Scene desprinse parcă din filmele cu Vestul Sălbatic au avut loc într-un restaurant din Sectorul 1 al Capitalei, acolo unde un bărbat și-a amenințat amicul cu pistolul.

Potrivit surselor STIRIPESURSE.RO, conflictul ar fi avut loc în restaurantul deținut de vedeta TV Dani Oțil, iar ,conform informațiilor, cei doi care au avut ceva de împărțit erau amici, iar atacatorul ar fi folosit un pistol, pentru care avea autorizație, dar care nu era încărcat și nu avea glonț pe țeavă.

Precizările Poliției Capitalei

„La data de 25 martie 2025, în jurul orei 14.45, polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Secția 2 Poliție au fost sesizați, prin apel 112, cu privire la faptul că, un bărbat ar fi fost amenințat cu o armă de către un alt bărbat, în incinta unui restaurant din Sectorul 1.

Polițiștii care s-au deplasat cu operativitate la fața locului au constatat faptul că aspectele sesizate se confirmă.

Din primele verificări a reieșit faptul că, pe fondul unui conflict spontan, un bărbat ar fi amenințat cu o armă un alt bărbat, în incinta unui restaurant, din Sectorul 1, creându-i o stare de temere.

Totodată, menționăm faptul că bărbatul, bănuit de comiterea faptei, deține arma în mod legal, având permis de port armă.

De asemenea, arma în cauză nu deținea muniție.

În acest moment, toate persoanele implicate se află la sediul subunității de Poliție în vederea stabilirii cu exactitate a împrejurărilor în care s-a produs fapta și luarea măsurilor legale care se impun”, a precizat, ieri, Poliția Capitalei.

Suprafața ghețarilor din China s-a redus cu 26% din 1960 din cauza încălzirii globale rapide. 7.000 de ghețari mici au dispărut complet, iar retragerea acestora s-a intensificat în ultimii ani, arată datele oficiale publicate în martie, notează Mdiafax.

Ghețarii din întreaga lume dispar mai repede ca niciodată, cea mai mare pierdere de masă glaciară înregistrată având loc în ultimii trei ani, conform unui raport UNESCO, citat de Reuters.

Pe măsură ce rezervoarele importante de apă continuă să se micșoreze, se așteaptă ca disponibilitatea mai redusă a apei dulci să contribuie la creșterea concurenței pentru resursele de apă, au avertizat grupurile de mediu. Retragerea ghețarilor prezintă, de asemenea, noi riscuri de dezastre.

Ghețarii din China sunt localizați, în principal, în vestul și nordul țării, în regiunile Tibet și Xinjiang, precum și în provinciile Sichuan, Yunnan, Gansu și Qinghai.

Datele publicate pe site-ul web al Institutului de Eco-Mediu și Resurse din Nord-Vest al Academiei Chineze de Științe au arătat că suprafața totală a ghețarilor din China era de aproximativ 46.000 de kilometri pătrați, cu aproximativ 69.000 de ghețari în 2020, îb comparație cu 59.000 de kilometri pătrați și 46.000 de ghețari între 1960 și 1980.

Pentru a-și salva ghețarii, China folosește tehnologii, inclusiv pături de zăpadă și sisteme de zăpadă artificială, pentru a întârzia procesul de topire.

Exporturile de petrol venezuelean către China, principalul său cumpărător, au fost suspendate marţi, în urma unui nou ordin al preşedintelui american Donald Trump care ameninţă cu impunerea de tarife de 25% ţărilor care importă petrol din Venezuela, transmite Reuters, citat de news.ro.

Măsura, venită la doar câteva zile după sancţiuni impuse de SUA exporturilor de petrol iranian în China, a generat incertitudine majoră în rândul traderilor şi rafinăriilor chineze.

Ordinul prevede că, începând cu 2 aprilie, SUA ar putea impune aceste tarife ”la discreţia secretarului de stat”, ceea ce i-a luat prin surprindere pe actorii din piaţă.

Reprezentanţi ai companiilor chineze au declarat că aşteaptă clarificări privind modul de aplicare a ordinului şi dacă Beijingul va cere oprirea achiziţiilor de petrol venezuelean. Totuşi, mai mulţi participanţi din industrie consideră că livrările vor continua, având în vedere caracterul volatil al deciziilor comerciale ale lui Trump.

”Cel mai rău lucru pe piaţa petrolului este incertitudinea. Nu ne vom atinge de petrolul venezuelean pentru moment,” a declarat un director de la o firmă chineză care cumpără regulat astfel de ţiţei. Un alt director, al unei rafinării independente, a descris situaţia drept ”un haos total”, mai ales că şi cumpărătorii din Singapore sunt afectaţi.

Rafinăriile independente chineze, cunoscute sub numele de ”teapots” şi care sunt principalii cumpărători de ţiţei venezuelean, au pus achiziţiile pe pauză până la obţinerea unor informaţii clare privind preţurile şi disponibilitatea.

China este cel mai mare cumpărător de petrol al Venezuelei, preluând direct şi indirect aproximativ 503.000 de barili pe zi (55% din exporturile ţării), majoritatea fiind reetichetate ca provenind din Malaezia după transbordare. Ţiţeiul greu de tip Merey, preferat de rafinăriile teapot, este mai ieftin decât petrolul iranian sau rusesc, care se află sub sancţiuni americane.

Reacția Beijingului

Beijingul a reacţionat marţi, reafirmându-şi opoziţia faţă de sancţiunile unilaterale şi acuzând SUA de ingerinţe grave în afacerile interne ale altor state.

”Statele Unite abuzează de mult timp de sancţiuni unilaterale şi de jurisdicţia extrateritorială pentru a interveni grosolan în treburile interne ale altor ţări,” a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun.

Dacă Beijingul nu va impune o oprire a achiziţiilor, ceea ce mulţi analişti consideră puţin probabil, rafinăriile independente – care operează cu marje reduse şi depind de ţiţei ieftin – vor căuta probabil metode de a continua importurile odată ce situaţia se clarifică.

Un oficial de la o rafinărie independentă care nu achiziţionează petrol venezuelean a declarat că impactul real al deciziei SUA va fi ”minim” în China.

”Rafinăriile nu sunt îngrijorate de tariful de 25%. Contează doar ce decide China, iar SUA încalcă principiile comerţului liber. China se va opune clar acestei măsuri,” a spus acesta.

Pe lângă cumpărătorii teapot, Reuters a relatat în 2022 că China primeşte direct circa 42.000 de barili pe zi printr-un braţ comercial al unei companii de stat din domeniul apărării, ca parte a unui acord de compensare a datoriilor Venezuelei faţă de Beijing – un aranjament care continuă şi în prezent.

Săptămâna trecută, Washingtonul a impus noi sancţiuni împotriva unor entităţi, inclusiv rafinăria Shouguang Luqing Petrochemical, şi împotriva unor nave care furnizează petrol acestor instalaţii chineze – principalii cumpărători de petrol iranian.

Owen Cooper, starul mini-seriei de succes „Adolescence„, a obţinut un rol într-o nouă adaptare a filmului „Wuthering Heights/ La răscurce de vânturi” cu Margot Robbie şi Jacob Elordi, informează Variety.

Actorul în vârstă de 15 ani îl va interpreta pe Heathcliff în adolescenţă. Personajul va fi interpretat ca adult de Jacob Elordi. Margot Robbie o va interpreta pe Catherine adultă, în timp ce debutanta Charlotte Mellington o va juca pe tânăra Catherine.

O nouă adaptare a romanului lui Emily Brontë, „Wuthering Heights” spune povestea iubirii imposibile dintre Heathcliff, un copil rătăcitor, şi Catherine, fiica bărbatului care l-a luat la el. Filmul va fi lansat în februarie 2026.

Versiunea din 2026 a filmului „Wuthering Heights” a fost scrisă de Emerald Fennell, regizoarea filmelor „Promising Young Woman” şi „Saltburn”, cunoscută şi pentru rolul Camilla Parker-Bowles din serialul „The Crown”. Filmul este filmat în prezent în Anglia.

„Merge foarte bine”, a declarat Owen Cooper pentru revista de specialitate Variety. „Îmi place experienţa. Nu este filmat în plan-secvenţă (ca „Adolescence”), dar mă obişnuiesc cu asta. Emerald este minunat”.

Tânărul actor spune că a obţinut rolul datorită mini-seriei „Adolescenţa”. „Stephen (Graham, care joacă rolul tatălui ei în serial, n.r.) m-a recomandat agentului său”.

Owen Cooper joacă în „Adolescence”, care a devenit un fenomen social, cu 66,3 milioane de vizualizări pe Netflix, cel mai bun total de două săptămâni pentru o serie limitată. El îl interpretează pe Jamie, un băiat de 13 ani acuzat de uciderea uneia dintre colegele sale de clasă. Alcătuit din patru episoade, serialul descifrează motivaţiile tânărului.

Un centru social dintr-o localitate din Apuseni, în care se aflau mai multe persoane cu dizabilităţi, a fost cuprins de flăcări marţi noaptea, cei aflaţi în interior autoevacuându-se până la sosirea forţelor de intervenţie, a informat ISU Alba.

„În clădire, la momentul producerii incendiului, se aflau patru persoane cu dizabilităţi şi o infirmieră, care s-au autoevacuat”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Alba, Alex Crişan, potrivit Agerpres.

Incendiul a izbucnit la acoperişul Locuinţei Protejate pentru Persoane cu Handicap din localitatea Bucium, pentru stingerea acestuia intervenind pompieri militari de la Secţia Câmpeni, cu două autospeciale, şi membri ai SVSU Bucium şi SVSU Abrud.

„Cauza incendiului a fost efectul termic de la hornul neprotejat corespunzător faţă de materialele combustibile”, a precizat purtătorul de cuvânt al ISU Alba.

Nicio persoană dintre cele evacuate nu a fost rănită.

Aproape 1.500 de persoane au fost reţinute – inclusiv un fotograf AFP – în timp ce zeci de mii de persoane au continuat marţi protestele în capitala Turciei, după arestarea principalului rival politic al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, transmite AFP, potrivit news.ro.

Cele mai mari proteste din Turcia din ultimul deceniu au izbucnit săptămâna trecută în urma arestării primarului Istanbulului, Ekrem Imamoglu, sub acuzaţii de corupţie, o măsură considerată de susţinătorii opoziţiei drept o încălcare flagrantă a statului de drept.

Autorităţile au ripostat cu o represiune care a alarmat grupurile de apărare a drepturilor, şapte jurnalişti care au acoperit protestele fiind arestaţi preventiv marţi de un tribunal din Istanbul.

Printre aceştia s-a aflat şi fotograful AFP Yasin Akgul, ceea ce a atras un reproş dur din partea agenţiei de presă cu sediul la Paris.

”Încarcerarea sa este inacceptabilă. Acesta este motivul pentru care vă cer să interveniţi cât mai rapid pentru a obţine eliberarea rapidă a jurnalistului nostru”, a declarat Fabrice Fries, directorul general şi preşedintele agenţiei, într-o scrisoare adresată Preşedinţiei turce.

Tribunalul l-a acuzat pe Akgul, în vârstă de 35 de ani, şi pe ceilalţi de ”participare la mitinguri şi marşuri ilegale”, deşi Fries a declarat că Akgul nu a făcut parte din protest, ci doar l-a acoperit în calitate de jurnalist.

”Fără concesii”

Grupul pentru libertatea presei Reporteri fără frontiere (RSF) a denunţat arestările ca fiind ”scandaloase”, reprezentantul său în Turcia, Erol Onderoglu, afirmând că acestea ”reflectă o situaţie foarte gravă în Turcia”. Până marţi, poliţia a reţinut 1.418 persoane pentru participarea la ”demonstraţii ilegale”, a scris ministrul de interne Ali Yerlikaya pe X, avertizând că nu va exista ”nicio concesie” pentru cei care ”terorizează străzile”.

Mulţimi imense au sfidat interdicţia de a protesta şi au ieşit zilnic pe străzi de la arestarea lui Imamoglu la 19 martie, tulburările extinzându-se în întreaga Turcie şi provocând ciocniri nocturne cu forţele de securitate.

În faţa celor mai mari proteste din Turcia de la revolta Gezi din 2013 privind reamenajarea unui parc din Istanbul, Erdogan a rămas sfidător, denunţând mitingurile drept ”teroare în stradă”.

”Cei care răspândesc teroare pe străzi şi vor să dea foc acestei ţări nu au unde să meargă. Calea pe care au luat-o este o fundătură”, a declarat Erdogan, care conduce ţara membră NATO de un sfert de secol.

Dar, în timp ce vorbea, mii de studenţi au mărşăluit prin cartierul Sisli din Istanbul, al cărui primar, Resul Emrah Sahan, a fost încarcerat în acelaşi caz ca şi Imamoglu.

Aceştia au scandat ”Guvern, demisia” şi au fluturat steaguri şi bannere, în timp ce un detaşament important de poliţişti antirevoltă stătea de pază.

Oamenii din apartamentele de deasupra au bătut în oale pentru a-şi arăta aprobarea.

Mulţi protestatari şi-au acoperit feţele cu eşarfe sau măşti pentru a evita să fie identificaţi de poliţie.

”Nu ne putem exprima liber”, a declarat pentru AFP o studentă care şi-a dat numele de Nisa, precizând că s-a alăturat totuşi protestului «pentru a apăra democraţia».

Separat, mii de persoane s-au adunat, de asemenea, pentru a şaptea seară consecutiv, în cadrul unui protest organizat de Partidul Republican al Poporului (CHP) al lui Imamoglu în districtul Sarachane, unde se află Primăria Istanbulului condusă de Imamoglu din 2019.

Pregătindu-se pentru ceea ce ar putea fi o lungă confruntare, liderul CHP, Ozgur Ozel, a convocat un miting de masă pentru sâmbătă la Istanbul, despre care a spus că va fi ”cel mai mare referendum în aer liber din istorie” şi va face presiuni pentru alegeri anticipate.

”Ne-am săturat şi vrem alegeri anticipate”, le-a spus Ozel protestatarilor.

”O perioadă neagră pentru democraţie”

Întrucât Poliţia antirevoltă a folosit tunuri cu apă, spray cu piper şi gloanţe de cauciuc împotriva protestatarilor, Consiliul Europei a denunţat o utilizare ”disproporţionată” a forţei, în timp ce Human Rights Watch a declarat că este o ”perioadă neagră pentru democraţie” în Turcia.

Organizaţia Naţiunilor Unite şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la utilizarea de către Turcia a detenţiilor în masă şi la ”interzicerea generală ilegală a protestelor”, îndemnând autorităţile să investigheze orice utilizare ilegală a forţei.

La Washington, secretarul de stat american Marco Rubio şi-a exprimat ”îngrijorarea” în urma unei întâlniri cu ministrul turc de externe Hakan Fidan.

Dar Ozel a spus mulţimii din Sarachane: ”Numărul nostru nu scade odată cu arestările – vom fi şi mai mulţi”.

El a adăugat că amploarea represiunii a fost de aşa natură încât ”nu mai era loc în închisorile din Istanbul”.