Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Zeci de cazuri de infecţie cu virusul West Nile înregistrate în această vară / Au fost raportate și 4 decese

Publicat

in

Un număr de 47 de cazuri de infecţie cu virusul West Nile au fost raportate, în România, până la data de 5 septembrie, potrivit unui raport publicat de Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP). Dintre persoanele infectate, patru au murit.

Conform celui mai recent raport realizat de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) din cadrul INSP, citat de News.ro, de la începutul perioadei de supraveghere a infecţiei cu virusul West Nile (3 iunie) și până în 5 septembrie s-au înregistrat 47 de cazuri.

Dintre acestea, 40 de cazuri au fost confirmate şi 7 sunt cazuri probabile de infecţie cu virusul West Nile.

Date despre cazurile West Nile înregistrate în țara noastră

Cazurile s-au înregistrat la următoarele grupe de vârstă: 20-29 de ani (un caz), 40-49 de ani (8), 50-59 de ani (6), 60-69 de ani (11), 70-79 de ani (14) şi 80 de ani şi peste (7).

Pacienţii sunt 28 de bărbaţi şi 19 femei.

În funcţie de unitatea teritorială de expunere, cazurile au fost semnalate în municipiul Bucureşti (8), judeţul Argeş (1), judeţul Bacău (1), judeţul Bihor (1), judeţul Bistriţa-Năsăud (2), judeţul Botoşani (2), judeţul Brăila (5), judeţul Buzău (1), judeţul Cluj (3), judeţul Constanţa (1), judeţul Dâmboviţa (1), judeţul Giurgiu (2), judeţul Ilfov (2), judeţul Iaşi (2), judeţul Mureş (3), judeţul Prahova (1), judeţul Sibiu (1), judeţul Satu Mare (2), judeţul Suceava (6), judeţul Teleorman (2).

Un caz de infecţie cu virus West Nile a avut expunerea in Italia (Milano) şi a fost raportat de DSP Dâmboviţa (debut în S 27). Un caz de infecţie cu virus West Nile a avut dublă expunere: atât în judeţul Botoşani, cât şi în judeţul Constanţa (debut în S 32) şi a fost atribuit judeţului Botoşani.

Totodată, au fost înregistrate 4 decese, trei în judeţul Suceava şi unul în municipiul Bucureşti.

Infecţia cu virusul West Nile – recomandări către populație

Specialiştii reiau recomandările ca populaţia să evite expunerea la ţânţari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi, să utilizeze substanţe chimice repelente pentru ţânţari, să împiedice pătrunderea ţânţarilor în casă (prin plase de protecţie la ferestre), să asigure desecarea bălţilor de apă din jurul gospodăriei, să îndepărteze recipientele de apă stătută şi gunoiul menajer din gospodărie.

Loading

ACTUAL

Adriean Videanu și soția sa, opriți pe aeroportul din Munchen cu bijuterii de 650.000 de euro. Fostul ministru susține că este „o neînțelegere” legată de plata taxelor

Publicat

in

Fostul ministru al Economiei Adriean Videanu și soția sa au fost opriți de către vameșii germani de pe aeroportul din Munchen întrucât aveau asupra lor bijuterii de 650.000 de euro pe care nu le declaraseră. Într-o declarație pentru G4Media, Videanu a precizat că a fost o neînțelegere generată de faptul că nu știa că trebuie să plătească taxele în Germania, nu în România.

Inițial informația legată de doi pensionari opriți de vameși la Munchen a fost publicată de către Digi24, fără să fie însă precizat numele lor.

Ulterior, Videanu a confirmat, pentru G4Media, că el a fost oprit având asupra sa bijuterii de 650.000 de euro nedeclarate. Fostul ministru a spus că a cumpărat bijuteriile din Elveția, iar incidentul cu vameșii germani este „o neînțelegere cauzată de faptul că nu am știu legislația UE, care spune că taxele pentru bunuri de valoare aduse din afara UE trebuie plătite în primul stat membru în care am ajuns, și nu în România, țara unde am rezidența fiscală”.

Videanu a precizat că este vorba de un colier pentru soție și un ceas, aflate în ambalaje, cu facturile aferente.

„Vameșul a susținut că trebuie să plătesc în Germania atât taxele, cât și TVA, și până la plata tuturor sumelor ei au reținut bijuteriile. Am plătit taxele cerute, dar le-am comunicat că voi contesta administrativ decizia, pentru că eu cred că e normal să plătesc TVA acolo unde am reședința fiscală, adică în România”, a mai spus Videanu.

Adriean Videanu a fost achitat definitiv în acest an de un complet de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul deschis de DIICOT în 2012 privind achiziția de gaze de la stat de către compania afaceristului Ioan Niculae. Cei doi fuseseră achitați și pe fond, în 2022, iar DIICOT a făcut apel.

Adriean Videanu a fost unul dintre liderii cei mai proeminenți ai PDL, el fiind primar al Capitalei în perioada 2005-2008 și apoi ministru al Economiei în guvernele Boc. În momentul de față, Videanu nu mai este activ în politică.

Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus definitiv, în luna mai, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae şi a fostului ministru al Economiei Adriean Videanu pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi delapidare în dosarul Romgaz – Interagro, în care prejudiciul calculat de procurori se ridica la peste 60 milioane de euro.

Aceştia primiseră soluţie de achitare şi la instanţa de fond, în decembrie 2022, pe motiv că „fapta nu există”, iar miercuri completul de cinci judecători a respins, cu majoritate, apelurile declarate de DIICOT şi compania Romgaz.

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

Elevii și profesorii prind Ziua Mondială a Educației în weekend / Ce zile libere mai au 

Publicat

in

Pe 5 octombrie este Ziua Mondială a Educației. În mod obișnuit, pe această dată nu se fac ore, însă anul acesta elevii și profesorii au pierdut ziua liberă, din cauza weekendului.

Ziua Educației, celebrată pe 5 octombrie, marchează recunoașterea importanței educației și a cadrelor didactice. Este o zi dedicată sprijinului profesorilor. Data a fost desemnată de UNESCO în 1994 și reprezintă semnarea recomandării UNESCO și a Organizației Internaționale a Muncii privind statutul profesorilor.

Ziua de 5 octombrie a fost declarată liberă în România, pentru elevi și profesori, începând cu anul școlar 2013-2014. Anul trecut, în 2023, Ziua Educației a fost joi, când elevii și profesorii nu au participat la ore.

Care este structura anului școlar 2024-2025

Anul școlar 2024-2025 va fi format din cinci module, conform calendarului publicat în Monitorul Oficial:

  • Modul 1: 9 septembrie 2024 – 25 octombrie 2024
  • Vacanță: 26 octombrie 2024 – 3 noiembrie 2024
  • Modul 2: 4 noiembrie 2024 – 20 decembrie 2024
  • Vacanță: 21 decembrie 2024 – 7 ianuarie 2025
  • Modul 3: 8 ianuarie 2025 – 7 februarie 2025, respectiv vineri, 14 februarie 2025 sau vineri, 21 februarie 2025, după caz, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București;
  • Vacanță: o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 10 februarie – 2 martie 2025
  • Modul 4: 17 februarie 2025, respectiv luni, 24 februarie 2025 sau luni, 3 martie 2025, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, după caz – 17 aprilie 2025
  • Vacanță: 18 aprilie 2025 – 27 aprilie 2025
  • Modul 5: 28 aprilie 2025 – 20 iunie 2025
  • Vacanță: 21 iunie 2025 – 7 septembrie 2025

Programul „Şcoala altfel” şi programul „Săptămâna verde” se vor desfăşura în perioada 9 septembrie 2024 – 30 mai 2025, în intervale de câte cinci zile consecutive lucrătoare. Planificarea lor este la decizia unităţii de învăţământ.

Ce zile libere mai au profesorii

Zilele nelucrătoare pentru profesori din acest an școlar sunt: 

  • 5 octombrie 2024 – Ziua Mondială a Educației;
  • 22 aprilie 2025 – a treia zi de Paște, marți, în vacanța de primăvară a elevilor;
  • 5 iunie 2025 – Ziua Învățătorului, joi.

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

Trei candidaturi la președinție, contestate la CCR. Judecătorii Curții se vor pronunța în 24 de ore

Publicat

in

Trei candidaturi la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie au fost contestate la Curtea Constituțională, CCR anunțând că aceste contestații vor fi soluționate într-o ședință care va avea loc sâmbătă.

„Azi, 4 octombrie 2024, pe rolul CCR au fost inregistrate contestatii cu privire la candidaturi pentru functia de Președinte al României, respectiv Mircea Dan Geoană, Diana Iovanovici-Șoșoacă, Nicolae-Ionel Ciucă. În vederea soluționării acestora in termen legal, a fost stabilită o ședință de judecată pentru sâmbătă, 5 octombrie 2024. Ulterior ședinței, CCR va emite un comunicat de presă”, a informat Curtea.

Graba cu care judecătorii de contencios constituțional se reunesc pentru soluționarea contestațiilor este explicabilă prin faptul că s-a intrat într-un calendar electoral strâns, care prevede că, pe data de 10 octombrie, candidaturile admise rămân definitive.

Ce prevede calendarul alegerilor prezidențiale

Cel mai târziu la data de 5 octombrie, ora 24:00, se vor depune candidaturile la prezidenţiale; vor intra în cursa electorală reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, dar şi candidaţi independenţi.

În termen de 24 de ore de la înregistrarea candidaturii, cel mai târziu la data de 6 octombrie, se vor înainta către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii declaraţiile pe propria răspundere ale candidaţilor în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrători ai Securităţii sau de colaboratori ai acesteia.

În termen de 48 de ore de la înregistrarea candidaturilor, cel mai târziu la data de 9 octombrie, are loc aducerea la cunoştinţa publică a declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese ale candidaţilor.

Pe 10 octombrie, candidaturile rămân definitive. Candidaturile şi semnele electorale definitive sunt aduse la cunoştinţa publică prin afişare pe pagina de internet a Biroului Electoral Central, la sediile birourilor electorale constituite, precum şi prin intermediul mass-media, în ordinea în care au fost depuse.

În 48 de ore de la data rămânerii definitive a candidaturilor – 12 octombrie, are loc stabilirea ordinii de înscriere în buletinul de vot.

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

„Războiul” din TVR continuă. Cum răspunde jurnalista care a criticat conducerea, după ce a fost acuzată că face campanie pentru AUR

Publicat

in

Ramona Săseanu, o jurnalistă de la TVR Craiova care a fost și șefa interimară a TVR în 2021, a criticat dur conducerea instituției, numindu-l pe președintele Dan Turturică „un turist” care cheltuie iresponsabil bani pe deplasări inutile. Într-un răspuns pentru HotNews, semnat de Direcția de comunicare a TVR, jurnalista e acuzată că e motivată politic să facă acuzații, însă aceasta neagă orice implicare politică.

„Doresc să clarific următoarele: nu am menționat niciodată vreo formațiune politică în declarațiile mele publice. Pe întreaga durată a campaniei electorale, precum și în perioada premergătoare acesteia, nu am pășit în sediul niciunei formațiuni politice din Dolj. De asemenea, subliniez că nu am intenția de a-mi construi o platformă electorală. Nu am candidat niciodată și nici nu am în plan să fac acest lucru la alegerile din 2024”, spune Ramona Săseanu, într-un răspuns pentru HotNews, după ce a fost acuzată oficial de TVR că a fost implicată în campania electorală a partidului AUR la alegerile locale.

Jurnalista, chemată în instanță în două dosare

Ramona Săseanu. Foto: TVR

Declarațiile ei vin după ce conducerea TVR a susținut, într-un comunicat public, că Săseanu are „o agendă publică și una personală” pentru care atacă instituția. Televiziunea spune că jurnalista este „subiectul mai multor acţiuni în răspundere patrimonială înaintate de SRTv Tribunalului Bucureşti”.

TVR precizează că este vorba de „decizii luate de doamna Săseanu, în perioada exercitării conducerii interimare, ce au fost sancţionate de instanţă şi care au generat prejudicii atât unor angajaţi ai SRTv, cât şi instituţiei”. 

„Da, este adevărat că am fost chemată în instanță în două dosare, așa cum se poate verifica pe portaljust.ro. În aceste cazuri, prejudiciul total estimat este de 18.000 de lei, însă ceea ce este cu adevărat relevant pentru această situație este modul în care eu și alte trei colege am ajuns să fim considerate vinovate”, răspunde Săseanu, întrebată de HotNews. Ea susține că actuala conducere are „un mod în care angajații incomozi sunt «executați» la comandă”.

„Domnul Turturică încearcă să abată discuția de la problemele reale”

Jurnalista TVR Craiova mai spune că Dan Turturică, actualul președinte-director general al TVR, „încearcă să abată discuția de la problemele reale”, cu care instituția se confruntă și „să-și continue războiul personal pe care îl are și îl întreține cu mine de ani de zile”. 

„Sunt nevoită să mă apăr constant în diverse situații delicate în care am fost pusă, doar pentru a-mi păstra locul de muncă, pe care îl am de peste 23 de ani”, a spus aceasta.

„Vă rog să faceți diferența între instituția pe care o reprezintă domnul Turturică și persoana fizică ce mă atacă și mă jignește în mod direct, folosind diverse tertipuri pentru a devia atenția de la subiectele importante care afectează buna funcționare a instituției”, mai spune Ramona Săseanu.

De ce o acuză conducerea TVR

Într-un răspuns pentru HotNews, semnat de Direcția de comunicare a TVR, instituția a acuzat-o pe jurnalista TVR Craiova că afirmațiile făcute de aceasta, într-o scrisoare adresată Comisiei pentru Cultură de la Camera Deputaților, sunt „calomnioase și au o motivație politică”.

„Având în vedere că doamna Săseanu s-a implicat activ în acest an în campania electorală derulată de filiala Dolj a partidului Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) pentru alegerile locale, SRTv consideră că afirmațiile calomnioase pe care le lansează în spațiul public au o motivație politică, determinată de apropierea alegerilor şi de intenția de a-şi construi o platformă electorală”, a transmis TVR.

Ramona Săseanu a făcut acuzații grave la adresa conducerii TVR

Marți, 1 octombrie, Ramona Săseanu a adresat o scrisoare deschisă Comisiei pentru Cultură de la Camera Deputaților, în care expune o situație „extrem de gravă și fără precedent în care se află Televiziunea Română”.

A început prin a prezenta cifrele foarte slabe ale televiziunii, cu audiențele care rareori depășesc 0.0-0.1. „Am devenit irelevanți pentru public”, scrie fosta președintă în scrisoarea adresată deputaților. 

De asemenea, în document, fosta șefă îl acuză pe actualul președinte al postului public, Dan Turturică, că cheltuie „în mod iresponsabil sau deficitar” bugetul TVR, și că alocă zeci de mii de euro anual din bugetul instituției pe deplasări în străinătate care nu ar avea legătură cu televiziunea.

În plus, președintele TVR urma să fie audiat marți, 1 octombrie, la Comisia de Cultură de la Camera Deputaților, însă, cu doar două ore înaintea întâlnirii, el a contramandat, a confirmat Iulian Bulai, președintele Comisiei, pentru HotNews.

Dan Turturică a transmis, pentru HotNews, că o va da în judecată pe Ramona Săseanu: „O bună parte din aceste afirmații vor face parte dintr-un proces de defăimare”.

Citește și: 

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

Autorul tentativei de jaf la o bancă din Iași a fost prins. Polițiștii l-au depistat într-un județ vecin

Publicat

in

Individul care i-a ameninţat cu un pistol pe angajaţii unei sucursale bancare din municipiul Iaşi a fost identificat şi reţinut de poliţişti în judeţul Suceava, potrivit unui comunicat de presă remis vineri de Inspectoratul Judeţean de Poliţie Iaşi, citat de Agerpres.

Potrivit sursei citate, bărbatul are 37 de ani şi este din judeţul Suceava.

„În cursul zilei de 04 octombrie, poliţiştii au depistat persoana în cauză, pe raza judeţului Suceava, fiind pus în executare un mandat de percheziţie domiciliară, bănuitul urmând să fie condus la audieri la sediul IPJ Iaşi. Cercetările au beneficiat de sprijinul Direcţiei de Investigaţii Criminale Bucureşti, Unitatea Centrală de Analiză a Informaţiilor Bucureşti, Unitatea Teritorială de Analiză a Informaţiilor Iaşi, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava, Brigada de Operaţiuni Speciale Iaşi şi Brigada de Operaţiuni Speciale Suceava. Cercetările în dosarul penal întocmit sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tâlhărie calificată continuă, urmând să fie dispuse măsuri legale”, transmite IPJ Iaşi.

În seara zilei de 26 septembrie, un bărbat cu capul acoperit a intrat, joi seară, în sediul unei unităţi bancare din Iaşi, ameninţând angajaţii cu un obiect care părea a fi un pistol şi cerându-le bani. Suspectul nu a reuşit să găsească bani şi a fugit, fiind căutat de poliţişti. În urma incidentului nu au fost persoane rănite.

„În seara de 26.09.2024, in jurul orei 18.05, poliţiştii din Iaşi au fost sesizaţi prin apel 112 de către sediul central al unei unităţi bancare despre faptul că, la ora 17:20, într-o sucursală din municipiul Iaşi ar fi intrat o persoană necunoscută, deghizată, având asupra sa un obiect ce părea pistol, cu care a ameninţat angajaţii care se aflau în sediu şi le-a cerut bani”, a transmis IPJ Iaşi, citat de News.ro.

Persoana nu a sustras nicio sumă de bani, iar la scurt timp a plecat din sediul băncii. În urma incidentului, nu a fost rănită nicio persoană.

Potrivit unor surse judiciare, este vorba despre o sucursală bancară din cartierul Alexandru cel Bun din Iaşi, în care la acel moment se aflau trei angajaţi care au fost ameninţaţi.

Sursele citate afirmă că angajaţii nu au apăsat butonul de panică şi nici nu au sunat la 112, anunţând doar sediul central de la Bucureşti al băncii, care a sesizat autoritatăţile după aproape o oră de la producerea incidentului.

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

Ucraina e tot mai deschisă față de ideea cedării unor teritorii Rusiei. Ultima înfrângere de pe front complică și mai mult lucrurile

Publicat

in

După înfrângerile suferite în ultimele 12 luni pe front în fața armatei ruse, conducerea politică a Ucrainei este tot mai deschisă față de ideea pe care președintele Volodimir Zelenski a respins-o anterior în mod repetat: aceea de a ceda teritorii ucrainene în schimbul păcii, scrie Financial Times.

Citând mai multe surse diplomatice sub condiția anonimatului, FT scrie că a existat o „schimbare tangibilă a tonului” a conducerii de la Kiev încă de dinainte de căderea Vuhledarului, în această săptămână.

Președintele Volodimir Zelenski a descris joi drept decizia corectă retragerea trupelor ucrainene din Vuhledar, un oraș strategic din Donbas care a rezistat forțelor ruse încă de la începutul războiului.

„Nu putem opri Rusia fără arme adecvate. Apoi, atunci când distrug pozițiile trupelor noastre, trebuie să le protejăm viețile, pentru că viețile sunt mai importante decât orice clădire”, a declarat președintele ucrainean în timpul unei conferințe de presă pe care a susținut-o alături de Mark Rutte, care a făcut o vizită la Kiev imediat după ce a preluat funcția de secretar general al NATO.

Rutte a subliniat că prioritatea numărul unu a mandatului său va fi continuarea sprijinului pentru Ucraina și că aceasta nu trebuie să fie lăsată să piardă în fața Rusiei.

Jurnaliștii de la FT scriu însă că, în culise, discuțiile se poartă pe un alt ton și că mai mulți diplomați europeni au remarcat acest lucru încă de săptămâna trecută, când au participat la New York la Adunarea Generală a ONU.

Oficialii ucraineni și occidentali sunt tot mai îngrijorați de cum decurge războiul

Diplomații spun că oficialii ucraineni sunt mai deschiși acum față de posibilitatea unui armistițiu cu Moscova, chiar dacă pe teritoriul Ucrainei rămân în continuare trupe rusești. Această posibilitate a fost respinsă în mod repetat de președintele Zelenski, iar retragerea trupelor Moscovei de pe teritoriul Ucrainei a stat la baza planului de pace pe care l-a prezentat încă din decembrie 2022.

Un alt lucru remarcat de sursele FT în timpul discuțiilor de la New York a fost că oficialii occidentali vorbesc acum mult mai franc despre necesitatea de a ajunge cât mai rapid la un compromis cu Rusia pentru a obține încetarea focului.

Diplomații europeni afirmă că inclusiv Andrii Sîbiga, noul ministru de externe al Ucrainei, a folosit întâlnirile pe care le-a avut în spatele ușilor închise cu omologii săi occidentali pentru a discuta posibile soluții de compromis. Sîbiga, aflat în prima sa vizită externă după ce Zelenski l-a numit în funcție la începutul lunii septembrie, a avut un ton „mai pragmatic” decât predecesorul său, Dmîtro Kuleba, spun sursele citate.

Discuții trilaterale SUA-Ucraina-Marea Britanie, cu noul ministru ucrainean al externelor Andrii Sîbiga (dreapta, centru), FOTO: ABACA / Abaca Press / Profimedia

Renunțarea la teritorii ucrainene, un „tabu” până recent

„Vorbim mai mult și mai deschis acum despre cum se va încheia asta (n.r. războiul) și despre ceea ce ar trebui să cedeze Ucraina pentru a obține un acord de pace permanent”, a declarat pentru FT unul dintre diplomații prezenți la New York.

„Iar asta este o schimbare majoră față de doar 6 luni în urmă, când acest tip de discuții era tabu”, a subliniat el.

Rugat să comenteze aceste informații, ministerul ucrainean de externe le-a respins ferm: „Niciun fel de compromis teritorial nu a fost propus, discutat sau măcar sugerat în timpul oricărei întâlniri”.

Însă un înalt oficial ucrainean a declarat pentru FT că inclusiv așa-zisul „plan pentru victorie” prezentat de Zelenski la Washington liderilor aliați vizează ca Rusia să fie obligată să vină la masa negocierilor.

„Este o tentativă de a schimba traiectoria războiului și de a aduce Rusia la masă. Zelenski chiar crede în el”, a declarat sursa respectivă.

Vizita lui Zelenski în SUA a fost una dulce-amară

Pe de o parte, președintele ucrainean a obținut din partea Casei Albe un nou pachet de asistență militară în valoare de 8 miliarde de dolari, care include și noi tipuri de armament.

Pe de cealaltă, el a plecat din SUA fără niciun progres în privința a două subiecte cheie: primirea aprobării americane de a folosi rachetele cu rază lungă pentru lovituri adânc în interiorul Rusiei și dorința Ucrainei de a fi primită în NATO ca garant de securitate.

Sursele diplomatice afirmă că administrația Biden a respins din nou solicitările lui Zelenski în acest sens din cauza îngrijorărilor că astfel de mutări ar duce la escaladarea războiului. Marea îngrijorare este în continuare că SUA sau alte state aliate din NATO ar putea fi atrase într-un conflict deschis cu Rusia.

În plus, planul său pentru victorie, care include solicitări pentru cantități masive de armament occidental, a fost primit mai degrabă rece de administrația de la Washington.

În ceea ce privește solicitarea ca Ucraina să fie primită în NATO, unul dintre consilierii care a contribuit la redactarea planului lui Zelenski a declarat pentru FT că președintele n-a avut de ales decât să insiste pe acest subiect întrucât orice altceva ar fi perceput ca o retragere pe tema crucială a garanțiilor occidentale de securitate pentru Ucraina.

Volodimir Zelenski în vizită la o fabrică de armament din SUA, FOTO: Office of the Ukrainian Presidency / AP / Profimedia

Majoritatea ucrainenilor vor acum pace, dar nu cu orice preț

Un sondaj de opinie publicat la începutul lunii august de către Institutul Internaţional de Sociologie din Kiev a arătat că, pentru prima oară de la începutul invaziei rusești în februarie 2022, majoritatea ucrainenilor cred că ţara lor ar trebui să înceapă negocieri cu Rusia pentru a se pune capăt războiului.

Astfel, 57% dintre respondenți s-au declarat favorabili discuțiilor de pace, în timp ce un procent de 38% s-au pronunțat împotriva începerii tratativelor cu Moscova.

Dar 66% dintre cei intervievaţi au declarat că Ucraina trebuie să-şi recupereze toate teritoriile, inclusiv Crimeea, peninsulă în Marea Neagră anexată de Rusia în 2014, precum şi regiunile estice Doneţk şi Luhansk, anexate de Moscova în septembrie 2022 împreună cu regiunile Herson şi Zaporojie din sudul Ucrainei.

Dar și procentul ucrainenilor dispuși la concesii teritoriale a crescut semnificativ comparativ cu lunile în care războiul decurgea de partea Kievului.

Volodimir Zelenski și-a reiterat recent poziția potrivit căreia cedarea de teritorii nu este o opţiune. Dar el a vorbit în premieră despre posibilitatea organizării unui referendum pe acest subiect, după ce a fost întrebat despre asta.

„Un referendum? Asta ar trebui să-şi dorească poporul ucrainean, să fiu sincer: aceasta nu este cea mai bună opţiune, pentru că avem de-a face cu Putin şi va fi o victorie pentru el dacă va ocupa o parte din teritoriile noastre”, a declarat Zelenski în interviul cordat presei franceze.

Soldat ucrainean la Vuhledar Foto: Wolfgang Schwan / AFP / Profimedia

Căderea orașului Vuhledar complică și mai mult lucrurile

Canalele rusești de Telegram au publicat miercuri înregistrări video cu militari fluturând steagul tricolor rusesc peste clădirile distruse ale orașului care avea o populație de peste 14.000 de locuitori înainte de război.

Ziarul Moskovski Komsomoleț a scris că Vuhledar a căzut în cele din urmă după ce ultimele forțe ucrainene din Brigada 72 Mecanizată, o unitate renumită pentru capacitatea sa de reziliență, au abandonat orașul, marți târziu.

Vuhledar – în traducere, „darul cărbunelui” – este un oraș minier din regiunea Donețk. A fost construit de Uniunea Sovietică la mijlocul anilor 1960 în jurul unei mine. În prezent, acolo există două mine cu rezerve semnificative de cărbune. Rușii numesc orașul Ugledar.

Atât armata rusă, cât și cea ucraineană, priveau controlul asupra orașului ca fiind important. Asta datorită poziției sale, pe un teren înalt, și pentru că se află la intersecția fronturilor de luptă din est și din sud, ceea ce îi conferă o importanță sporită în ceea ce privește aprovizionarea forțelor implicate în lupte.

În timp ce forțele ucrainene dețineau controlul deplin asupra Vuhledar, acestea puteau utiliza orașul ca platformă pentru a bombarda liniile de aprovizionare militare ruse din zonă.

Orașul se află în apropierea unei linii de cale ferată care leagă Crimeea de regiunea industrializată Donbas din Ucraina, care cuprinde Donețk și provincia estică Luhansk, controlată în cea mai mare parte de Moscova.

Cucerirea orașului, pe care Rusia îl prezintă ca fiind unul dintre ultimele bastioane ucrainene din sudul Donețkului, deschide calea forțelor ruse pentru a avansa în alte locuri.

Urmărește ultimele evoluții din a 954-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.

Loading

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend