. Explicația nu a fost însă acceptată de angajator. Pe 31 iulie, casiera a fost concediată, după 19 ani de muncă în cadrul companiei. Femeia a contestat decizia în instanță și a încercat să-și apere locul de muncă, însă Auchan a avut câștig de cauză atât în prima instanță, cât și în apel.

Legea referitoare la programul ”Lift pentru viață” a fost inițiată de senatorul PSD Robert Cazanciuc și adoptată de Senat la sfârșitul lui martie. Votul final l-au dat deputații, la finalul lunii trecute.

”Lift pentru viață” este un program național finanțat din bugetul de stat, resurse locale și fonduri europene, cu scopul de a fi instalate lifturi în blocurile de locuințe cu minimum trei etaje. Lege aferentă intră în vigoare miercuri, 19 august.

Potrivit inițiatorului, datorită acestui program, circa 3,8 milioane de români, în special locatarii cu probleme speciale (vârstnici, persoane cu dizabilități) din aproape 90.000 de blocuri, vor beneficia condiții decente pentru accesul în propriile locuințe.

Autorul mai spune că proiectul-pilot va sta la baza demersurilor pentru ca, în exercițiul bugetar 2028 – 2034 al Uniunii Europene, să poate fi aprobată o linie de finanțare dedicată acestui program național.

USR-iștii au adus critici inițiativei, prin deputatul Radu Mihaiu, fost primar al Sectorului 2. Acesta a susținut că programul nu ar ține cont de veniturile locatarilor și nu propune o cotă de finanțare din partea proprietarilor. Tot Mihaiu avansa scenariul conform căruia finanțarea va fi asigurată, ”cu dedicație”, doar de la buget, pentru anumite blocuri.

Citește și De câte zile de concediu au nevoie angajații din România pentru a se odihni. Ce arată datele unui studiu

Proiectul de act normativ avea în vedere inițial blocurile construite până la 31 decembrie 1989, precum și locuințele pentru care lucrările de construire au fost începute până la aceeași dată și finalizate până la 1 ianuarie 2000, cu un regim de înălțime peste P+3 etaje, care nu sunt prevăzute cu lifturi.

Ulterior, în forma votată de senatori, noua lege are în vedere imobilele de locuit ”cu 3 sau mai multe niveluri supraterane, inclusiv a celor aflate în zone construite protejate”.

Vor fi excluse însă din program condominiile clasate sau în curs de clasare ca monumente istorice, respectiv cele încadrate in clasa de risc seismic I sau II, cu excepția cazului în care sunt incluse în programul de intervenție pentru creșterea nivelului de siguranță seismic, scrie profit.ro.

Etapele programului ”Lift pentru viață”

Programul național se va defășura în două etape:

a) prima etapă – proiectul pilot vizează accesibilizarea fizică a 100 de condominii prin instalarea lifturilor, în termen de 18 luni de la intrarea in vigoare a legii

Pentru realizarea primei etape, se acordă finanțare pentru un număr de două condominii din fiecare reședință de județ/subdiviziune administrativ teritorială, conform mecanismului de finanțare a programului pilot elaborat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

b) a doua etapă vizează extinderea programului național la toate condominiile cu 3 sau mai multe niveluri supraterane

Ambele etape pot viza instalarea unor soluții alternative/complementare de tipul scărilor mecanizate, platformelor elevatoare sau rampelor, mai prevede proiectul adoptat de către deputați.

a) pe scara condominiului locuiește, la alt nivel decât parter, cel puțin o persoană vârstnică;

b) pe scara condominiului locuiește, la alt nivel decât parter, cel puțin o persoană cu mobilitate redusă;

c) pe scara condominiului locuiește, la alt nivel decât parter, cel puțin o persoană cu dizabilități locomotorii;

d) pe scara condominiului locuiește, la alt nivel decât parter, cel puțin o familie care are în îngrijire un copil antepreșcolar sau preșcolar.

Autoritățile administrației publice centrale și locale vor sprijini accesibilizarea fizică a condominiilor cu trei sau mai multe niveluri supraterane, la solicitarea asociațiilor de proprietari, beneficiarii și utilizatorii programului național, prin inițierea și derularea tuturor procedurilor necesare contractării și realizării lucrărilor de instalare a lifturilor si/sau a instalațiilor alternative/complementare.

La solicitarea asociatiilor de proprietari, autoritățile administrației publice locale vor realiza documentația tehnică cu conținut simplificat care să stabilească soluția de instalare  a liftului și/sau a instalațiilor alternative/complementare pentru fiecare scară în parte sau pentru întregul condominiu.

Autoritățile administrației publice locale dobândesc proprietatea asupra instalațiilor astfel realizate, iar asociația de proprietari dobândește dreptul de folosință asupra instalației liftului.

Toate cheltuielile de exploatare, întreținere și revizie a instalației liftului, precum și ale instalațiilor alternative vor fi în sarcina asociației de proprietari.

Citește și Pensia pe care o va încasa un român care a muncit timp de 35 de ani pe un salariu cuprins între 4.000 și 5.000 de lei

Curenții rip sunt doar unul dintre tipurile de curenți periculoși care pot apărea în apropierea țărmului. Sunt însă suficient de periculoși și suficient de răspândiți încât cercetătorii să îi studieze inclusiv pe litoralul românesc.

Cum se produce acest efect care trage oamenii în apă? Vaurile împing cantități mari de apă spre țărm, apa aceea trebui apoi să se întoarcă în larg. Uneori se întoare pe o suprafață mare, fără să creeze probele, alteori, forma fundului mării, bancurile de nisip și valurile fac ca apa să găsească o ieșite mai îngustă către larg. Astfel, se formează un curent rip.

National Weather Service îl descrie ca pe un flux puternic și concentrat de apă care pleacă din apropierea țărmului, traversează zona în care se sparg valurile și se îndreaptă spre larg. Poate apărea pe aproape orice coastă unde există valuri care se sparg. De aici vine și comparația cu un „râu în mare”: apa din jur se mișcă predominant spre plajă odată cu valurile, iar pe un culoar relativ îngust există un flux care se deplasează în sens opus.

Citește și: EXCLUSIV Frații care au murit înecaţi la Olimp sub ochii surorii lor, aduși acasă în sicrie albe. Sora lui Vlad și Ionuț, distrusă de durere: „Mi-au rupt sufletul. Eu aveam nunta luna viitoare” FOTO

Una dintre cele mai periculoase idei despre acești curenți este că te pot trage sub apă. NOAA explică faptul că un curent rip transportă înotătorul departe de țărm, nu spre fundul mării.

Problema cea mai mare apare în momentul în care persoana aflată în apă își dă seama că se îndepărtează de plajă, iar reacția instinctivă este aproape întotdeauna aceeași: să înceapă să înoate spre mal, exact lucrul care poate duce la o greșeală fatală.

Dacă înoți direct spre mal atunci când te afli într-un curent rip, poți ajunge să înoți exact împotriva fluxului de apă.

NOAA arată că un curent rip obișnuit poate avea viteze de aproximativ 0,3-0,6 metri pe secundă, iar în cazuri extreme au fost măsurate viteze de aproximativ 2,4 metri pe secundă, adică aproape 8,8 km/h. Cele mai puternice astfel de curente pot atinge viteze comparabile cu cele ale celor mai rapizi înotători olimpici.

Citește și: Doi frați din Vaslui, de 17 și 19 ani, au murit înecați la Olimp. Veniseră pe litoral pentru a munci

Este recomandat ca într-o astfel de situație, persoana aflată în apă să înaote paralel cu țărmul, nu direct către el. Ideea este să ieși lateral din culoarul prin care apa curge spre larg. Atunci când simți că nu mai ești transportat către exterior, te poți îndrepta către țărm.

Gazetarul Cristian Tudor Popescu – CTP a analizat recent două evenimente importante: decizia Curții Constituționale (CCR) referitoare la legea integrității și întâlnirea dintre premierul Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu.

„Fără condamnați în funcții publice, Ilie!”: Câciu, atac dur la adresa premierului interimar după întâlnirea Tănăsescu-Bolojan

CTP critică CCR pentru încălcarea principiului nonretroactivității legilor, considerând că aceasta s-a plasat „deasupra Constituției” după anularea alegerilor prezidențiale. El subliniază că decizia de a aplica retroactiv legea anti-Fritz, care vizează pierderea funcțiilor pentru cei declarați incompatibili, este o manifestare a abuzului de putere. În ceea ce privește întâlnirea dintre Bolojan și Tănăsescu, Popescu o consideră o prostie, punând la îndoială transparența acesteia. El concluzionează că starea actuală a României ar putea duce la excluderea din Uniunea Europeană și Consiliul Europei.

CTP: „O durea tot în 3 litere pe CCR de salvarea statului de drept”

„Problema era că nu intra Ciolacu în turul 2, în ciuda mitei masive pentru națiune pe care a dat-o din bugetul de stat. Din acel moment, CCR s-a considerat deasupra Constituției, deasupra legilor, chiar și ale bunului simț, devenind o adevărată regină a României. Așa că încălcarea unui principiu fundamental al Justiției, nonretroactivitatea legilor, prin decizia privind legea anti-Fritz împinsă de PSD, e cât se poate de firească (nonretroactivitatea a fost introdusă de gânditorii Dreptului pentru a se respecta principiul juridic roman «Non bis in idem» și pentru a limita posibilitățile folosirii Justiției ca măciucă politică și/sau personală)”, spune Cristian Tudor Popescu, într-o postare intitulată „Trecutul lovește prezentul și viitorul ca în comunism”, pe pagina lui de Facebook.

„După cum firească este și respingerea de către Regină a amendamentelor AUR privind biodiversitatea și pe Mirabela Grădinaru – nu erau ale PSD”, este explicația oferită de gazetar pentru respingerea modificărilor la legea integrității propuse de partidul condus de George Simion.

Totuși, Cristian Tudor Popescu notează decizia luată de șeful statului pe fondul dezbaterilor despre legea ANI. O numește „mișcare-fulger”.

„Remarcabilă mișcarea-fulger cu care N. Dan a publicat declarația de avere a dnei Grădinaru. Deci, CCR e dreaptă, cum ar veni, aprobă, dar și respinge. Interesant dacă președintele Dan va promulga sau nu legea anti-Fritz, căci nu prea are cum s-o scalde, după obicei”, comentează jurnalistul.

„Cât privește întâlnirea la separeu, taman în aceste zile, dintre președinta CCR Tănăsescu și premierul interimar Bolojan, nu-mi pot da seama a cui prostie e mai mare, și a cui explicație, mai stupidă”, mai spune el.

Nicușor Dan, despre decizia CCR privind Legea integrității: ”Argumentele din sesizarea mea de neconstituționalitate erau foarte solide. S-a întâmplat să îmi mențin opinia și după motivarea pe alte sesizări care mi-au fost respinse”

Iar concluzia lui Cristian Tudor Popescu este următoare: „Calea de consecință, firească și asta, a stării politice, juridice, economice actuale a statului român ar trebui să fie excluderea de facto a României din UE, ba chiar și din Consiliul Europei, în care am fost acceptați în octombrie 1993”.

CCR a decis că amendamentul introdus de PSD este constituțional, ceea ce ar putea afecta funcția primarului Timișoarei, Dominic Fritz. Întâlnirea Bolojan-Tănăsescu a fost criticată de PSD și AUR, iar Tănăsescu a explicat că discuția a fost legată de nevoia de spații administrative pentru CCR.

În 14 august, șefa CCR, Simina Tănăsescu, și premierul Ilie Bolojan au stat de vorbă la parlament, în biroul președintelui Senatului (liberalul Mircea Abrudean). Întâlnirea, care nu fusese anunțată oficial, a provocat un adevărat cutremur pe scena politică.

”Ce a căutat azi președinta CCR în biroul dlui Abrudean, să se întâlnească cu Bolojan??? ‘Întâmplător’, dna Simina Tănăsescu și-a repartizat ei însăși dosarul care se dezbate luni pe legea ANI!”, a scris, pe Facebook, senatorul social-democrat Daniel Zamfir.

CCR a reacționat în weekend, precizând că șefa instituției ”respinge ferm și categoric orice speculatie privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curtii in afara cadrului strict legal”.

Ulterior, 16 președinți de Curți de Apel și 50 de președinți de Tribunale au cerut CCR-ului să clarifice discuțiile purtate înainte să decidă asupra Legii ANI și s-a făcut trimitere la demisia din 2018 a Siminei Tănăsescu, pe atunci consilierul fostului președinte Klaus Iohannis.

CCR a venit apoi cu noi explicații: ”Întâlnirile președintei Curții Constituționale cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege”.

Premierul demis Ilie Bolojan a evitat să dea un răspuns clar la întrebarea dacă s-a văzut sau nu cu președinta CCR: ”Vedeţi, de multe ori se încearcă să se facă din ţânţar armăsar. Suntem într-un caz de genul acesta în care se încearcă această schemă”.

Președintele PNL a mai spus că o persoană, atunci când ocupă o funcţie publică, are tot felul de întâlniri, inclusiv cu reprezentanţi ai sistemului judiciar. ”Dar, din nou, asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele sau dosarele pe care le aveau în lucru. Aşa este şi în astfel de cazuri şi mai mult de atâta n-are rost să vă spun”, a adăugat Bolojan.

Citește și PNL Timiș, organizaţie condusă de Vasile Blaga, despre situația lui Dominic Fritz: Decizia CCR trebuie respectată

Scandalul întâlnirii Bolojan-Tănăsescu a fost comentat marți seară, în exclusivitate la România TV, de fostul premier Victor Ponta.

În contextul în care CCR a girat luni amendamentul la Legea integrității din pricina căruia Dominic Fritz riscă să-și piardă mandatul de edil al Timișoarei, Victor Ponta a făcut – mai în glumă, mai în serios – o speculație despre subiectele discutate la întâlnirea din 14 august.

” Sper că asta a discutat Bolojan cu șefa Curții Constituționale: ‘Scăpați-mă de Fritz!’ ”, a spus Ponta.

Fostul premier a reiterat apoi că, din punctul său de vedere, Ilie Bolojan a devenit ”prizonier” al USR, astfel că prioritatea numărul unu trebuie să fie instalarea unui nou guvern, cu puteri depline și ”pentru români”.

”Guvernul actual este și ilegal, și ilegitim.

Vreau ca România să aibă un guvern, pentru că în fiecare zi pierdem bani și distrugem firme românești.

Vreau un guvern al României pentru români, nu al unor ‘viruși’ trimiși din străinătate. Mă refer la USR-iști și la prizonierul lor, Ilie Bolojan. (…)

Bolojan e dependent de ei. A pus USR-iști în cam toate funcțiile și cred că începe să-i pară rău…”, a mai spus Victor Ponta.

Șefa Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a precizat anterior, tot marți, că întâlnirea cu Ilie Bolojan a avut drept scop să ceară câteva săli în plus pentru CCR, care își desfășoară activitatea în clădirea Parlamentului, lângă Senat. Șefa CCR a precizat că nu se pune problema să demisioneze în urma scandalului generat de faptul că discuția secretă de acum trei zile nu a fost anunțată public.

Citește și „Fără condamnați în funcții publice, Ilie!”: Câciu, atac dur la adresa premierului interimar după întâlnirea Tănăsescu-Bolojan

Investigația Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) a inclus verificări în județele Alba, Argeș, Galați, Neamț și Sibiu, precum și schimburi de informații cu autoritățile fiscale din alte state membre ale Uniunii Europene.

Conform ANAF, schema ar fi utilizat succesiv societăți de tip „missing trader”, înființate în Ungaria și Slovacia. Acestea erau folosite pentru achiziții intracomunitare de autoturisme în regim de scutire de TVA. Dacă unei societăți îi era anulat codul de TVA, operațiunile ar fi fost mutate pe o altă firmă, fără modificarea mecanismului comercial.

Citește și: ANAF a început ștergerea conturilor SPV ale persoanelor decedate. De ce au primit notificări numeroși contabili: „Doar prin deces scapi de ANAF și se confirmă și acum!”

Mașinile erau apoi vândute în România, iar inspectorii cred că documentele folosite nu reflectau circuitul comercial real și aveau rolul de a reduce artificial baza de impozitare și obligațiile fiscale.

Printre neregulile găsite se numără facturi întocmite în România în numele unor firme din Ungaria și Slovacia, facturi și contracte completate fictiv sau în alb și contracte succesive între persoane fizice, prin care ar fi fost ascuns furnizorul real.

ANAF precizează și utilizarea unor persoane interpuse, inclusiv persoane care au declarat că nu știau despre tranzacțiile realizate în numele lor. La înmatricularea unor autoturisme ar fi fost prezentate documente emise pe numele unor societăți care nu au confirmat operațiunile comerciale respective.

În anumite cazuri, valoarea trecută în documentele prezentate pentru înmatriculare reprezenta mai puțin de 30% din prețul facturat inițial de furnizorul din Germania, conform inspectorilor antifraudă.

Persoanele implicate ar fi controlat toate etapele operațiunilor, de la identificarea mașinilor în Germania și folosirea codurilor de TVA ale firmelor externe până la promovarea autoturismelor online și în parcuri auto, redactarea documentelor și încasarea banilor.

ANAF susține că activitatea economică se desfășura, în fapt, în România, societățile din străinătate fiind folosite pentru a crea aparența unor tranzacții intracomunitare conforme.

Pentru recuperarea prejudiciului, inspectorii au instituit măsuri asigurătorii asupra conturilor bancare și asupra unor bunuri mobile și imobile, în valoare de 21,34 de milioane de lei. Autoritățile continuă verificările pentru stabilirea întregii dimensiuni a presupusei fraude și recuperarea prejudiciului.

Citește și:  Cum verifici dacă ai datorii la ANAF sau la Primărie. Documentul care confirmă oficial dacă ai obligații fiscale