O navă civilă obişnuită, care avea o încărcătură de grâu destinată Egiptului, a fost lovită de o rachetă rusească imediat ce a părăsit apele teritoriale ucrainene, a anunţat joi preşedintele Volodimir Zelenski, care precizează că aşteaptă „cu interes” reacţiile internaţionale, potrivit news.ro.

Russian missile against a wheat cargo bound for Egypt. Tonight, Russia launched a strike on an ordinary civilian vessel in the Black Sea right after it left Ukrainian territorial waters. Fortunately, there were no casualties, according to preliminary reports.

Ukraine is one of… pic.twitter.com/nNCqNDVfJV— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) September 12, 2024

Conform primelor informaţii, nu există, din fericire, victime, a declarat Volodimir Zelenski într-un mesaj postat pe X.

“Vom continua să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a ne proteja porturile, Marea Neagră şi pentru a furniza alimente pe piaţa mondială. Aceasta este o prioritate reală pentru Ucraina – protejarea vieţilor, şi ar trebui să fie o prioritate pentru fiecare ţară”, arată Zelenski. „Grâul şi securitatea alimentară nu ar trebui să fie niciodată o ţintă pentru rachete”, spune preşedintele ucrainean.

„Aşteptăm cu interes răspunsul lumii”, a menţionat Zelenski.

„Ucraina este unul dintre principalii contributori mondiali la securitatea alimentară. Stabilitatea internă şi mijloacele de subzistenţă a zeci de ţări din diferite părţi ale lumii depind de funcţionarea normală şi neîntreruptă a coridorului nostru de export alimentar. (…) Livrările noastre de alimente către ţările din Africa şi Orientul Mijlociu sunt esenţiale”, afirmă Zelenski în postarea de pe X.

Російська ракета проти вантажу пшениці для Єгипту. Сьогоднішній удар у Чорному морі – по звичайному цивільному судну одразу після виходу з українських територіальних вод. За попередніми даними, на щастя, обійшлося без людських втрат.

Україна є одним із ключових глобальних… pic.twitter.com/UlNWOfShIe

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) September 12, 2024

Rusia s-a retras anul trecut dintr-un acord mediat de Turcia şi ONU prin care se stabilise un coridor pe Marea Neagră pentru transportul în siguranţă al cerealelor ucrainene, care puteau pleca din trei porturi de la Marea Neagră. După ce Moscova a ieşit din acord, motivând că cererile proprii pentru transportul de îngrăşăminte şi plăţile aferente nu au fost satisfăcute, Ucraina şi-a stabilit propriul coridor de siguranţă pentru transport, care trece inclusiv prin apele teritoriale ale României.

Jurnalista de la Nașul Tv Gabriela Călitescu răspunde la acuzațiile aduse în cadrul ședinței CNA de astăzi.

• Context: Gabriela Călitescu a fost sancționată cu 25.000 lei, după ce în cadrul emisiunii „Să vorbim despre tine”, din 12 aprilie 2024, avându-l invitat pe  istoricul Florin Șandru, de la Academia Română, au comparat economia din perioada vechiului regim cu cea de azi.

„Astăzi, am fost audiată de Consiliul Național al Audiovizualului în legătură cu emisiunea „Să Vorbim Despre tine”, realizată pe 12 aprilie 2024, invitat DR istoric Florin Șandru, în această emisiune am discutat despre dezvoltarea economiei României înainte de 1989.

În urma acestei audieri, am fost acuzată de promovarea comunismului și dezinformare istorică, acuzații pe care le consider complet nefondate.

Doresc să subliniez că scopul emisiunii a fost să analizez aspectele economice din perioada respectivă, nu să aduc elogii comunismului sau lui Nicolae Ceaușescu.

În acest context, vreau să aduc câteva clarificări bazate pe surse istorice:

1. Dezvoltarea industrială: Conform „Istoriei economice a României” de Nicolae Iorga, perioada socialistă a fost marcată de progrese semnificative în dezvoltarea sectorului industrial, cu o creștere constantă a producției de bunuri de capital și a infrastructurii.

2. Creșterea PIB-ului: „Evoluția economiei românești” de Constantin Gane evidențiază că, deși existau dificultăți, România a cunoscut o creștere accelerată a PIB-ului în perioada respectivă, comparabilă cu alte țări din blocul estic.

3. Proiecte majore de infrastructură: Așa cum menționează „România în perioada comunistă” de Daniel Buda, marile proiecte de infrastructură, cum ar fi canalul Dunăre-Marea Neagră, au avut un impact semnificativ asupra economiei naționale.

4. Proiectele agricole și industriale: „Agricultura și industria în România socialistă” de Andrei Păunescu subliniază că strategiile economice din perioada respectivă au vizat modernizarea agriculturii și dezvoltarea industriei, pentru a asigura autosuficiența economică.

Îmi reafirm angajamentul de a prezenta o analiză obiectivă și bazată pe faptele istorice, fără a promova ideologii politice.

Voi continua să aduc în discuție aspecte economice relevante și să contribui la un dialog informat și echilibrat de fiecare dată bazat pe documente”, scrie jurnalista pe Facebook.

Senatorul Lucian Romașcanu, purtătorul de cuvânt al PSD, reacționează după ce Mircea Geoană l-a făcut corigent pe Marcel Ciolacu. Romașcanu afirmă că dorința de învăța continuu este una legitimă, iar în vreme ce premierul învață de la Mugur Isărescu, Geoană ar avea parte de cunoștințe de la fostul mogul Sorin Ovidiu Vîntu.

„Domnul Mircea Geoană, după o fulgerătoare carieră de aproape președinte și ceva urări de sănătate adresate Regelui Mihai, găsește timp și pentru mici reflecții pe seama declarației dlui Ciolacu privind continua pregătire în domeniul economic.

Este firească, totuși, pentru cineva care nu știe totul, dorința de dezvoltare personală. Această dorință sigur o are și Mircea Geoană, diferența stă în cel care furnizează cunoștințele și experiența:

– Mugur Isărescu în cazul lui Marcel Ciolacu

– SO Vântu în cazul lui Mircea Geoană

Cam atât pe tema aceasta”, scrie Romașcanu pe Facebook.

Declarația lui Geoană

Candidatul la prezidenţiale Mircea Geoană a declarat, miercuri, că nu vrea să fie în situaţia, cum recunoştea alt candidat, că are nevoie să ia meditaţii la economie, meditaţii la limba engleză şi mâine, poimâine la politică externă, arătând că pe vremuri, când erai corigent la mai multe materii, rămâneai repetent. Declarația vine ca un „atac voalat” la adresa lui Marcel Ciolacu, care a anunțat cu o zi în urmă că face meditații la engleză.

„Nu vreau să fiu în situaţia în care, cum recunoştea un alt candidat, ieri, că are nevoie să ia meditaţii la economie, meditaţii la limba engleză, mâine, poimâine, meditaţii la politica externă. Că dacă eşti corigent la mai multe materii, eu ştiu că pe vremuri, când erai corigent la mai multe materii, rămâneai şi repetent. Eu voi fi un preşedinte sută la sută activ şi implicat din prima zi până în ultima zi de mandat”, a spus Mircea Geoană la Ştirile Pro TV.

Replica lui Ciolacu

„Îmi cer scuze, n-am fost repetent. Cred că a exagerat. Asta e părerea mea, cred că a exagerat. E cazul să vadă… eu îi urez succes. Dacă vrea, eu îi reamintesc și ce a făcut în PSD, și cu ce grupuri mafiote a vrut să fie președintele României, nu am nicio reținere. Dar până atunci, părerea mea… să-și vadă de treaba lui”, a declarat Marcel Ciolacu, joi.

Doi astronauţi au efectuat prima ieşire privată în spaţiu şi au testat costume spaţiale subţiri concepute de SpaceX, într-una dintre cele mai îndrăzneţe încercări de până acum de a depăşi limitele zborurilor spaţiale cu finanţare privată. Expediţia spaţială a avut loc la o altitudine de aproximativ 700 km deasupra Pământului, în timp ce Staţia Spaţială Internaţională (ISS) funcţionează la o altitudine de aproximativ 400 km.

La sute de mile deasupra Pământului şi orbitând la aproape 30.000 km/h (18.600mph), miliardarul Jared Isaacman, 41 de ani, care a cartografiat misiunea Polaris Dawn, a ieşit joi din capsula spaţială la ora 10.52am GMT.

„Acasă avem cu toţii multă treabă de făcut, dar de aici Pământul pare cu siguranţă o lume perfectă”, a declarat el, în timp ce stătea pe o scară şi privea în jos spre suprafaţa Pământului.

Isaacman a fost urmat de Sarah Gillis, inginer senior la SpaceX, care a lucrat mulţi ani la misiuni de la sol. Gillis, în vârstă de 30 de ani, a efectuat teste de mişcare pentru a evalua modul în care noul costum SpaceX – un echivalent mult mai puţin voluminos al echipamentului NASA – funcţionează în vidul din spaţiu.

Pentru a pregăti testul, efectuat la o altitudine de 700 km, capsula Crew Dragon a fost complet depresurizată, ceea ce înseamnă că întregul echipaj – inclusiv cei doi care au rămas înăuntru – s-a bazat pe costumele lor spaţiale pentru oxigen şi presiune.

Până în prezent, doar agenţiile guvernamentale bine finanţate au reuşit să efectueze ieşiri în spaţiu, cunoscute sub numele de EVA (activităţi extravehiculare), şi acestea sunt o performanţă extrem de dificilă. Majoritatea au fost efectuate de pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS) şi de pe staţia spaţială chineză Tiangong.

Companiile private preiau treptat conducerea în domeniul zborurilor spaţiale, pe măsură ce guvernele, în special cel american, încearcă să cheltuiască veniturile fiscale în altă parte. NASA a contractat SpaceX pentru a trimite astronauţi, inclusiv prima femeie, pe Lună în acest deceniu.

Misiunea Polaris Dawn

Misiunea Polaris Dawn este a doua pe care Isaacman a finanţat-o. Acesta a refuzat să detalieze preţul, dar se estimează că misiunile vor costa sute de milioane de dolari.

În 2021, pilotul privat şi acum astronaut instruit, care a făcut milioane de dolari cu compania sa de plăţi electronice Shift4, a zburat în misiunea Inspiration4, primul zbor spaţial orbital efectuat de un echipaj complet civil. Misiunea a inclus un supravieţuitor al cancerului, precum şi un inginer de date care şi-a câştigat locul în urma unei trageri la sorţi.

Elon Musk SpaceX a operat misiunea, pe care o consideră o etapă majoră pentru a face accesul la spaţiu mai uşor şi mai ieftin. Musk intenţionează să ducă astronauţi pe Lună şi, în cele din urmă, pe Marte. Compania sa dezvoltă cea mai mare şi mai puternică rachetă construită vreodată, numită Starship, şi a efectuat patru zboruri de testare ale sistemului înalt de 120 de metri. Următorul urmează să aibă loc în noiembrie.

În timpul misiunii lor de cinci zile, echipajul Polaris Dawn va acţiona ca subiecţi de testare pentru viitoarele călătorii în spaţiul îndepărtat, călătorind prin porţiuni ale centurii de radiaţii Van Allen şi analizând apoi efectele radiaţiilor spaţiale asupra corpurilor lor. Din misiune mai fac parte un locotenent-colonel pensionat al forţelor aeriene americane, Scott Poteet, 50 de ani, şi un alt inginer SpaceX, Anna Menon, 38 de ani.

Plimbarea în spaţiu a lui Polaris Dawn a avut loc în timp ce un număr record de 19 astronauţi orbitau Pământul, după ce racheta rusească Soyuz a transportat doi cosmonauţi şi un astronaut american la ISS.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că plafonarea prețurilor la unele produse alimentare, stabilită prin decret de Ungaria, este contrară dreptului comunitar și aduce atingere liberei concurențe, conform Rador Radio România.

Într-un comunicat dat publicității joi, instanța, cu sediul la Luxemburg, precizează că această reglementare îi împiedică pe distribuitori să fixeze în mod liber prețul și cantitățile oferite spre vânzare.

Curtea amintește că în februarie 2022, în contextul pandemiei de COVID-19, Guvernul Ungariei a impus un preţ maximal la lapte, zahăr, făină, ulei de floarea soarelui, carne de porc şi de pui, în încercarea de a proteja gospodăriile de creşterea costurilor, iar ulterior au fost plafonate şi preţurile la carburanţi şi ratele la creditele ipotecare. Începând din noiembrie același an, ca urmare a războiului din Ucraina, au mai fost incluse alte două produse: ouă și cartofi.

Ungaria și-a motivat decizia prin dorința de a combate inflația și de a-i proteja pe consumatorii vulnerabili, însă Curtea a stabilit că măsura nu a fost proporțională cu obiectivele propuse.

Ulterior, de la 1 iunie 2023, Ungaria a obligat lanțurile de magazine, cu vânzări anuale de peste un miliard de forinţi (2,72 milioane de dolari) să ofere reduceri săptămânale de preț la 20 de produse alimentare, inclusiv carne de porc, lapte, brânză şi pâine.

Autorităţile au început capturarea și relocarea urşilor de pe Transfăgărăşan în sanctuarul de la Zărneşti (Brașov). O ursoaică cu pui, care a devenit agresivă, va fi primul exemplar mutat. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a explicat, joi, la Digi24 că, după închiderea Transfăgărășanului, și odată cu acest lucru dispariția hranei oferită de turiști urșilor, animalele vor ataca gospodăriile oamenilor din zonă în căutare de mâncare.

„Urșii sunt intelegenti și de multe ori acest proces de capturare e unul anevoios, cu atât mai mult cu cât trebuie să prindem și puiul pentru a-i trimite la Zărnești la sanctuarul de urși”, a spus ministrul. Urșii vor fi tranchilizați, ei urmând a fi capturați în cuști speciale care au început deja să fie instalate pe marginea drumului, pe Transfăgărășan.

Fechet a precizat că urșii de pe Transfăgărășan „trebuie trimiși într un număr cât mai mare posibil la sanctuar” și că „vor fi duși în limita a câți urși poate primi acel sanctuar”.

„Colegii mei de la Garda Forestieră îmi spun că săptămânal se aplică un număr însemnat de amenzi turiștilor care aleg să hrănească urșii. Când nu va mai avea cine să-i hrănească, pentru că Transfăgărășanul se va închide în curând, acești urși vor ataca gospodăriile din acea zonă”, a avertizat Fechet.