Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

YouTube vine cu o schimbare care îi va bucura mult pe utilizatori. Modalitatea prin care poate fi descărcată muzica de pe platformă

Publicat

in

YouTube Music, platforma de streaming muzical a Google, aduce o nouă funcționalitate utilizatorilor săi: posibilitatea de a descărca muzică pentru a fi ascultată offline, chiar și atunci când este accesată direct din browser-ul mobil.

Îmbunătățirea funcționalităților vine să alinieze versiunea web a serviciului cu aplicațiile mobile, care permit de ceva timp salvarea albumelor și playlist-urilor pentru ascultarea offline.

Funcția de download a fost inițial în faza de testare și a început să fie disponibilă la scară mai largă către sfârșitul lunii martie. Utilizatorii pot căuta butonul de „Download” — reprezentat printr-o săgeată îndreptată în jos înconjurată de un cerc — lângă opțiunea „Save to Library”.

Acesta va fi implementat treptat, devenind accesibil unui număr din ce în ce mai mare de utilizatori.

Cum funcționează noua funcție de pe YouTube

Conținutul descărcat prin această nouă funcție poate fi accesat prin tab-ul Downloads din secțiunea Library a platformei, unde utilizatorii pot aplica filtre pentru organizarea conținutului în playlist-uri, podcast-uri, melodii sau albume, scrie Android Authority.

De asemenea, este important de menționat că conținutul descărcat va expira dacă dispozitivul pe care este folosit browserul pentru accesarea YouTube Music nu se conectează la internet cel puțin o dată la fiecare 30 de zile, potrivit ziare.com.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Publicat

in

Ascensiunea apreciabilă a speranței de viață la naștere în anul 2023, în țara noastră nu schimbă însă poziția României printre țările din Uniunea Europeană, poziție aflată în subsolul clasamentului. Și în celelalte țări au existat recuperări după anii Pandemiei. Ceea ce apare nou și plin de semnificație este doar plasarea României și sub poziția Albaniei la femei și sub Albania și Turcia la bărbați. Este rezultatul stagnării indicatorului de mai multă vreme la noi și progreselor consistente din cele două țări.

Vasile GhetauFoto: Hotnews

În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie Covid-19. Redresarea a avut loc în anul 2022 dar mortalitatea a purtat încă amprenta prezenței deceselor provocate de virusul SARS-CoV-2. Numărul deceselor prin virus a fost în anul 2022 de 8653 [2].

Între timp Eurostat a publicat date asupra speranței de viață la naștere în anul 2023 în țările UE-27 și în alte câteva țări iar Institutul Național de Statistică se află în faza de finalizare a datelor asupra distribuției deceselor din anul 2023 pe sexe, vârste și grupe mari de cauze de deces după publicarea rezultatelor provizorii [3]. Avem acum informații noi pentru anul 2023 și care ne permit să examinăm modul în care recuperările din anul 2022 au continuat în anul 2023 și cum au modelat evoluția speranței de viață la naștere și la alte vârste într-un context în care infecții și decese prin SARS-CoV-2 au continuat și continuă să fie înregistrate [4].

De interes particular este examinarea măsurii în care recuperarea anul 2023 se înscrie pe linia așteptatei continuări a ascensiuni de lungă durată a speranței de viață după stagnarea instalată în anul 2014 la bărbați și progresul minor la femei. Nu trebuie să omitem, ne aflăm în Europa aproape de atingerea în câteva țări dezvoltate a unui nivel al indicatorului apropiat de 87 ani la femei. Faptul că în aceste țări progresul speranței de viață în ultimii 10 ani a fost în jur de doar 1 an ar putea însemna apropierea de limita duratei medii a vieții rezultată din întreaga dezvoltare economică, socială, culturală și din remarcabilele progrese ale tehnologiilor și științelor medicale de până astăzi, în cel de la treilea deceniu al secolului XXI. Stagnarea creșterii ori progrese anuale minime în unele țări în ultimii 10 ani după multe decenii de progres spectaculos pot fi expresia acestei apropieri. Nivelul și dezvoltările indicatorului în țara noastră sunt însă departe de astfel de realități.

Evoluții ale numărului de decese pe sexe și cauze de deces

Două evoluții sunt prezentate sintetic în continuare: cea a dinamicii relative a numărului de decese pe sexe în anii 2019-2023 și cea a creșterii/scăderii relative a numărului de decese prin principalele grupe de cauze de deces în anul 2023.

Privirea generală asupra marilor schimbări survenite în numărul deceselor după anul 2019 se oprește mai întâi la creșterile mari și apropiate din anii 2020 și 2021, la regresul masiv din anul 2022 și la continuarea acestuia la scară mia mică în anul 2023. Dacă privim schimbările numai raport cu anul 2019, dinaintea Pandemiei, reținem numărul apreciabil mai mare de decese în anii 2020 și 2021 dar și în anul 2022. Schimbarea apare în anul 2023 cu un număr mai mic de decese decât în anul 2019. Poate mai important este faptul ca numărul deceselor din anul 2023 este ușor inferior celui din anul 2013, anul după care speranța de viață la naștere s-a înscris pe o curbă ușor descendentă la bărbați și modest ascendentă la femei. Rămâne de văzut dacă mișcarea descendentă va continua și în anul 2024 pentru a se confirma reluarea progresului speranței de viață după anul 2013.

Schimbările menționate la nivelul ansamblului deceselor au particularități la bărbați și la femei, evidențiate în figurile 1A și 1B. Creșterea anuală a numărului deceselor a fost mai importantă la bărbați în anul 2020, indicând o fragilitate mai mare la agresiunea virusului. Raportul este invers în anul 2021 și ca o compensare în raport cu majorările din anul 2020. Se știe că în context sanitar normal mortalitatea bărbaților este mai mare decât cea a femeilor. Regresul numărului de decese în anul 2022, prin Covid-19 în cea mai mare parte, a fost considerabil, de aproape 20 la sută, și la femei și la bărbați. El a continuat în anul 2023 cu valori mai mici însă.

Dacă privim dinamica din anii 2020-2023 doar în raport cu anul 2019, dinaintea Pandemiei, în figura 1B, creșterile din anul 2021 apar surprinzător de mari, de aproape 30 la sută, dezvăluind forța cea mai ridicată a Pandemiei. Dacă în anul 2022 numărul deceselor a fost mai mic decât în anul 2021, comparativ cu anul 2019 el a fost mai ridicat, evidențiind prezența încă importantă a deceselor prin virus. Abia dezvoltările din anul 2023 așază decesele la un nivel mai mic decât cel dinaintea Pandemiei.

Din analiza evoluției numărului de decese prin principalele grupe de cauze de deces în anul 2023 față de anul precedent și față de anul 2019 (figura 2) două constatări pot fi evidențiate. Prima, regresul din anul 2022 a continuat ferm in anul 2023 la aproape toate grupele de cauze de deces, cu valorile relative cele mai ridicate la decesele prin boli ale aparatului respirator, în primul rând, și apoi prin boli ale aparatului circulator. Infecția cu virusul SARS-Cov-2 este boală a aparatului respirator. Să ne amintim, pe de altă parte, că masiva creștere a deceselor prin boli ale aparatului circulator în anii 2020 și 2021 a avut loc în bună măsură la persoane infectate cu virusul amintit. Cu alte cuvinte, regresul de aproape 30 la sută al mortalității prin bolile aparatului respirator în anul 2023 a favorizat și declinul mortalității prin bolile aparatului circulator. Creștere a numărului de decese în anul 2023 constatăm doar prin boli infecțioase și parazitare, moderată, și minoră la decesele prin tunuri. Privind cealaltă dinamică în timp, a numărului de decese în anul 2023 față de anul 2019, observăm regres la decesele prin cele mai multe cauze dar sunt două excepții, creștere consistentă – 20 la sută, a mortalității prin boli infecțioase și parazitare, boli ale mizeriei, și prin boli ale aparatului respirator. Ecoul mortalității prin virus s-ar putea să fie prezent în anul 2023 față de anul 2019. Datele finale detaliate vor putea clarifica ipoteza. Privind comparativ figurile 1A și 2 se poate observa originea regresului mortalității din anul 2023 din prima figură: scăderea mortalității prin aproape toate grupele de cauze de deces din figura a 2-a și îndeosebi prin boli ale aparatului respirator și boli endocrine, de nutriție și metabolism (unde se află și diabetul).

O evoluție descendentă și în anul 2022 și în anul 2023 au avut decesele prin leziuni traumatice, otrăviri și alte consecințe ale cauzelor externe. Potrivit Clasificării Internaționale a Maladiilor (CIM), Revizia a 10-a a Organizației Mondiale a Sănătății, în această grupă de cauze de deces se includ și decesele prin accidente de transport, căderi, înec, expunere la fum, foc și flăcări, intoxicație prin expunere la substanțe nocive, leziuni autoprovocate, agresiune.

Recuperarea neașteptat de viguroasă a speranței de viață la naștere

Considerabila reducere a numărului de decese în anul 2023, de 11 la sută, a dus în mod automat la ascensiunea speranței de viață la naștere față de anul anterior, de la 79,2 la 80,5 ani la femei și de la 71,3 la 72,9 ani la bărbați. Creșteri într-un singur an de 1,3 și, respectiv, de 1,6 ani sunt neobișnuite ca dimensiune și nu pot avea loc în context de evoluții normale, neafectate de fracturi ale mortalității pe vârste. Suntem însă după Pandemie și efectele compensatorii domină în schimbările pozitive. Cele două valori ale creșterii speranței de viață în anul 2023 sunt cele mai ridicate în UE-27. La nivelul întregii populații din Uniune creșterile au fost de 0,9 ani la femei și 1 an la bărbați [5]. Găsim însă valori similare celor din România în țările din Europa de Est, acolo unde virusul a avut cele mai grave efecte asupra mortalității populațiilor.

Oricum, atingerea nivelului de 80 ani la femei se cuvine a fi salutată. Cu speranța că este și început de drum nou.

Ce înseamnă creșterile de excepție din anul 2023 privite în tabloul evoluției speranței de viață în raport cu nivelul din anul 2019 dinaintea Pandemiei și cu nivelul din anul 2013 dinaintea instalării stagnării creșterii speranței de viață la bărbați și creșterii minore la femei? În figura 3 găsim răspunsurile. Nivelul din anul 2023 este net superior celui din anul 2019. El este însă superior și celui din anul 2013. Dacă valorile din anul 2023 nu ar avea caracter de compensare am putea constata o situație de reluare a tendinței de creștere durabilă a nivelului indicatorului dinaintea anului 2014. O vom putea judeca în anul 2025 după analiza datelor și caracteristicilor din anul 2024.

Ascensiunea apreciabilă a speranței de viață la naștere în anul 2023 nu schimbă poziția României printre țările din Uniunea Europeană, poziție aflată în subsolul clasamentului. Și în celelalte țări au existat recuperări după anii Pandemiei. Ceea ce apare nou și plin de semnificație este doar plasarea României și sub poziția Albaniei la femei și Albaniei și Turciei la bărbați. Este rezultatul stagnării indicatorului de mai multă vreme la noi și progreselor consistente din cele două țări. Iar stagnarea speranței de viață la valori mici înseamnă stagnarea mortalității pe vârste la valori mari.

Nivelul scăzut al speranței de viață la naștere provine ca mecanism demografic din mortalitate pe vârste foarte ridicată. –Continuă să citești articolul pe Contributors.ro

Citeste mai mult

NATIONAL

VIDEO Marcel Ciolacu le dă o veste uriașă pensionarilor: Nu Guvernul va decide creșterile de pensii. Vrem un sistem predictibil

Publicat

in

Premierul Marcel Ciolacu a explicat că, în interiorul Guvernului, se caută un sistem predictibil de creștere sau impozitare a pensiilor, astfel încât să nu mai existe factorul politic sau subiectivism legat de anul electoral. Astfel, Ciolacu a precizat că noul sistem va funcționa pe baza datelor oficiale venite de la Institutul Național de Statistică, iar Guvernul doar va pune în aplicare.

”Eu vreau ca statul român să fie sustenabil și predictibil. Dacă doriți să continuăm discuția pe colțul mesei sau când cineva vrea să anunțe ceva favorabil vine și spune mărim de la 2000 la 2200. Eu vreau să creez un mecanism, la fel ca la salariul minim european, pentru că o societate se dezvoltă și este sustenabilă, atunci când politicul nu intervine o perioadă lungă de timp în funcție de ceva subiectiv.

Când s-a stabilit un plafon de 2000 de lei erau alte condiții, erau anumite prețuri, era o anumită inflație, nu am avut criză energetică etc. În funcție de puterea de cumpărare, acest mecanism să funcționeze singur. Nu să vină un prim-ministru să spună că m-am gândit eu să vă măresc. Mecanismul să se bazeze pe statistică, să vină datele de la INS, să nu mai decidă Guvernul împreună cu patronatele, cu sindicatele. Acest mecanism este predictibil!

Indiferent ce reformă fiscală faci, dacă nu închizi întreg lanțul nu poți obține sustenabilitatea și predictibilitatea nu închizi nimic. Noi analizăm pentru un sistem predictibil.”, a spus Marcel Ciolacu.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend