Documentul ANAF urmărește actualizarea prevederilor din Ordinul președintelui ANAF nr. 1699/2021 și introduce mai multe schimbări tehnice, inclusiv posibilitatea emiterii certificatului de înregistrare fiscală în format electronic. Potrivit instituției, modificările sunt necesare pentru a alinia procedurile fiscale la schimbările legislative recente și pentru a adapta formularele la situațiile întâlnite în practică, scrie DCBusiness.

Schimbări privind declarația pentru sediile secundare

Una dintre modificările propuse vizează formularul (060) – „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru sediile secundare”.

Instrucțiunile de completare vor fi actualizate în urma modificărilor aduse prin Legea nr. 245/2025 la Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale. Conform noilor reguli, formularul va trebui completat de contribuabilii care înființează sedii secundare pentru care există obligația înregistrării fiscale ca plătitoare de salarii sau venituri asimilate salariilor.

Pentru a reduce erorile de completare, ANAF propune și o regulă clară privind completarea câmpului „Denumire” al sediului secundar. Acesta va trebui să includă denumirea contribuabilului care a înființat sediul, urmată de mențiunea „sediu secundar”.

Citeşte şi: Anunţul momentului pentru românii care au carduri Visa şi Mastercard. Vine de la UE!

Modificări la certificatele fiscale și cele de TVA

Proiectul de ordin prevede și actualizarea modelelor pentru două documente importante emise de ANAF: certificatul de înregistrare fiscală ;i certificatul de înregistrare în scopuri de TVA.
În noile formulare va fi introdusă mențiunea „Domiciliul fiscal/Adresa din țara de rezidență”, pentru a permite identificarea corectă a contribuabililor nerezidenți care au obligații fiscale în România, dar nu au domiciliu fiscal pe teritoriul țării.

Această modificare este necesară deoarece legislația fiscală permite existența unor relații fiscale cu persoane sau entități din alte state care nu au domiciliu fiscal în România, iar formularele actuale nu reflectă complet această situație.

Citeşte şi: Care români beneficiază de reducere la impozit local. Sunt vizaţi proprietarii de locuinţe şi de maşini

Certificatul de înregistrare fiscală ar putea fi transmis online

O altă schimbare importantă propusă de ANAF este emiterea certificatului de înregistrare fiscală și în format electronic.

În prezent, documentul este eliberat în principal pe suport hârtie. Conform noilor prevederi, certificatul ar putea fi emis atât în format tipărit, cât și în format digital. Varianta electronică ar urma să fie transmisă contribuabililor prin Spațiul Privat Virtual (SPV).

Documentul digital va fi semnat cu semnătura electronică extinsă a Ministerului Finanțelor, bazată pe un certificat calificat, iar comunicarea cu contribuabilii se va realiza exclusiv prin mijloace electronice.

Citeşte şi: Ce sancțiuni riști dacă întorci mașina pe autostradă. Cât este amenda

Proiectul de ordin se află în prezent în consultare publică. După finalizarea acestei etape, documentul va fi adoptat prin ordin al președintelui ANAF și publicat în Monitorul Oficial. Aplicarea noilor prevederi va fi realizată de structurile ANAF, inclusiv Direcția generală de administrare a marilor contribuabili și direcțiile regionale ale finanțelor publice.

Piața obiectelor de colecție continuă să producă surprize de proporții, iar numismatica, adică domeniul colecționării de monede s-a dovedit a fi unul dintre cele mai profitabile pariuri pentru cei care au norocul să dețină piese de acest fel. O astfel de „comoară” este și o monedă veche din 1944.

Citește și: O monedă aparent banală valorează până la 3.000 de euro. Dacă ai călătorit în Europa, e posibil să o ai și tu

Pasionații de numismatică sunt dispuși să scoată sume consistente din buzunar pentru a pune mâna pe o piesă care le lipsește din colecție. La nivel global, exemplarele rare se vând pentru sume impresionante, iar acest fenomem s-a instalat de câțiva ani și pe piața românească. Anuimite monede autohtone ajung să fie listate în mediul online la prețuri de zeci de mii de lei.

Un exemplu concret care ilustrează perfect dorința colecționarilor de a pune mâna pe piese cu poveste vine chiar din piața de profil din România.

O monedă emisă în anul 1944 a fost scoasă recent la vânzare, proprietarul cerând pentru ea suma de 7.899 de lei, preț care demonstrează că obiectele de patrimoniu pot reprezenta investiții financiare serioase.

Citește și: Cu cât se vinde moneda de 1.000 de lei din 2002. Dacă o mai ai acasă, te poţi îmbogăţi!

Piesa în cauză avea la momentul emiterii o valoare nominală de 500 de lei. Pe fața monedei poate fi identificat portretul Regelui Mihai, alături de stema României din acea perioadă, de numele suveranului, de denumirea țării și de valoarea nominală a piesei.

Starea de conservare a monedei este descrisă ca fiind foarte bună, un detaliu esențial pentru colecționari, deoarece condiția fizică a unei monede de colecție influențează valoarea acesteia.

Pentru cei care dau peste monede vechi atunci când răscolesc prin casa părrintească sau prin locuința bunicilor, există o capcană în care mulți cad din dorința de a pune în valoare ce au găsit: curățarea monedei.

Specialiștii atrag atenția că acest gest poate fi dezastruos. Metodele improvizate de curățare pot șterge detaliile fine de pe suprafața monedei, distrugând elementele care îi conferă valoare.

Cosmin Olăroiu se află la Dubai, orașul care i-a devenit ”a doua casă”. Deși ar fi putut reveni în România la începutul contextului tensionat din regiune, tehnicianul a ales să rămână alături de familia sa și de echipa națională a Emiratelor Arabe Unite.

Cosmin Olăroiu s-a implicat în ajutorarea copiilor români rămaşi izolaţi în Dubai. 10 elevi şi 4 profesori din Suceava, de la Colegiul Naţional “Petru Rareş”, nu s-au mai putut întoarce în România şi au rămas la 5.000 de kilometri distanţă de casă după ce războiul din Orientul Mijlociu a izbucnit în timp ce ei se aflau în excursie.

Nicușor Dan, după scandalul Ponta – Țoiu: „Apar și sincope. Sună mai multă lume la aceleași una-două persoane”

„Din câte știu au plecat spre țara dimineața. Sincer, eu nu cred ca am făcut un lucruri deosebite, va dați seama prin ce treceau familiile lor, știrile multe exagerate de aici am auzit de la fiul meu și mi-a spus ca e un grup de copii cu probleme aici am vorbit cu consulul ca știe despre ei mi-a spus unde sunt am vorbit am văzut despre ce e vorba și nu puteam să stau, era inuman să fie dați afara din hotel, ei erau în camere le ceruse sa elibereze camerele un e-mail de la o agenție și atunci am considerat sa rezolv. Eu nu vreau sa vorbim despre asta știi am înțeles ca li s-a asigurat transportul sa ajungă în Oman și sper să fie cât mai repede lângă familiile lor.

Mi-a spus domnul consul că mai avem un grup de copii, eram la antrenament la sala ,am trimis pe cineva şi le-a asigurat același lucru cazare masa atâta tot. Mi se pare normal sa îi ajut. Pentru noi, e liniște am intrebat pe cineva, mi-a spus ca au interceptat nu știu câte drone în alta zona se aud mai bine nu sunt rnaiti clădiri toate au fost interceptate nu e nimic grav dar e o situație neplacuta mai ales pentru turiști, se ajung ca nu ajung acasă, dar pentru noi care locuim aici nu sunt în pericol nu avem de ce să ne facem griji dacă nu escaladeaza acest conflict. Mai sunt și alți români cu probleme pe aici și eu și cei de la consulat avem toată disponibilitatea sa îi ajutăm, am vorbit și cu consulul pentru diferite cazuri care au fost pe aici, dar sunt mii de turiști italieni, englezi, adică e foarte greu”, a spus Cosmin Olăroiu la emisiunea Punctul culminant, de la România TV.

Nicuşor Dan, despre numirile pentru şefia marilor parchete: Am făcut o analiză foarte amplă. Sunt în complet dezacord cu ce se spune pe reţele  

Nicuşor Dan a răspuns că nu numai că va face o analiză personală a acestor propuneri, dar că a realizat deja o analiză foarte amplă, pregătindu-se pentru acest moment:

„M-am văzut cu zeci de procurori, pe o perioadă de zeci de ore, în care am încercat să înțeleg ce părere au unii despre alții, cine sunt vârfurile manageriale în această profesie, pentru ca, în momentul în care procedura desfășurată de Ministerul Justiției ajunge la mine, să pot lua o decizie informată.”

Președintele a subliniat că această analiză profundă difera foarte mult de speculațiile din social media: „Sunt în complet dezacord cu ce se spune pe rețele despre oamenii care au participat la concurs, fie au fost selectați.”

Nicuşor Dan: „România va avea un buget în luna martie, o spun cu toată responsabilitatea”

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat nominalizările pentru conducerile marilor parchete. Propunerile merg la CSM și, ulterior, sunt înaintate, pentru nominalizare, președintelui Nicușor Dan.

Ministerul Justiţiei a publicat luni, pe pagina de internet, rezultatele selecţiei după cele patru zile de interviuri pentru desemnarea şefilor Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). Astfel, Radu Marinescu a propus, printre alţii, în funcţia de procuror general pe Cristina Chiriac şi ca adjunct pe Marius Voineag, la La DNA, l-a propus ca şef pe Ioan-Viorel Cerbu, iar la DIICOT pe procurorul Codrin-Horaţiu Miron în funcţia de procuror şef, iar unul dintre cei doi adjuncţi a fost propus procurorul general al României Alex Florenţa.

Nicușor Dan, despre invitația de a intra sub ”umbrela nucleară” Franței: România, ca toate țările NATO, este sub umbrela nucleară NATO

Ministrul Radu Marinescu va înainta propunerile motivate Secţiei pentru procurori a CSM, pentru emiterea avizului consultativ. Ulterior, aceste propuneri vor fi trimise preşedintelui Nicuşor Dan, care va lua decizia finală. Şeful statului a spus, întrebat ce crede despre cei care s-au înscris pentru funcţiile de conducere, că sunt, printre ei, „oameni foarte interesanţi” şi s-a arătat ”optimist” că aceştia vor dinamiza activitatea parchetelor.

Eugen Cristea a visat că se afla alături de Cristina Deleanu la Viena, la Palatul Schönbrunn. Amândoi erau îmbrăcați de epocă, iar actrița avea o rochie elegantă, cu trenă de doi-trei metri.

Citește și: Gest tulburător făcut de Eugen Cristea pentru Cristina Deleanu, la nouă luni de la moartea actriţei. Cum îşi comemorează  soţia

Eugen Cristea: „S-au mișcat niște obiecte prin casă…”

„Acest vis m-a cutremurat. Ne aflam amândoi la Viena, la Schonbrunn. Eu aveam un frac superb, iar Cristina, doamna mea, avea o rochie elegantă, lungă, cu o trenă de doi-trei metri.

Ne aflam în anii 1930, într-o sală a acestui palat, unde am asistat amândoi la niște concerte. A fost un vis frumos. Acesta este ultimul vis legat de soția mea, care a fost chiar în noaptea de 14 spre 15 februarie, când s-au împlinit 9 luni de când ea s-a stins din viață.

S-au mișcat niște obiecte prin casă… S-a lăsat liniștea! De exemplu, un evantai de-al doamnei mele care era într-un loc mai pitit, lângă scaunul ei, unde pisoiul nu avea acces… L-am găsit pe jos și ce este interesant este că păstra încă parfumul ei. Ca și când Cristina, doamna mea, abia îl atinsese. Eu am numit fenomen paranormal acest episod ciudat de duminică, 15 februarie.

Duminică, făceam meditații cu copilașii vecinilor, meditații la limba franceză. Și nu găseam cartea. Atunci, eu m-am concentrat la pozele ei și, în 10 minute, a apărut în același loc. Fix în același loc. Am martori. Nu sunați încă la salvare (râde-n.r.). Eu știu că există o legătură cu cei plecați dintre noi. Acestea au fost două episoade care s-au petrecut atunci când doamna mea a împlinit 9 luni de când a plecat dintre noi”, a povestit Eugen Cristea, pentru Viva.ro.

Elena Bianca Ciobanu Selaru, medic de origine română, a obținut un rezultat atât de bun la examenul de rezidențiat din Spania încât a fost acuzată că a copiat.

Rezultatulei, încă provizoriu, a atras atenția nu doar prin scorul obținut, ci și prin dezbaterea pe care a declanșat-o în mediul academic și în spațiul public.

Ciobanu a obținut 188 de puncte nete din 200 de întrebări la examenul MIR, un rezultat care ar putea deveni unul dintre cele mai mari scoruri din istoria acestei competiții.

În 2026, aproximativ 35.500 de candidați au susținut examenul pentru puțin peste 12.000 de locuri de rezidențiat în sistemul public de sănătate spaniol, ceea ce face ce performanța de a ocupa prima poziție să fie considerată remarcabilă.

Citește și: Este singura femeie care are acest job în Italia. Românca lucrează într-o mare de bărbați îmbrăcați în uniformă: „M-am simțit respectată și protejată”

Presa spaniolă subliniază că românca a început studiile de medicină la o vârstă mai mare decât majoritatea studenților și că s-a pregătit timp de mai mulți ani special pentru examenul MIR. Românca susține că rezultatul este consecința unei pregătiri intenese și a unei strategii bine gândite pentru examen, despre care spune că este foarte diferit de evaluările din timpul facultății.

După publicarea rezultatelor provizorii au apărut și suspiciunile. Pe rețelele sociale și în unele cercuri academice au apărut și suspiciuni. Pe rețelele sociale și în unele cercuri academice au apărut suspiciuni privind modul în care a fost obținut scorul, mai ales pentru că media ei din timpul facultății nu era printre cele mai ridicate. Unele voci au sugerat posibilitatea copierii, acuzații pe care candidata le respinge categoric.

Ciobanu a calificat aceste suspiciuni drept „aberații” și a afirmat că este dispusă să fie verificată, susținând că rezultatul este exclusiv rezultatul muncii sale. Ea insistă că examenul MIR testează în primul rând capacitatea de analiză, strategie și eliminare a opțiunilor greșite într-un timp limitat, nu doar acumularea de cunoștințe teoretice.

„Să vorbească cine trebuie să vorbească, cine a lansat acest zvon. Eu pot spune doar că m-am dedicat studiului și am făcut ceea ce trebuia să fac. Când am văzut notele provizorii care au fost publicate, m-am bucurat”, a spus ea, citată de ABC.

Citește și: O româncă a mers la un supermarket din Ucraina și a fost surpinsă de prețurile mici. Cât costă o pungă de chipsuri sau o sticlă de Coca-Cola

Elena Bianca Ciobanu s-a mutat în Spania în anul 200 și a început să studieze medicina la vârsta de 34 de ani, la Universitatea Roviera i Virgili din orașul Reus.

După absolvirea facultății, a susținut examenul MIR, testul național care stabilește accesul absolvenților la programele de rezidențiat în spitalele spaniole.