„Credeţi că moare cineva de grija lui Fritz? Oamenii ar trebui să iasă în stradă pentru că aveam un guvern ilegitim, pentru că e inflaţie mare, pentru că s-au tăiat bursele elevilor.- Asta-i viaţa oamenilor, restul este pentru bula lor de securişti”, a declarat Victor Ponta la Cheia Zilei, emisiune la România TV.

EXCLUSIV Victor Ponta, despre întâlnirea lui Ilie Bolojan cu șefa CCR: ”Scăpați-mă de Fritz!”

„Nicuşor Dan trebui să-şi facă curaj şi să nominalizeze un premier care să se ocupe de România, treaba lui asta este, nu să facă majorităţi”, a mai spus Victor Ponta.

„Mediul de afaceri românesc decontează prețul crizei politice, iar firmele românești sunt „cu apa la gură”! Useriștii stau la guvernare tocmai pentru că au sarcina de a distruge economia românească și de a ne face total dependenți de banii și firmele străine și aserviți acestora! Este însă datoria constituțională, politică și morală a Președintelui să desemneze un prim-ministru care să formeze un guvern competent, capabil să salveze economia!”, a scris Victor Ponta şi pe Facebook.

Citește și PNL Timiș, organizaţie condusă de Vasile Blaga, despre situația lui Dominic Fritz: Decizia CCR trebuie respectată

Victor Ponta a anunțat recent că pregătește înființarea unui nou partid politic, despre care spune că nu va fi o formațiune suveranistă, ci una care să „țină cu România”. Fostul premier a precizat că noul partid va fi construit de la zero și nu va fi o continuare a Pro-România. În proiect ar urma să fie implicați și cei 18 parlamentari din grupul „Uniți pentru România”.

Ponta a explicat că noua formațiune nu va prelua structura și numele fostului său partid, Pro-România, ci va fi construită ca un proiect politic distinct.

„Nu am zis că fac un partid suveranist, am zis că vreau să fac un partid care să țină cu România. Nu va mai fi Partidul Pro-România, ci va fi un alt partid înființat de la zero”, a declarat Victor Ponta.

Fostul premier a spus că, în acest moment, discută despre noul proiect cu colegii săi din grupul parlamentar „Uniți pentru România”. Potrivit acestuia, grupul are 18 membri, dar proiectul ar putea atrage și parlamentari care nu fac parte din această structură.

„În acest moment, în Parlament, am niște colegi la «Uniți pentru România». Toți ne sfătuim, votăm… Sunt 18 colegi, dar mai sunt și alții care nu sunt în grupul parlamentar”, a spus Ponta.

Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, a declarat, miercuri, că nu mai intenţionează să candideze pentru un nou mandat din partea Partidului Social Democrat. Anunţul vine după ce edilul a demisionat, la începutul lunii iunie, din toate funcţiile deţinute în PSD, păstrându-şi doar calitatea de membru al partidului pe listele căruia a fost ales.

Constantin Toma a precizat, miercuri, într-o emisiune la Campus FM, că ia în calcul posibilitatea de a candida ca independent la viitoarele alegeri locale. „Independent este prima opţiune. Nu mai doresc să candidez eu din partea PSD. Este decizia mea”, a declarat Constantin Toma.

Constantin Toma, primarul PSD de Buzău, cere alegeri anticipate şi demisia lui Sorin Grindeanu

Totodată, primarul a lăsat să se înţeleagă că ar putea accepta susţinerea unei alte formaţiuni politice, fără a indica însă despre ce partid ar putea fi vorba. Edilul municipiului Buzău a exclus categoric o eventuală asociere sau colaborare politică cu AUR ori SOS România.

Toma a demisionat, la începutul lunii iunie, din toate funcţiile deţinute în PSD, păstrându-şi doar calitatea de membru al partidului pe listele căruia a fost ales.

La ultimele două rânduri de alegeri locale, Constantin Toma a fost ales cu 78%, respectiv 67%.

Constantin Toma a demisionat din funcțiile de conducere din PSD

Constantin Toma a anunțat, la începutul lunii iunie, că și-a dat demisia din cele două funcții de conducere pe care le deținea în PSD. Este vorba despre funcția de președinte al Organizației Municipale PSD Buzău și cea de prim-vicepreședinte al Organizației Județene PSD Buzău.

Într-un mesaj publicat pe Facebook la momentul respectiv, edilul Buzăului a legat atitudinea conducerii locale a PSD și a unei părți dintre consilierii locali social-democrați de criticile pe care le-a formulat la adresa conducerii centrale a partidului.

Tudorel Toader, despre organizarea alegerilor anticipate. ”Guvernul ăsta, cu competențe reduse, are capacitatea de a decide în acest sens”

„Sunt convins că atitudinea conducerii de la Buzău și a consilierilor locali PSD este legată de critica mea față de politica dusă de conducerea centrală a PSD, care a pus țara într-o situație foarte dificilă”, a scris Constantin Toma în iunie, în momentul în care și-a anunțat demisia din cele două funcții de conducere pe care le deținea în PSD.

La ultimele două rânduri de alegeri locale, Constantin Toma a fost ales primar al municipiului Buzău cu scoruri covârșitoare: 78%, respectiv 67% din voturi. Următoarele alegeri locale vor avea loc în 2028.

Iranul ia în calcul extinderea eventualelor represalii asupra unor obiective militare americane din Europa, inclusiv din Bulgaria, în cazul unei noi escaladări a conflictului cu Statele Unite. Acest scenariu a fost avansat, pentru Financial Times, de două surse din cadrul regimului de la Teheran, care au declarat că Bulgaria ar putea fi vizată după ce a aprobat utilizarea bazei sale aeriene Bezmer pentru realimentarea avioanelor americane. NATO reacționează ferm, dând asigurări că este pregătită ”să-şi apere toţi aliaţii”.

Astfel, alianța subliniază că este gata să înfrunte orice ameninţare şi că ”va face întotdeauna ceea ce este necesar pentru a-şi apăra toţi aliaţii”, transmite agenția Reuters.

„Aşa cum am demonstrat mai devreme anul acesta, când apărarea aeriană a NATO a interceptat cu succes, în patru rânduri, rachete balistice lansate din Iran care se îndreptau către Turcia, dispozitivul nostru de descurajare şi apărare este solid şi eficient”, a declarat un oficial al NATO.

Scenariul unor posibile atacuri iraniene în Europa ar putea să includă și România,  în condițiile în care țara noastră găzduiește infrastructură militară americană și a permis utilizarea unor baze de către forțele SUA.

Citește și Haos în Rusia. Bătăi în benzinării la coadă, oamenii își scot banii din bănci de teamă să nu fie confiscați, atacurile ucrainene bagă spaima în ruși VIDEO

Una dintre sursele care au făcut declarații pentru Financial Times susține că și Ciprul este printre posibilele ținte. Pe insulă se află baze britanice, iar una dintre acestea a fost vizată de un atac cu dronă în martie.

Variantele ce ar fi analizate de Iran nu se limitează însă la instalații militare. Forțele iraniene ar fi evaluat inclusiv posibilitatea de a ataca infrastructura subacvatică de comunicații din Strâmtoarea Ormuz în cazul unei escaladări.

Garda Revoluționară iraniană a avertizat deja Marea Britanie în legătură cu folosirea bazelor britanice de către armata americană.

„Orice bază utilizată pentru a lansa un atac împotriva teritoriului iranian va fi considerată o țintă legitimă”, au transmis reprezentanții Gardienilor Revoluției.

Potrivit experților citați de Financial Times, Iranul ar putea recurge la rachete balistice cu rază medie de acțiune, inclusiv din seria Shahab, pentru a lovi obiective americane din sudul și sud-estul Europei.

Citește și Fostul ministru al Apărării din Ucraina iese la atac împotriva lui Volodimir Zelenski și cere alegeri prezidențiale pe timp de război: „Vrem să rămânem un stat european liber”

Numărul de locuri de muncă vacante a ajuns la 26.500 în trimestrul al doilea din 2026, în scădere cu 1.800 față de trimestrul precedent. Și rata locurilor de muncă vacante a coborât, de la un trimestru la altul, cu 0,03 puncte procentuale, 0,52%.

Comparativ cu trimsestrul al doilea din 2025, numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 4.900, iar rata locurilor de muncă vacante s-a redus cu 0,09 puncte procentuale.

Datele indică astfel o reducere a cererii de forță de muncă față de anul trecut, chiar dacă anumite domenii continuă să aibă nevoie de angajați.

Citește și: Cum a ajuns un medic specialist în oncologie din Tulcea să lucreze în construcții: „Nu e normal”

Energia are cea mai mare rată a locurilor de muncă

Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante au fost înregistrate în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, unde indicatorul a ajuns la 1,41%.

Urmează intermedierile financiare și asigurările, cu o rată de 1,03%, transportul și depozitarea, cu 0,94%, și activitățile de spectacole, culturale, sportive și recreative, cu 0,90%.

În schimb, cele mai mici rate au fost în industria extractivă, 0,16%, și în alte activități de servicii, 0,23%.

În ceea ce privește numărul efectiv de locuri de muncă disponibile, industria prelucrătoare se află pe primul loc.

Sectorul avea 5.600 de locuri de muncă vacante, reprezentând peste o cincime din total. Rata locurilor de muncă vacante din industrie a fost de 0,54%.

Sectorul bugetar a concentrat, la rândul său, peste 19% din totalul locurilor de muncă vacante.

Cele mai multe posturi vacante din sectorul bugetar erau în sănătate și asistență socială – 2.700, urmate de administrația publică – 1.400 și învățământ – 1.000.

Administrația publică pierde cele mai multe locuri vacante

Una dintre cele mai importante scăderi față de trimestrul anterior s-a înregistrat în administrația publică. Rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,49 puncte procentuale, iar numărul posturilor vacante s-a redus cu 1.300.

Față de trimestrul al doilea din 2025, scăderea este și mai accentuată: administrația publică are cu 1.800 mai puține locuri de muncă vacante, iar rata a coborât cu 0,65 puncte procentuale.

O scădere importantă față de trimestrul precedent s-a înregistrat și în hoteluri și restaurante, unde rata locurilor de muncă vacante a coborât cu 0,21 puncte procentuale, iar numărul posturilor disponibile s-a redus cu 500.

La polul opus, transportul și depozitarea au înregistrat o creștere de 0,12 puncte procentuale a ratei locurilor de muncă vacante și 300 de posturi vacante în plus.

Citește și: Metroul s-ar putea opri în septembrie. Avertismentul sindicatului Metrorex USLM pentru Guvern

Specialiștii sunt cei mai căutați

În funcție de ocupații, cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante s-a înregistrat în rândul specialiștilor din diverse domenii de activitate, de 0,59%.

Urmează muncitorii calificați și asimilații și ocupațiile elementare, cu câte 0,55%.

Specialiștii au avut și cel mai mare număr de locuri de muncă vacante: 7.100.

Pe următoarele poziții se află lucrătorii în domeniul serviciilor, cu 4.100 de locuri vacante, și ocupațiile elementare, cu 3.700.

Comparativ cu trimestrul al doilea din 2025, INS arată că ambii indicatori – rata și numărul locurilor de muncă vacante – au înregistrat scăderi pentru toate grupele majore de ocupații.

Cele mai importante reduceri ale ratei au fost consemnate în cazul funcționarilor administrativi, cu 0,26 puncte procentuale, și al specialiștilor, cu 0,15 puncte procentuale.

În ceea ce privește numărul efectiv de locuri vacante, cele mai mari scăderi au fost înregistrate tot la specialiști, 1.800 de posturi, și la funcționari administrativi, 900 de posturi.

Cristi Borcea este un tată mândru! Fiica lui, Melissa, a finalizat studiile universitare din Statele Unite ale Americii. În această vară, tânăra și-a aniversat și ziua de naștere, organizând o petrecere la un restaurant de 5 stele, unde a petrecut alături de prieteni. Evenimentul a avut loc în luna iunie, când Melissa a împlinit 23 de ani.

Tânăra a primit și un cadou impresionant de la tatăl său în urmă cu ceva vreme. Fostul acționar de la Dinamo i-a achiziționat un apartament de lux, evaluat la 1,3 milioane de dolari. Imobilul din Hollywood are priveliște direct pe plajă, Melissa urmând studii la Facultatea de arhitectură din Miami.

Citește și:  Cum arată casa în care locuiesc Valentina Pelinel și Cristi Borcea. Imagini spectaculoase cu vila de lux în care trăiesc vedetele

Așadar, în ultimii ani, tânăra s-a pregătit intens pentru meseria sa, anunțând recent și faptul că este gata pentru următoarea etapă din viața sa. Potrivit imaginilor de pe rețelele sociale,  fiica afaceristului a învățat la Florida International University care are programe de 5 sau 6 ani, în funcție de parcursul ales de fiecare student.

„Mai mult decât o diplomă, o amintire despre cât de departe am ajuns. Recunoscătoare pentru fiecare capitol care m-a adus aici”, a notat Melissa Borcea, pe contul de Instagram. Mesajul este însoțit de o imagine în care apare îmbrăcată cu roba de la absolvire, adăugată peste o rochie albă scurtă, dar foarte elegantă.

Tânăra nu a uitat de rădăcinile sale, chiar dacă a studiat la o facultate de prestigiu din Statele Unite ale Americii. Ea a purtat o eșarfă cu steagul României, dovadă că este mândră de originile sale.

Citește și:  Valentina Pelinel, fotografie de familie alături de Cristi Borcea și opt dintre copiii afaceristului. „Vacanțele trec, amintirile rămân”

Ministerul Finanțelor a transmis Guvernului o informare privind implicațiile depășirii pragului de 60% din PIB pentru datoria publică, după ce datele Eurostat arată că aceasta a ajuns la 60,1% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2026. Cadrul legal prevede menținerea măsurilor aferente pragurilor anterioare, inclusiv programul de reducere a ponderii datoriei publice în PIB și înghețarea cheltuielilor salariale și de asistență socială.

Ministerul Finanțelor a prezentat Guvernului o informare referitoare la datele statistice publicate de Eurostat la 21 iulie 2026. Potrivit acestora, ponderea datoriei publice, calculată conform metodologiei Uniunii Europene, a ajuns la 60,1% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2026.

Legea salarizării, ciuruită din toate părţile. CSM critică noul proiect, Dragoş Pâslaru este atacat şi de propriii angajaţi

România se află în procedura de deficit excesiv din anul 2020. Potrivit informării, datoria publică a crescut gradual atât pentru acoperirea deficitelor bugetare ridicate, cât și pentru refinanțarea datoriei publice ajunse la scadență.

Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 stabilește un mecanism gradual de intervenție în funcție de nivelul datoriei publice. Pragurile prevăzute de lege sunt de 45%, 50%, 55% și 60% din PIB.

Odată depășit pragul de 60%, cadrul legal prevede menținerea măsurilor aferente pragurilor anterioare, inclusiv a celor privind programul de reducere a ponderii datoriei publice în PIB și înghețarea cheltuielilor salariale și de asistență socială.

În condițiile în care datoria publică, calculată conform metodologiei europene, a trecut de 60% din PIB, legea responsabilității fiscal-bugetare prevede măsuri suplimentare privind controlul cheltuielilor.

În cazul în care datoria publică se menține peste acest nivel, legea nu permite Guvernului să aprobe măsuri care determină majorarea cheltuielilor totale de personal sau a cheltuielilor totale cu asistența socială.

Aplicarea măsurilor prevăzute de lege trebuie realizată prin aprobarea unui act normativ cu putere de lege cel mai târziu în semestrul următor celui în care a fost constatată depășirea pragului de 60% din PIB, respectiv în semestrul al doilea al anului 2026.

Ministerul Finanțelor precizează că în 2025 au fost deja adoptate măsuri fiscale cu impact semnificativ. Acestea au inclus un set de măsuri intrate în vigoare la începutul anului, urmat, în a doua parte a lui 2025, de două pachete ample de măsuri de consolidare și de îmbunătățire a disciplinei fiscal-bugetare.

România trebuie să reducă deficitul sub 3% din PIB
Informarea transmisă Guvernului face referire și la Regulamentul UE 2024/1263. Acesta prevede că, pentru statele membre cu o datorie publică de peste 60% din PIB sau cu un deficit de peste 3% din PIB, Comisia Europeană transmite o traiectorie de referință privind evoluția cheltuielilor nete.

Această traiectorie trebuie să asigure că, până la sfârșitul perioadei de ajustare, datoria publică se află pe o traiectorie descendentă plauzibilă, inclusiv în scenarii nefavorabile, iar deficitul bugetar este redus și menținut sub nivelul de 3% din PIB.

Nicușor Dan mai face o încercare pentru a vedea adoptată Legea salarizării. Liderii partidelor din fosta coaliție, chemați din nou la Cotroceni

În cazul României, măsurile pentru reducerea deficitului și stabilizarea datoriei publice sunt prevăzute în Planul bugetar-structural național pe termen mediu. Documentul stabilește traiectoria cheltuielilor nete, măsurile fiscal-bugetare, reformele și investițiile asumate pentru perioada de ajustare de șapte ani.

Planul României a fost evaluat de Comisia Europeană și aprobat prin recomandare de Consiliul Uniunii Europene la 21 ianuarie 2025.

Planul urmărește reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB în perioada 2025-2031 și crearea condițiilor pentru sustenabilitatea finanțelor publice și pentru înscrierea datoriei publice pe o traiectorie descendentă începând cu orizontul 2030-2031.

Plafoanele pentru cheltuielile nete
România a primit, prin recomandarea Consiliului din 8 iulie 2025, recomandarea de a menține cheltuielile în limitele prevăzute.

Plafonul anual privind creșterea cheltuielilor nete este de:

• 2,6% în 2026;
  4,6% în 2027;
  4,4% în 2028;
  4,2% în 2029;
  4,0% în 2030.

Potrivit informării Ministerului Finanțelor, respectarea acestor plafoane și realizarea ajustării fiscale prevăzute în plan trebuie să conducă gradual la reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB și la înscrierea ponderii datoriei publice pe o traiectorie descendentă.

Avertisment dur al OCDE în Raportul pentru România: fără consolidare fiscală serioasă, datoria publică devine nesustenabilă Măsurile prevăzute de legislația națională ca urmare a depășirii pragului de 60% din PIB trebuie puse în aplicare prin actele normative și măsurile fiscal-bugetare adoptate pentru implementarea Planului bugetar-structural național pe termen mediu și a recomandărilor Consiliului Uniunii Europene.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, datoria publică, calculată conform metodologiei europene, ar urma să ajungă la:

• 61,8% din PIB în 2026;
  63,3% din PIB în 2027;
  63,9% din PIB în 2028.

Ulterior, datoria este estimată să intre treptat pe o traiectorie descendentă. Ministerul Finanțelor precizează că această evoluție este condiționată de implementarea consecventă a programului de ajustare fiscal-bugetară și de reducerea deficitului în conformitate cu traiectoria asumată prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu.

România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, iar cadrul european de guvernanță fiscală stabilește plafoane anuale pentru creșterea cheltuielilor nete.

Pentru anul 2026, deficitul bugetar calculat conform metodologiei ESA este estimat la 6% din PIB, după un nivel de 7,9% din PIB în 2025 și 9,3% din PIB în 2024.

Potrivit informării, măsurile de consolidare adoptate începând din 2025 au determinat deja o reducere importantă a deficitului și a ponderii cheltuielilor de personal în PIB.

Ministerul Finanțelor precizează că prezentarea informării reprezintă o obligație a instituției, în condițiile în care depășirea pragului de 60% din PIB impune prezentarea implicațiilor și a măsurilor necesare în raport cu evoluția datoriei publice.

Datoria publică explodează: factura românilor a crescut cu 1,5 miliarde de euro în doar 60 de zile Documentul prezintă consecințele depășirii pragului de 60% din PIB și cadrul de măsuri aplicabil pentru controlul cheltuielilor, continuarea consolidării fiscal-bugetare și readucerea graduală a datoriei publice pe o traiectorie descendentă.

Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 stabilește mecanismul gradual de intervenție pentru nivelurile de 45%, 50%, 55% și 60% din PIB. În prezent, după depășirea pragului de 60%, sunt menținute măsurile aferente pragurilor anterioare, inclusiv cele privind programul de reducere a ponderii datoriei publice în PIB și înghețarea cheltuielilor salariale și de asistență socială.

Potrivit documentului, continuarea consolidării fiscal-bugetare are ca obiectiv menținerea stabilității finanțelor publice și a capacității statului de a susține, pe termen mediu și lung, investițiile și serviciile publice.

Reducerea graduală a deficitului și stabilizarea datoriei publice sunt prevăzute ca măsuri pentru diminuarea necesarului de finanțare al statului, menținerea accesului României la finanțare în condiții sustenabile și reconstruirea spațiului bugetar necesar pentru investiții în infrastructură, educație, sănătate și dezvoltare economică.

Informarea arată că respectarea traiectoriei fiscal-bugetare asumate urmărește o economie mai stabilă și mai predictibilă, cu o capacitate mai mare de a finanța prioritățile publice fără acumularea unor dezechilibre suplimentare

Există şi veşti bune! Ministerul Finanţelor: Economia României intră într-o etapă de reechilibrare: economia își încetinește semnificativ ritmul de contracție și oferă semnale de stabilizare. Următorul pas este transformarea acestei stabilizări într-o creștere sustenabilă 

Cele mai recente date publicate azi de Institutul Național de Statistică indică o ameliorare a evoluției economiei României în trimestrul al doilea din 2026, într-un context caracterizat de consolidare fiscală și de continuarea procesului de corectare a dezechilibrelor macroeconomice acumulate în anii anteriori.

În trimestrul al doilea din 2026, contracția anuală a PIB real s-a redus semnificativ, până la -0,4%, în timp ce, față de trimestrul precedent, economia a rămas practic stabilă. Evoluția indicatorilor lunari arată, de asemenea, semnale de îmbunătățire a activității economice în mai multe sectoare. Construcțiile au continuat să înregistreze o evoluție favorabilă, susținută inclusiv de derularea proiectelor de infrastructură.

Dincolo de evoluția pe termen scurt a PIB, structura activității economice oferă semnale importante privind reechilibrarea modelului de creștere economică. După o perioadă în care expansiunea economică s-a bazat într-o măsură semnificativă pe consum și a fost însoțită de deficit fiscal și extern ridicate, investițiile continuă să joace un rol important în susținerea activității economice.

În paralel, contribuția exporturilor nete la creșterea economică a devenit pozitivă începând cu trimestrul IV 2025, pe fondul unei dinamici mai moderate a importurilor, concomitent cu creșterea exporturilor. Această schimbare reprezintă un semnal pozitiv pentru procesul de reechilibrare a economiei, prin reducerea presiunii cererii interne asupra importurilor și, implicit, asupra dezechilibrului extern.

„Datele din prima parte a anului 2026 oferă primele semnale ale acestui proces de reechilibrare: contracția economică s-a temperat, investițiile finanțate din fonduri europene au accelerat, contribuția exporturilor nete s-a îmbunătățit, deficitul extern se reduce, iar inflația a reintrat pe o traiectorie descendentă.
Ministerul Finanțelor va continua să susțină un cadru fiscal care să permită corectarea dezechilibrelor, protejând în același timp investițiile și proiectele care contribuie la creșterea potențialului economic al României.”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Investițiile, principalul motor al activității economice în perioada de ajustare

În actuala perioadă de ajustare, investițiile rămân unul dintre principalii factori de susținere a activității economice și elementul care poate asigura trecerea de la stabilizare la reluarea creșterii.

Ciclul investițional este vizibil atât în dinamica puternică a construcțiilor, cât și în accelerarea investițiilor finanțate din fonduri europene. În prima jumătate a anului 2026, investițiile finanțate din fonduri europene au crescut de la 27,2 miliarde lei la 42,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de 56%.

Efectele acestui efort investițional depășesc însă contribuția imediată la activitatea economică. Investițiile în infrastructura de transport și energie contribuie, pe termen mediu și lung, la creșterea potențialului productiv al economiei, prin reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea conectivității și creșterea securității și disponibilității energetice.

O infrastructură mai performantă creează condiții mai bune pentru extinderea capacității interne de producție, atragerea investițiilor private și integrarea mai puternică a companiilor românești în lanțurile europene de producție și distribuție.

Prin urmare, investițiile realizate în această perioadă nu susțin doar activitatea economică pe termen scurt, ci contribuie la creșterea capacității economiei de a genera valoare adăugată și creștere sustenabilă în anii următori.

Dezechilibrul extern continuă să se ajusteze

În același timp, procesul de ajustare a dezechilibrului extern continuă. În primele cinci luni ale anului 2026, deficitul de cont curent s-a redus cu 5,4% față de perioada corespunzătoare din 2025. În aceeași perioadă, deficitul comercial cu bunuri s-a diminuat cu 3,9%, în condițiile în care exporturile au crescut cu 2,3%, iar importurile au înregistrat doar un avans marginal.

Evoluția reflectă o îmbunătățire graduală a raportului dintre exporturi și importuri și contribuie la reducerea presiunilor asupra contului curent.

Ministerul Finanțelor analizează însă această ajustare și în contextul ciclului investițional puternic. O parte a investițiilor presupune importuri de echipamente, tehnologie și alte bunuri de capital, ceea ce poate tempera pe termen scurt viteza de corectare a deficitului extern. Pe termen mediu însă, extinderea și modernizarea capacității productive pot contribui la creșterea competitivității, substituirea unor importuri și consolidarea capacității de export a economiei.

Inflația începe să coboare, iar presiunile asupra economiei se temperează

Evoluția recentă a inflației indică, de asemenea, reluarea procesului dezinflaționist.

Evoluția recentă a prețurilor indică reluarea procesului dezinflaționist. Rata anuală a inflației s-a redus de la 10,42% în luna iunie la 8,2% în iulie, revenind sub pragul de 10%. Evoluția reprezintă un semnal favorabil, însă nivelul inflației rămâne ridicat și impune în continuare o conduită prudentă a politicilor macroeconomice. Procesul dezinflaționist este așteptat să se accentueze începând cu luna august, pe măsură ce efectele de bază asociate măsurilor fiscale adoptate anul trecut se estompează.

La temperarea presiunilor inflaționiste contribuie și moderarea consumului și a dinamicii salariale. În același timp, persistența tensiunilor geopolitice și volatilitatea prețurilor internaționale ale energiei rămân factori de risc pentru această traiectorie și impun prudență în evaluarea perspectivelor.

Reducerea treptată a inflației este importantă nu doar pentru stabilitatea macroeconomică, ci și pentru perspectivele de creștere economică. Pe măsură ce inflația se reduce, refacerea treptată a veniturilor reale va crea condițiile pentru o revenire graduală a consumului.

O economie care își schimbă treptat modelul de creștere

Imaginea care se conturează este, astfel, cea a unei reechilibrări graduale a economiei românești.

Consolidarea fiscală și moderarea consumului contribuie la corectarea dezechilibrelor acumulate în anii anteriori, în timp ce investițiile – în special cele susținute din fonduri europene – permit continuarea dezvoltării infrastructurii și extinderea capacității productive a economiei.

Miza acestei perioade de ajustare este trecerea către un model de creștere mai sustenabil, bazat într-o măsură mai mare pe investiții, productivitate și competitivitate externă și într-o măsură mai redusă pe expansiunea consumului alimentată prin acumularea de dezechilibre fiscale și externe.

Obiectivul consolidării fiscale nu este doar reducerea deficitului, ci crearea condițiilor pentru o creștere economică mai sănătoasă și mai rezilientă. Investițiile productive, infrastructura, absorbția fondurilor europene, creșterea competitivității și consolidarea capacității de export sunt elementele care pot susține această tranziție.

Datele din prima parte a anului 2026 oferă primele semnale ale acestui proces de reechilibrare: contracția economică s-a temperat, investițiile finanțate din fonduri europene au accelerat, contribuția exporturilor nete s-a îmbunătățit, deficitul extern se reduce, iar inflația a reintrat pe o traiectorie descendentă.

Ministerul Finanțelor va continua să susțină un cadru fiscal care să permită corectarea dezechilibrelor, protejând în același timp investițiile și proiectele care contribuie la creșterea potențialului economic al României.

„Creșterea economică sustenabilă nu poate fi construită pe stimularea consumului prin deficite publice tot mai mari, ci pe investiții, productivitate, competitivitate și un cadru fiscal stabil, capabil să susțină dezvoltarea fără acumularea unor noi dezechilibre.”, subliniază ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.