Președintele PNL Nicolae Ciucă a afirmat, referindu-se misiunile pe care le-a condus ca ofițer pe teatrele de operațiuni din Irak și Afganistan că el și militarii din subordinea sa au făcut „ce se cuvenea” să facă. Afirmația este un răspuns la investigația Recorder privind rolul generalului Ciucă în bătălia de la Nassiriya.

„I-am rugat să lase armata română în pace, n-au decât să dea în mine. Am făcut ce se cuvenea să facem. A fost prima dată când armata română a tras cu muniție reală în afara teritoriului național, după al doilea război mondial”, a spus Ciucă, în cadrul emisiunii lui Mircea Dinescu „Poezie și delicatețuri” de la Prima TV.

„Suntem generația din armată care a tânjit după NATO”

„Armata română a dat dovadă că, cu o tehnică precară și dotare neadecvată, poate să-și îndeplinească misiunile”, a adăugat actualul președinte al PNL.

El s-a referit și la contextul în care militari români au ajuns să lupte în străinătate. „Nimeni nu-și dorește pacea mai mult ca un militar. Știți cât e de greu să te duci acasă la o familie și să-i spui că s-a prăpădit? Noi suntem generația din armată care am tânjit după NATO. Toate misiunile au fost făcute cu suflet pentru noi ne-am dorit să ajungem și noi acolo pentru că doar așa puteam ajunge la niște standarde”, a spus liberalul.

Referindu-se la războiul ruso-ucrainean, Ciucă a afirmat că nu este doar un conflict militar, ci și unul ideologic în care „s-a depășit limita diplomatică și s-a ajuns la ambiția imperialistă.”

„Ca orice război, și acesta va avea un sfârșit, însă consecințele acestui sfârșit de război nu poate nimeni să le evalueze”, crede președintele PNL. La un comentariu al lui Mircea Dinescu legat de bărbații ucraineni care au fugit din țară pentru a se ascunde din calea războiului, Ciucă a spus: „Trebuiau să-și apere țara.”

Ciucă, un împătimit al gătitului

Fiind invitat la o emisiune cu specific culinar și, totodată, un împătimit al gătitului, Nicolae Ciucă a prezentat și rețeta pentru ciorba pe care a trebuit să o improvizeze în timpul misiunii din Afganistan.

„Timp de șapte luni am avut o singură masă caldă, seara. Ni se făcuse dor de ciorbă și atunci aveam pachete vegetariene, cu carne de pui și vită. Am găsit și niște varză roșie pe care am tocat-o, i-am pus puțin oțet și a ieșit un borș afgan”, a povestit Ciucă.

În timpul emisiunii, Nicolae Ciucă a gătit un fel de mâncare specific oltenesc, saramura de pui. În timp ce gătea, a spus și care este modalitatea cea mai bună de gătit plătica de Dunăre.

„Pescarii pe malul Dunării, când prind plătica mare, o despică pe spate, nu pe burtă. Se dă în două, se spală și, cu solzi cu tot, se pune pe grătar. Mămăliga, mai vârtoasă. Mustul care se lasă la burta peștelui este colosal”, a spus Ciucă.

Cartea lui Ciucă, disponibilă online

Președintele PNL Nicolae Ciucă a anunțat, într-o postare pe Facebook, că va prezenta varianta tipărită a cărții sale „În slujba țării”, în cadrul emisiunii poetului Mircea Dinescu, „Poezie și delicatețuri”, difuzată duminică, la ora 14.00, la Prima TV.

Imediat după difuzarea emisiunii, Nicolae Ciucă a anunțat pe contul său de Facebook că volumul „În slujba țării” este disponibilă online sau pentru descărcare pe site-ul său www.nicolaeciuca.ro.

„Am ales ca acest moment să aibă loc, simbolic, la Cetate, aproape de locurile copilăriei mele, cărora le-am dedicat multe pagini. Vă aşteaptă o discuţie caldă şi deschisă – în special despre prima jumătate a cărţii, în ale cărei pagini vorbesc despre experienţa mea de viaţă. Atât personale, cât şi profesionale, acele momente şi trăiri mi-au format caracterul, mi-au definit principiile şi m-au învăţat care îmi e adevărata misiune: aceea de a-mi servi ţara cu devotament, onoare şi credinţă. Ne vedem mâine, de la 14:00, pe Prima TV. O să mă vedeţi cum sunt eu, omul, în judeţul meu natal, la mine acasă”, a transmis Ciucă, înainte de difuzarea emisiunii.

Până acum, Ciucă a mai venit cu cartea sa de memorii la o emisiune la Gândul, însă era doar manuscrisul cărții care încă nu fusese trimisă la tipar.

La începutul lui august, site-ul de investigații Snoop.ro a dezvăluit că Nicolae Ciucă și-a promovat cartea pentru 2 milioane de euro, sumă ce va putea ajunge la 4 milioane de euro, prin panouri amplasate în toată țara.

Rusia a declarat duminică că forţele sale au preluat controlul deplin asupra localităţii Novohrodivka din estul Ucrainei, în timp ce forţele Moscovei încearcă să străpungă liniile defensive ale frontului ucrainean şi avansează spre oraşul Pokrovsk, un important punct strategic pentru Kiev.

Forţele ruse, care controlează aproximativ o cincime din Ucraina de la invadarea acesteia în februarie 2022, avansează în estul Ucrainei în încercarea de a cuceri întregul Donbas. Rusia controlează în prezent aproximativ 80% din Donbas, scriu Reuters și News.ro.

Ministerul rus al Apărării a declarat că forţele sale au cucerit localitatea Novohrodivka, care se află la 12 km de Pokrovsk, un important nod feroviar şi rutier pentru forţele ucrainene din zonă. Oraşul avea o populaţie de 14.000 de locuitori înainte de război.

Iuri Podoliaka, un influent blogger militar pro-rus de origine ucraineană, a publicat hărţi care arată că forţele ruse atacă dincolo de Novohrodivka în cel puţin două locuri aflate la mai puţin de 7 km de Pokrovsk.

Liderul rus Vladimir Putin a declarat săptămâna trecută că incursiunea ucraineană în regiunea rusă Kursk nu a reuşit să încetinească înaintarea Rusiei în estul Ucrainei şi a slăbit apărarea Kievului de-a lungul liniei frontului.

Comandantul armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a declarat însă joi că incursiunea Kievului în regiunea Kursk a funcţionat şi că, în ultimele şase zile, Rusia nu a mai avansat spre Pokrovsk. Acesta a declarat că unul dintre obiectivele incursiunii din Kursk a fost deturnarea forţelor ruse din alte zone, în principal din Pokrovsk şi Kurahove. Rusia a redirecţionat efective importante către Kursk, dar a consolidat, de asemenea, frontul de la Pokrovsk, a adăugat el.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a numit duminică pe fostul ministru al producţiei de armament Oleksandr Kamîşin în funcţia de consilier extern pentru probleme strategice, potrivit unui decret publicat pe site-ul prezidenţial.

Oleksandr Kamîşin, care a fost ministru al industriilor strategice şi a supervizat producţia de armament, a demisionat săptămâna aceasta ca parte a unei remanieri a guvernului ucrainean într-un moment critic al războiului cu Rusia, amintește News.ro.

Zelenski a declarat că Ucraina are nevoie de „energie nouă” şi a ordonat cea mai mare remaniere guvernamentală de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022.

Parlamentul ucrainean a votat zilele trecute numirea a nouă noi miniştri, inclusiv ministrul de externe şi doi viceprim-miniştri.

În mandatul lui Kamîşin, producţia de arme a Ucrainei a crescut semnificativ

Duminică, Zelenski a luat mai multe măsuri pentru a-şi reseta echipa şi a publicat mai multe decrete privind noile numiri din biroul său.

„Voi continua să lucrez pentru industria noastră de apărare”, a declarat Kamîşin pe Telegram la scurt timp după numirea sa. El a spus că se va ocupa şi de alte direcţii de importanţă strategică, dar nu a dat detalii.

În mandatul lui Kamîşin, producţia internă de arme a Ucrainei a crescut în mod semnificativ în contextul luptelor. El a fost o forţă motrice în eforturile de a aduce mai multă finanţare, experienţă şi tehnologii occidentale în industria ucraineană de producţie de arme. În vârstă de 40 de ani, cu o aparenţă nonconformistă, Kamîşin este considerat un politician în ascensiune.

El a fost numit ministru în martie 2023, după ce, în primul an de la invazia la scară largă a Kremlinului în Ucraina, şi-a conturat o imagine de manager eficient al căilor ferate naţionale, o arteră logistică vitală atât pentru civili, cât şi pentru armată. De când a preluat conducerea producţiei de apărare, Ucraina a produs mii de drone cu rază lungă de acţiune pentru a ataca Rusia. Luna trecută, Zelenski a anunţat că Kievul a folosit pentru prima dată o nouă „rachetă-dronă” şi a testat, de asemenea, o nouă rachetă balistică.

Zelenski l-a numit, de asemenea, pe Viktor Mîkita, guvernatorul regiunii vestice Transcarpatia, în funcţia de adjunct al şefului biroului său pentru supravegherea regiunilor. Mîkita a declarat că una dintre sarcinile sale cheie va fi să asigure activitatea eficientă a administraţiilor militare din regiuni şi să dezvolte comunicarea şi încrederea între autorităţi, comunităţile locale şi întreprinderi.

Președintele PNL Nicolae Ciucă a afirmat că i-a plăcut parodierea panoului publicitar la cartea sa, cu sloganul „Un soldat în slujba țării”, de către regizorul Tudor Giurgiu, în clipul de promovare pentru filmul „Moromeții 3”.

Ciucă a fost invitatul emisiunii de duminică a lui Mircea Dinescu, „Poezie și delicatețuri”, de la Prima TV. Liberalul a spus că o mare parte din cartea sa, „În slujba țării”, este o descriere a copilăriei și tinereții sale petrecute în Oltenia.

„Doar cu viața până am ajuns la București sunt 109 pagini. Sunt 32 de pagini doar despre Plenița și Craiova. Am scris-o cu drag”, a spus Ciucă.

„Mi-a plăcut preluarea lui Tudor Giurgiu, „un pălmaș din talpa țării””, a spus Nicolae Ciucă, izbucnind apoi în râs.

Întrebat de ce nu are atitudinea cazonă asociată în mod obișnuit cu militarii de carieră, liderul PNL a spus: „Nu este cazul, nici în armată nu reușești să te impui prin forță. Trebuie să-i simți pe oameni.”

Ciucă, parodiat în campania de promovare pentru „Moromeții 3”

în România au apărut panouri publicitare, un spot video și reclamă online asemănătoare cu cele în care apare figura lui Nicolae Ciucă – ”Un ostaș în slujba țării”. Campania va fi făcută pentru ”Moromeții 3”, film realizat după cartea lui Marin Preda, iar realizatorii au avut ideea de a ironiza campania de 4 milioane de euro făcută pe bani publici pentru cartea lui Nicolae Ciucă.

Pe contul oficial al filmului a apărut o imagine cu Horațiu Mălăiele în rolul lui Ilie Moromete, alături de mesajul „Un pălmaș din talpa țării. Cartea e deja scrisă. Avem și filmul. Din 22 noiembrie”.

Președintele PNL Nicolae Ciucă a anunțat, într-o postare pe Facebook, că va prezenta varianta tipărită a cărții sale „În slujba țării”, în cadrul emisiunii poetului Mircea Dinescu, „Poezie și delicatețuri”, difuzată duminică, la ora 14.00, la Prima TV.

„Am ales ca acest moment să aibă loc, simbolic, la Cetate, aproape de locurile copilăriei mele, cărora le-am dedicat multe pagini. Vă aşteaptă o discuţie caldă şi deschisă – în special despre prima jumătate a cărţii, în ale cărei pagini vorbesc despre experienţa mea de viaţă. Atât personale, cât şi profesionale, acele momente şi trăiri mi-au format caracterul, mi-au definit principiile şi m-au învăţat care îmi e adevărata misiune: aceea de a-mi servi ţara cu devotament, onoare şi credinţă. Ne vedem mâine, de la 14:00, pe Prima TV. O să mă vedeţi cum sunt eu, omul, în judeţul meu natal, la mine acasă”, a transmis Ciucă, înainte de difuzarea emisiunii.

Până acum, Ciucă a mai venit cu cartea sa de memorii la o emisiune la Gândul, însă era doar manuscrisul cărții care încă nu fusese trimisă la tipar.

La începutul lui august, site-ul de investigații Snoop.ro a dezvăluit că Nicolae Ciucă și-a promovat cartea pentru 2 milioane de euro, sumă ce va putea ajunge la 4 milioane de euro, prin panouri amplasate în toată țara.

Acestea sunt împărțite în 762 de afișaje: 400 de panouri, unele având mai multe fețe. 

Ovidiu Enculescu, directorul general al RAO, a spus că manuscrisul cărții lui Nicolae Ciucă a fost trimis editurii. Editorul nu vede o legătură între cartea pe care o publică și panourile folosite de PNL pentru promovarea lui Nicolae Ciucă. „Cartea lui Nicolae Ciucă o să apară în luna septembrie, dacă nu mai apare vreo chestie supranaturală”, a declarat Enculescu pentru Hotnews.

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a publicat joi pe Facebook un videoclip de aproximativ două minute prin care anunță lansarea „în curând” a cărții sale „În slujba țării”. Clipul conține filmări din timpul misiunilor armatei române în Afganistan și Irak, în care se menționează participarea lui Ciucă în bătălia de la Nasiriyah, și se încheie cu decorarea generalului de către SUA.

VIDEO „A mințit”. Investigație Recorder despre Nicolae Ciucă: Mitul eroului de la Nassiriya

Un tânăr din Transnistria care lucrează la Chișinău a stat de vorbă cu corespondenta HotNews și i-a oferit o perspectivă diferită de cea promovată de autoritățile separatiste. 

• „În Transnistria, salariile sunt de 250-300 euro lunar. Am cunoscuți care lucrează la Chișinău pe funcții similare și câștigă și 1.000 de euro”, spune tânărul de 33 de ani. 

Când se fac sondaje în Republica Moldova referitoare la direcția în care ar trebui să o apuce țara, către UE sau Rusia, regiunea transnistreană, de regulă, lipsește, pentru că nu se află sub controlul efectiv al autorităților legitime ale țării. Astfel, nu numai în România, dar chiar și în Republica Moldova se știu puține lucruri despre ceea ce gândesc oamenii și, mai ales, tinerii care trăiesc acolo. 

Nici jurnaliștii moldoveni nu acces decât foarte rar în regiunea transnistreană. Aceștia au nevoie de o acreditare din partea așa-zisei administrații separatiste, document care, în realitate, este aproape imposibil de obținut.

În aceste condiții, opiniile transnistrenilor sunt valoroase. 

Corespondenta HotNews în Republica Moldova a stat de vorbă cu un tânăr de 33 de ani din Transnistria care a venit să muncească în Chișinău în domeniul serviciilor. Tânărul a spus că nu cunoaște limba română, ci doar rusă. De asemenea, a cerut să-i fie protejată identitatea „pentru a nu avea probleme în viitor.”

Care au fost răspunsurile sale, la câteva întrebări punctuale:

„În proporție de 90%, tinerii doresc unificare cu Moldova”

– Știți cine este principalul partener comercial pentru regiunea transnistreană?
– În Transnistria avem uzine precum „Tirotex”, care confecționează lenjerie de pat și alte produse textile. Această producție este exportată în Italia, din câte știu. Ei mai produc geci, blugi, adică exportă mult în Italia și în alte câteva țări europene. A mai fost o fabrică care practic și-a suspendat acum activitatea.

Nota redacției: Potrivit datelor Biroului pentru Reintegrare, în primul semestru al anului 2024, exportul agenților economici din Transnistria către țările UE a reprezentat peste 80% din total, în creștere cu aproape 10% față de anul trecut.

– Cum ați aprecia relațiile cu Rusia?
– Din câte știu, producția agricolă a fost exportată în Rusia. Probabil că încă se mai exportă. Merele, prunele – acestea au fost întotdeauna exportate. Poate și vinul. Dar acum e posibil ca exportul să fie pe pauză.

Nota redacției: Ultimele date statistice arată că exporturile Moldovei către Rusia au ajuns la cote nesemnificative, în jur de 3%.

– Credeți că această situație reprezintă o problemă pentru regiunea transnistreană?
– Cred că da. Dacă ar fi fost exportată mai multă producție din regiunea transnistreană în alte țări, am fi avut un buget mai mare și am fi fost mai dezvoltați. Oricum, suntem o parte a Moldovei. Cred că mulți gândesc la fel.

– Credeți că această opinie este împărtășită de majoritatea locuitorilor din regiunea transnistreană?
– Eu cred că tineretul, cei cu vârste cuprinse între 18 și 33-35 ani, în proporție de 90% gândesc așa, adică doresc unificare (n.r. – cu partea dreaptă a Nistrului).

– Care ar fi motivele lor?
– Primul ar fi lipsa hotarelor, libertatea de mișcare. Mulți din regiunea transnistreană vin să lucreze la Chișinău sau în alte orașe din Moldova, unde salariile sunt mai mari. Cred că 70% din tineri „migrează” în Moldova. Cunosc mulți tineri care lucrează la Chișinău, le place, chiar dacă se întorc zilnic acasă, în Transnistria.

– Care sunt salariile în regiunea transnistreană comparativ cu cele de la Chișinău?
– În regiunea transnistreană, salariul este de aproximativ 250-300 de euro lunar, în medie. Am mulți cunoscuți care, la Chișinău, pe o funcție similară, câștigă 1000 de euro lunar, chiar și mai mult.

„Am prieteni atât din Ucraina, cât și din Moldova”

– Cum percep oamenii din regiunea transnistreană relațiile dintre Rusia și Republica Moldova și dintre Rusia și Ucraina?
– Pot să vorbesc în numele tineretului, deoarece, probabil, generația de la 45 de ani în sus gândește puțin diferit. În regiunea transnistreană sunt foarte mulți tineri din Ucraina. Am mulți cunoscuți care s-au mutat temporar aici și lucrează aici. Mulți s-au mutat ulterior în Europa pentru a munci. 

Nu avem niciun conflict, nici pe criterii de limbă, nici de altă natură. Niciodată nu am văzut să fie cineva nemulțumit în acest sens. Am mulți prieteni, atât din Ucraina, cât și din Moldova. Relațiile sunt foarte bune, niciodată nimeni nu a fost limitat în drepturi.

– Însă oamenii din alte generații au o altă atitudine?
– Probabil că generațiile mai în vârstă privesc lucrurile din perspectiva lor: mulți dintre ei lucrează la stat, alții sunt deja pensionari și sunt mulțumiți de ceea ce au. Generației mai tinere nu-i ajung salariile actuale și nu au locuri de muncă suficiente. Din aceste motive, toți pleacă. Foarte puțini tineri rămân. Dacă analizăm proporția populației, cred că aproximativ 70% sunt persoane în vârstă și 30% sunt tineri, din care 20% pleacă și doar 10% rămân.

– Care este atitudinea față de războiul din Ucraina?
– Evident că toți sunt împotriva războiului. Împotriva cui și cu cine se luptă?

– Cum credeți că va fi posibilă soluționarea problemei transnistrene, în sensul reintegrării țării?
– Cred că este un scenariu real, doar că nu este clar când anume se va întâmpla acest lucru. Însă am o senzație că totul merge în această direcție, începând cu numerele de înmatriculare neutre pentru automobile. Ulterior, probabil, după numerele neutre se va trece la cele moldovenești.

Nota redacției: Un proiect de lege depus în Parlamentul de la Chișinău le dă dreptul locuitorilor din stânga Nistrului să-și înmatriculeze mașinile cu așa-numite „plăcuțe neutre”, până la 31 decembrie, ceea ce le permite să participe la traficul internațional.

– Ne puteți spune, vă rog, dacă sunteți de acord să publicăm imaginea dumneavoastră și numele?
– Nu neapărat, dar nu aș vrea să se întâmple ceva ulterior… Mi-am exprimat opinia personală și pe cea a prietenilor mei, care provin din diverse părți ale Transnistriei. Așa vedem noi lucrurile.

Transnistria, un conflict înghețat

„Republica Sovietică Socialistă Moldovenească Transnistreană” a fost autoproclamată pe 2 septembrie 1990. Nu a fost recunoscută oficial de niciun stat membru ONU. 

În martie 1992, așa-numita criză transnistreană a escaladat într-un război care a durat câteva luni și s-a soldat cu câteva sute de victime. Conflictul a fost înghețat până în prezent, iar reglementarea acestuia se încearcă în cadrul mai multor formate de negocieri, unul dintre acestea, „5+2″.

Acest format a fost suspendat de la începutul războiului, deoarece ambele țări implicate, Ucraina și Rusia, sunt parte a negocierilor.

Australia va include pentru prima dată întrebări legate de orientarea sexuală și identitatea de gen în chestionarul de la recensământ, la capătul unei săptămâni de controverse după decizia guvernului laburist (centru-stânga) de a le elimina, informează Reuters.

Trezorierul Jim Chalmers a anunțat că recensământul din 2026 va include orientarea sexuală și identitatea de gen, deși a evitat să precizeze cum vor fi formulate întrebările spunând că acestea vor fi stabilite ulterior de către Biroul Australian de Statistică (ABS).

„Am ascultat comunitatea LGBT ca să ne asigurăm că putem colabora cu ABS pentru a face această schimbare importantă în ce privește recensământul din 2026. Le spunem australienilor din comunitatea LGBT: contați, ați fost auziți, veți fi numărați”, a declarat Jim Chalmers.

Întrebările vor fi opționale și vor fi puse doar persoanelor de peste 16 ani.

Decizia este o revenire asupra unei hotărâri luate în august de excludere a întrebărilor privind identitatea LGBT.

Vicepremierul Richard Marles spunea atunci că guvernul nu vrea să deschidă dezbateri controversate. A negat orice considerente politice din spatele acestei decizii, în contextul în care presa relata că guvernul se teme să provoace o campanie de tipul unui război cultural înaintea alegerilor care probabil vor fi convocate în următoarele nouă luni.

Marea Britanie a adăugat o întrebare opțională privind orientarea sexuală la recensământul din 2021.