Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

„Zero rachete rămase”: Zelenski a dezvăluit cum au reușit rușii să distrugă marea termocentrală Trypilska din regiunea Kiev

Publicat

in

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că rușii au reușit să distrugă centrala termică Trypilska deoarece Ucraina a rămas complet fără rachete interceptoare pentru a o proteja, pe fondul lipsei de ajutor din partea aliaților, scrie Kyiv Post.

Termocentrala Trypilska a fost distrusă complet de loviturile ruseștiFoto: Captura X

„De ce? Pentru că nu mai existau rachete. Am rămas fără toate rachetele care protejau Trypilska”, a declarat Zelenski într-o intervenție la PBS difuzată marți de postul public american de televiziune.

„Unsprezece rachete au fost lansate spre centrala [termoelectrică] Trypilska, de care depinde alimentarea cu energie electrică a regiunii Kiev. Am reușit să le interceptăm pe primele șapte, dar celelalte patru au lovit Trypilska. De ce? Pentru că mai aveam zero rachete rămase. Am epuizat toate rachetele care apărau Trypilska”, a adăugat președintele ucrainean.

Trypilska, o mare termocentrală din regiunea Kiev a fost distrusă total în timpul atacului aerian masiv desfășurat de ruși în noaptea de miercuri spre joi a săptămânii trecute.

Centrala Trypilska a companiei de stat ucrainene Centrenergo a fost distrusă de loviturile rusești și incendiul provocat de acestea. Cu o capacitate teoretică de 1800 MW, centrala era cea mai mare din regiunea Kiev și mai furniza energie electrică și în regiunile Jîtomîr și Cerkasî, potrivit site-ului Centrenergo.

Imagini apărute pe rețelele de socializare arată un masiv incendiu la această centrală.

Rusia a desfășurat în noapea de 10 spre 11 aprilie un atac masiv cu 82 drone și rachete, iar Zelenski a spus că „teroriștii ruși au vizat din nou infrastructura esențială”.

Potrivit forțelor aeriene ucrainene, au fost doborâte 39 dintre cele 40 de drone explozive Shahed lansate de ruși, dar doar 18 din cele 42 de rachete de diferite tipuri cu care a fost atacată infrastructura ucraineană.

De mai multe săptămâni, Rusia bombardează infrastructura energetică a Ucrainei, în special în zona Harkov, provocând ample întreruperi de energie electrică, amintește AFP.

Distrugerea centralei Trypilska este o nouă pierdere importantă pentru sistemul energetic ucrainean. La 22 martie 2024, centrala electrică de la Zmiyivska din regiunea Harkov a fost complet distrusă, iar la 25 iulie 2022, trupele rusești au ocupat centrala electrică de la Vuhlehirska din regiunea Donețk, potrivit Interfax-Ucraina.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

Sebastian Burduja, despre întâlnirea cu Klaus Iohannis de la Cotroceni: ‘Mi-a urat succes’

Publicat

in

Candidatul PNL la Primăria Capitalei Sebastian Burduja a vorbit miercuri, la Antena3 CNN, despre întâlnirea pe care a avut-o cu Klaus Iohannis la Cotroceni, precizând că a fost „o întâlnire programată”. Discuția s-a axat pe subiecte din sectorul energetic, potrivit lui Burduja.

„Avem întâlniri periodic în acest format. Sunt chestiuni importante pentru România, pentru români, pentru securitatea națională”, a spus Burduja.

Sebastian Burduja a afirmat că întâlnirea a avut loc la invitația lui Klaus Iohannis.

„E o plăcere, pentru că sunt subiecte importante pentru țară. Mi-a urat succes pentru campania pentru București”, a mai spus Burduja.

Iohannis: “Sebastian Burduja – un candidat redutabil la Primăria Capitalei”

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi, la începutul lunii aprilie, că Sebastian Burduja, actualul ministru al Energiei, este un „candidat redutabil” la Primăria Capitalei.

„Nu vreau să dau calificative, dar cred că domnul ministru Burduja este un candidat redutabil”, a spus şeful statului.

Istoria se repetă?

Amintim că în 2020 Nicușor Dan a fost chemat de Klaus Iohannis la Cotroceni, înainte de alegeri.

„Administrația Prezidențială confirmă că Președintele României, preocupat fiind de  problemele cu care se confruntă zilnic bucureștenii, s-a întâlnit astăzi cu Nicușor Dan. În cadrul discuțiilor, la care a participat și premierul Ludovic Orban, au fost abordate soluțiile necesare remedierii urgente a acestor probleme, precum și proiectele de dezvoltare a orașului pe termen mediu și lung. Președintele Klaus Iohannis a apreciat că soluțiile propuse de Nicușor Dan sunt fezabile și pot conduce la rezolvarea deficiențelor grave existente la nivelul Capitalei”, preciza Administrația Prezidențială. 

Citeste mai mult

NATIONAL

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Publicat

in

Ascensiunea apreciabilă a speranței de viață la naștere în anul 2023, în țara noastră nu schimbă însă poziția României printre țările din Uniunea Europeană, poziție aflată în subsolul clasamentului. Și în celelalte țări au existat recuperări după anii Pandemiei. Ceea ce apare nou și plin de semnificație este doar plasarea României și sub poziția Albaniei la femei și sub Albania și Turcia la bărbați. Este rezultatul stagnării indicatorului de mai multă vreme la noi și progreselor consistente din cele două țări.

Vasile GhetauFoto: Hotnews

În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie Covid-19. Redresarea a avut loc în anul 2022 dar mortalitatea a purtat încă amprenta prezenței deceselor provocate de virusul SARS-CoV-2. Numărul deceselor prin virus a fost în anul 2022 de 8653 [2].

Între timp Eurostat a publicat date asupra speranței de viață la naștere în anul 2023 în țările UE-27 și în alte câteva țări iar Institutul Național de Statistică se află în faza de finalizare a datelor asupra distribuției deceselor din anul 2023 pe sexe, vârste și grupe mari de cauze de deces după publicarea rezultatelor provizorii [3]. Avem acum informații noi pentru anul 2023 și care ne permit să examinăm modul în care recuperările din anul 2022 au continuat în anul 2023 și cum au modelat evoluția speranței de viață la naștere și la alte vârste într-un context în care infecții și decese prin SARS-CoV-2 au continuat și continuă să fie înregistrate [4].

De interes particular este examinarea măsurii în care recuperarea anul 2023 se înscrie pe linia așteptatei continuări a ascensiuni de lungă durată a speranței de viață după stagnarea instalată în anul 2014 la bărbați și progresul minor la femei. Nu trebuie să omitem, ne aflăm în Europa aproape de atingerea în câteva țări dezvoltate a unui nivel al indicatorului apropiat de 87 ani la femei. Faptul că în aceste țări progresul speranței de viață în ultimii 10 ani a fost în jur de doar 1 an ar putea însemna apropierea de limita duratei medii a vieții rezultată din întreaga dezvoltare economică, socială, culturală și din remarcabilele progrese ale tehnologiilor și științelor medicale de până astăzi, în cel de la treilea deceniu al secolului XXI. Stagnarea creșterii ori progrese anuale minime în unele țări în ultimii 10 ani după multe decenii de progres spectaculos pot fi expresia acestei apropieri. Nivelul și dezvoltările indicatorului în țara noastră sunt însă departe de astfel de realități.

Evoluții ale numărului de decese pe sexe și cauze de deces

Două evoluții sunt prezentate sintetic în continuare: cea a dinamicii relative a numărului de decese pe sexe în anii 2019-2023 și cea a creșterii/scăderii relative a numărului de decese prin principalele grupe de cauze de deces în anul 2023.

Privirea generală asupra marilor schimbări survenite în numărul deceselor după anul 2019 se oprește mai întâi la creșterile mari și apropiate din anii 2020 și 2021, la regresul masiv din anul 2022 și la continuarea acestuia la scară mia mică în anul 2023. Dacă privim schimbările numai raport cu anul 2019, dinaintea Pandemiei, reținem numărul apreciabil mai mare de decese în anii 2020 și 2021 dar și în anul 2022. Schimbarea apare în anul 2023 cu un număr mai mic de decese decât în anul 2019. Poate mai important este faptul ca numărul deceselor din anul 2023 este ușor inferior celui din anul 2013, anul după care speranța de viață la naștere s-a înscris pe o curbă ușor descendentă la bărbați și modest ascendentă la femei. Rămâne de văzut dacă mișcarea descendentă va continua și în anul 2024 pentru a se confirma reluarea progresului speranței de viață după anul 2013.

Schimbările menționate la nivelul ansamblului deceselor au particularități la bărbați și la femei, evidențiate în figurile 1A și 1B. Creșterea anuală a numărului deceselor a fost mai importantă la bărbați în anul 2020, indicând o fragilitate mai mare la agresiunea virusului. Raportul este invers în anul 2021 și ca o compensare în raport cu majorările din anul 2020. Se știe că în context sanitar normal mortalitatea bărbaților este mai mare decât cea a femeilor. Regresul numărului de decese în anul 2022, prin Covid-19 în cea mai mare parte, a fost considerabil, de aproape 20 la sută, și la femei și la bărbați. El a continuat în anul 2023 cu valori mai mici însă.

Dacă privim dinamica din anii 2020-2023 doar în raport cu anul 2019, dinaintea Pandemiei, în figura 1B, creșterile din anul 2021 apar surprinzător de mari, de aproape 30 la sută, dezvăluind forța cea mai ridicată a Pandemiei. Dacă în anul 2022 numărul deceselor a fost mai mic decât în anul 2021, comparativ cu anul 2019 el a fost mai ridicat, evidențiind prezența încă importantă a deceselor prin virus. Abia dezvoltările din anul 2023 așază decesele la un nivel mai mic decât cel dinaintea Pandemiei.

Din analiza evoluției numărului de decese prin principalele grupe de cauze de deces în anul 2023 față de anul precedent și față de anul 2019 (figura 2) două constatări pot fi evidențiate. Prima, regresul din anul 2022 a continuat ferm in anul 2023 la aproape toate grupele de cauze de deces, cu valorile relative cele mai ridicate la decesele prin boli ale aparatului respirator, în primul rând, și apoi prin boli ale aparatului circulator. Infecția cu virusul SARS-Cov-2 este boală a aparatului respirator. Să ne amintim, pe de altă parte, că masiva creștere a deceselor prin boli ale aparatului circulator în anii 2020 și 2021 a avut loc în bună măsură la persoane infectate cu virusul amintit. Cu alte cuvinte, regresul de aproape 30 la sută al mortalității prin bolile aparatului respirator în anul 2023 a favorizat și declinul mortalității prin bolile aparatului circulator. Creștere a numărului de decese în anul 2023 constatăm doar prin boli infecțioase și parazitare, moderată, și minoră la decesele prin tunuri. Privind cealaltă dinamică în timp, a numărului de decese în anul 2023 față de anul 2019, observăm regres la decesele prin cele mai multe cauze dar sunt două excepții, creștere consistentă – 20 la sută, a mortalității prin boli infecțioase și parazitare, boli ale mizeriei, și prin boli ale aparatului respirator. Ecoul mortalității prin virus s-ar putea să fie prezent în anul 2023 față de anul 2019. Datele finale detaliate vor putea clarifica ipoteza. Privind comparativ figurile 1A și 2 se poate observa originea regresului mortalității din anul 2023 din prima figură: scăderea mortalității prin aproape toate grupele de cauze de deces din figura a 2-a și îndeosebi prin boli ale aparatului respirator și boli endocrine, de nutriție și metabolism (unde se află și diabetul).

O evoluție descendentă și în anul 2022 și în anul 2023 au avut decesele prin leziuni traumatice, otrăviri și alte consecințe ale cauzelor externe. Potrivit Clasificării Internaționale a Maladiilor (CIM), Revizia a 10-a a Organizației Mondiale a Sănătății, în această grupă de cauze de deces se includ și decesele prin accidente de transport, căderi, înec, expunere la fum, foc și flăcări, intoxicație prin expunere la substanțe nocive, leziuni autoprovocate, agresiune.

Recuperarea neașteptat de viguroasă a speranței de viață la naștere

Considerabila reducere a numărului de decese în anul 2023, de 11 la sută, a dus în mod automat la ascensiunea speranței de viață la naștere față de anul anterior, de la 79,2 la 80,5 ani la femei și de la 71,3 la 72,9 ani la bărbați. Creșteri într-un singur an de 1,3 și, respectiv, de 1,6 ani sunt neobișnuite ca dimensiune și nu pot avea loc în context de evoluții normale, neafectate de fracturi ale mortalității pe vârste. Suntem însă după Pandemie și efectele compensatorii domină în schimbările pozitive. Cele două valori ale creșterii speranței de viață în anul 2023 sunt cele mai ridicate în UE-27. La nivelul întregii populații din Uniune creșterile au fost de 0,9 ani la femei și 1 an la bărbați [5]. Găsim însă valori similare celor din România în țările din Europa de Est, acolo unde virusul a avut cele mai grave efecte asupra mortalității populațiilor.

Oricum, atingerea nivelului de 80 ani la femei se cuvine a fi salutată. Cu speranța că este și început de drum nou.

Ce înseamnă creșterile de excepție din anul 2023 privite în tabloul evoluției speranței de viață în raport cu nivelul din anul 2019 dinaintea Pandemiei și cu nivelul din anul 2013 dinaintea instalării stagnării creșterii speranței de viață la bărbați și creșterii minore la femei? În figura 3 găsim răspunsurile. Nivelul din anul 2023 este net superior celui din anul 2019. El este însă superior și celui din anul 2013. Dacă valorile din anul 2023 nu ar avea caracter de compensare am putea constata o situație de reluare a tendinței de creștere durabilă a nivelului indicatorului dinaintea anului 2014. O vom putea judeca în anul 2025 după analiza datelor și caracteristicilor din anul 2024.

Ascensiunea apreciabilă a speranței de viață la naștere în anul 2023 nu schimbă poziția României printre țările din Uniunea Europeană, poziție aflată în subsolul clasamentului. Și în celelalte țări au existat recuperări după anii Pandemiei. Ceea ce apare nou și plin de semnificație este doar plasarea României și sub poziția Albaniei la femei și Albaniei și Turciei la bărbați. Este rezultatul stagnării indicatorului de mai multă vreme la noi și progreselor consistente din cele două țări. Iar stagnarea speranței de viață la valori mici înseamnă stagnarea mortalității pe vârste la valori mari.

Nivelul scăzut al speranței de viață la naștere provine ca mecanism demografic din mortalitate pe vârste foarte ridicată. –Continuă să citești articolul pe Contributors.ro

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend