Victor Ponta, candidat independent la alegerile prezidențiale, a promis că dacă va ajunge la Cotroceni nimeni nu va mai avea dosare la comandă. Ponta spune că de-a lungul anilor mulți politicieni au fost scoși din joc cu dosare politice, despre care știau inclusiv șefii de stat.

Cel mai recent exemplu e Călin Georgescu, spune Ponta

„Eu garantez, ca președinte al României, că nimeni, nici Călin Georgescu, nici altcineva din politică, nu va avea dosare politice, așa cum am avut eu. Nu va fi niciodată (Călin Georgescu – n.r.) condamnat cât sunt eu președinte. Adică eu, care pe pielea mea, mama, soră, cumnat, eu nu voi accepta să mai facă dosare politice. Orice dosar (este politic – n.r.) care are legătură cu faptul că vrei să candidezi la o funcție”, afirmă Victor Ponta la emisiunea „Ai Aflat!”, marca Gândul, cu Ionuț Cristache.

El afirmă că „aceste dosare au avut întotdeauna binecuvântarea președintelui țării”. „Că-l chema Băsescu sau Iohannis…. au avut această binecuvântare. Iar faptul că nu au fost trași la răspundere nici Portocală, nici Uncheșelu. (…) Toate aceste dosare vor înceta, iar eu, ca președinte care a pățit acest lucru, asigur ca acest aspect să debvină realitate”, încheie Ponta.

Ponta spune că și Popescu Piedone a avut un dosar politic

„Orice dosar care are legătură cu faptul că vrei să candidezi la o funcție. Adică, dacă candida la președinție, l-au luat mascații pe Călin Georgescu pe sus, dacă nu candida îl lăsau în pace. Dacă candidezi la deputat sau la primar, la primar, l-au luat pe Piedone…. Ăla este un dosar politic. Nu știu dacă omul e vinovat sau nu e vinovat. Dar are un singur scop, acest dosar, să-l protejeze pe Nicușor, pe…”.

Deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi, într-un stat de drept, se respectă, a afirmat, miercuri, rectorul Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative, Remus Pricopie, după ce i-a fost respinsă contestaţia împotriva neînregistrării candidaturii sale la alegerile din luna mai.

„Deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi, într-un stat de drept, se respectă. Prin urmare, demersul meu se opreşte aici. Cu toate acestea, tema legislaţiei electorale depăşite rămâne şi sper să fie tratată cu seriozitate, în perspectiva alegerilor următoare”, a scris Pricopie, pe Facebook.

Rectorul SNSPA şi-a depus candidatura la alegerile prezidenţiale la sfârşitul săptămânii trecute, dar dosarul său nu a fost însoţit de liste de semnături. Remus Pricopie a depus marți o contestație la Curtea Constituțională împotriva Deciziei Biroului Electoral Central (BEC) nr. 39D/17.03.2025, prin care i s-a respins înregistrarea candidaturii independente la alegerile pentru Președintele României. Pricopie contestă legalitatea deciziei și ridică probleme de constituționalitate privind prevederile care impun candidaților independenți să obțină 200.000 de semnături pentru a se înscrie în cursa electorală. Detalii AICI!

Pricopie: „România nu trebuie să rămână sub suspiciunea semnăturilor false”

„De ce insist, de câteva săptămâni, pe tema celor 200.000 de semnături, prevăzute de Legea 370/2004, care reglementează alegerea Președintelui României? Pentru că acest subiect, deși pare o tehnicalitate, este la rădăcina derapajelor electorale, pe care le-am văzut în 2024 și pe care, nu este exclus, să le trăim și în 2025.

În toate statele democratice, EXISTĂ o serie de cerințe constituționale și legale, pe care candidații pentru cea mai înaltă funcție în stat trebuie să le îndeplinească. Ele pot viza vârsta, lipsa unor interdicții legale (penale sau incompatibilități), dar și dovada unui anume tip de reprezentativitate, un fel de recunoaștere sau validare, din partea alegătorilor, a proiectului politic asociat unei candidaturi pentru poziția de Președinte al Republicii. Acest ultim element, al reprezentativității, justifică existența unei „liste de semnături”, listă acceptată de toată lumea, inclusiv de Comisia de la Veneția. În același timp, însă, tot standardele democratice occidentale vorbesc de un prag rezonabil, care să nu se transforme într-o barieră în exercitarea dreptului constituțional de a fi ales.

Dintr-o analiză comparativă, am arătat, în urmă cu ceva timp, că România are un astfel de prag, dar este la cel mai înalt nivel, în raport cu toate celelalte state. Diferențele sunt uriașe, ca de exemplu, Austria – 6.000 de semnături, Bulgaria – 2.500, Polonia – 100.000, Portugalia – 7.500 etc., față de 200.000, în România.

Care sunt efectele negative ale unui prag de susținere atât de ridicat? În mare, sunt două.

Primul vizează instaurarea unui anume tip de monopol al partidelor sau persoanelor cu resurse în ceea ce privește înscrierea în competiția electorală. Dacă ai capacitatea să pui în funcțiune un mecanism atât de complicat, pentru a strânge 200.000 de semnături, atunci intri în cursă. Dacă nu ai, nu intri.

Al doilea efect este legat de incapacitatea Statului Român de a verifica milioane de semnături, la nivelul Biroului Electoral Central (BEC), pentru a identifica eventualele încercări de fraudă, dar și lipsa instrumentelor legale eficiente pentru a bloca o candidatură, în situația în care au fost sesizate fraude. La alegerile din acest an, avem doi candidați cu plângeri penale, din partea BEC, pentru fals în înscrisuri, dar care se vor afla pe buletinele de vot. Absurd, dar adevărat!

România se află azi la cel mai scăzut nivel de încredere în materie de proceduri electorale. Cu toate acestea, reglementările electorale permit candidaților să se prezinte la BEC cu „tone de iscălituri”, fără să fie justificate cu documente care să asigure transparența asupra procesului de obținere a acestor semnături.

Dacă Legea 370/2024 ar fi fost aliniată cu practicile europene, atunci TOATE semnăturile prezentate ar fi trebuit verificate, până la nivelul minim stabilit de lege. Dacă s-ar fi întâmplat acest lucru, foarte probabil Călin Georgescu nu ar mai fi fost candidat, în octombrie-decembrie 2024, iar George Simion și Anamaria Gavrilă nu ar mai fi fost încurajați să susțină public faptul că se pot înscrie în cursa prezidențială cu semnături strânse în „două zile”.

Sper ca demersul meu, neconfirmat azi de Curtea Constituțională a României, prin care am atacat constituționalitatea art. 4, alin. (2) și art. 27, alin. (4), lit. c, ale legii 370/2024, să rămână o temă publică de dezbatere. Sper ca alegerile următoare să nu ne mai găsească sub aceleași suspiciuni potrivit cărora România se construiește, chiar și atunci când vorbim de cea mai înaltă funcție în stat, cea de Președinte al Republicii, pe semnături false”, mai scrie rectorul SNSPA pe Facebook.

Juan Antonio Samaranch Jr este unul dintre principalii candidaţi pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al Comitetului Internaţional Olimpic (CIO), dar candidatul spaniol înţelege rolul imprevizibil al alegerilor prin eliminare care se vor desfăşura joi în Grecia, conform Reuters, potrivit Agerpres.

În calitate de vicepreşedinte al CIO, Samaranch este, alături de fosta înotătoare Kirsty Coventry, ministrul sportului din Zimbabwe şi membru în Comitetul Executiv al CIO, şi de preşedintele World Athletics, Sebastian Coe, unul dintre favoriţii pentru cel mai important post de preşedinte din sportul mondial.

Şeful Federaţiei Internaţionale de Ciclism, francezul David Lappartient, este considerat un cal negru în faţa preşedintelui Federaţiei Internaţionale de Gimnastică, japonezul Morinari Watanabe, şi a miliardarului şi nou venitului olimpic Johan Eliasch, care conduce Federaţia Internaţională de Schi şi Snowboard.

Actualul preşedinte Thomas Bach părăseşte CIO după 12 ani la conducerea forului, iar urmaşul său va avea nevoie de o majoritate de 100 de voturi ale membrilor pentru a obţine victoria.

”Sunt încrezător pentru că sunt puţin mândru de munca pe care am depus-o şi despre modul în care am reuşit să comunicăm. Dar fiind încrezător asupra rezultatului este foarte dificil de obţinut”, a declarat, miercuri, Juan Antonio Samaranch.

”Este un sistem foarte complicat, mai mult decât complicat. Este un sistem foarte bun. Toţi membrii CIO au un singur lucru care este extraordinar de preţios şi care este un vot confidenţial. Acest lucru dă fiecăruia dintre noi independenţă deplină să decidă ceea ce crede că este mai bine”, a mai spus Juan Antonio Samaranch Jr.

Câte un candidat este eliminat după fiecare rundă până când un candidat câştigă o majoritate absolută, iar Lappartient prezice că vor fi ”câteva runde”.

”Este posibil să ştim când voturile reale sunt consemnate. Deci vom vedea”, a declarat Samaranch.

Cu înţelegeri dincolo de uşile închise cu posibilitatea de a fi realizate până în ultimul moment, Samaranch a declarat că ”va munci până în ultima secundă la ora 3:59:59 mâine după amiază”.

Samaranch, al cărui tată a fost preşedintele CIO din 1980 până în 2001, s-a concentrat asupra sarcinii la îndemână decât să încerce să descifreze semnale mixte.

”Votul secret este atât de uşor. Este atât de uşor să te încurci şi este atât de simplu să interpretezi greşit semnalele. Deci nu ştiu. Chiar nu ştiu”, a spus el.

”În cadrul calităţii de membru al CIO, fiecare are dreptul să îşi păstreze votul confidenţial. Şi este foarte uşor în această lume, atât de aproape, să încurcăm un zâmbet pentru un vot, o prietenie pentru un vot, un cuvânt politicos pentru un vot. Deci trebuie să fim cu toţii foarte atenţi când facem acea interpretare”, a mai spus acesta.

Noul preşedinte al CIO este ales pentru un mandat de opt ani cu posibilitatea realegerii pentru un al doilea mandat, dar pentru o perioadă maximă de 12 ani în total.

Clubul Sportiv Dinamo a anunţat, miercuri, trecerea în nefiinţă a fostului mare boxer Calistrat Cuţov.

Născut în 10 octombrie 1948 la Smârdanul Nou (judeţul Tulcea), Cuţov a fost găsit decedat în apartamentul său din apropierea Clubului Sportiv Dinamo, unde locuia singur. Cei care au alertat autorităţile au fost vecinii săi.

Calistrat Cuţov a fost unul dintre boxerii de legendă ai clubului Dinamo şi ai României. Şi-a început cariera la Clubul PAL Brăila, cu antrenorul Gheorghe Bobinaru, însă consacrarea a venit odată cu trecerea la Dinamo, în 1966.

Palmaresul său cuprinde un bronz la Jocurile Olimpice din 1968 şi trei medalii la Campionatele Europene: aur în 1969, argint în 1971 şi bronz în 1977. După cariera de sportiv, Calistrat Cuţov a continuat în cadrul secţiei de box a CS Dinamo ca antrenor.

“Calistrat Cuţov şi Simion Cuţov au fost doi dintre cei mai de succes fraţi din istoria boxului românesc. Împreună au făcut istorie în nobila artă şi au lăsat în urma lor meciuri memorabile. Sunt de notorietate disputele dintre Calistrat Cuţov şi Paul Dobrescu… Simion s-a stins în 1993, la numai 41 de ani, acum a trecut şi Calistrat la cele veşnice”, adaugă CS Dinamo.

Anamaria Gavrilă a depus la Biroul Electoral Central cererea de retragere din competiția electorală pentru Președinția României. Demersul era necesar pentru a nu rămâne pe buletinul de vot, după ce atât BEC, cât și CCR îi validaseră candidatura.

Anterior, Anamaria Gavrilă, președinta POT, a anunțat că se retrage din cursa pentru prezidențiale, ca să îi ofere șanse mai mari lui George Simion, liderul AUR. Anamaria Gavrilă susține că se retrage „ca să nu apar pe buletinul de vot și ca să nu se împartă voturile”.

„S-a luat hotărârea ca împreună să îl susținem pe cel care are cele mai multe șanse. Pentru că domnul George Simion are un partid mare în spatele său, are o structură, noi toți trebuie să trecem peste partid, așa cum a spus și domnul Călin Georgescu Și să susținem această mișcare, dându-i toate șansele. Așadar, eu mă voi retrage, ca să nu apar pe buletinul de vot și ca să nu se împartă voturile. Ne place, nu ne place, este un număr limitat de candidați pe care îi avem pe buletinul de vot și noi trebuie să alegem cu sufletul și să înțelegem și să respectăm decizia domnului Călin Georgescu, pe care a luat-o împreună cu noi”, a declarat președinta POT.

„Ducem mișcarea suveranistă mai departe și continuăm ce am început. Vom fi în fiecare zi împreună și vom fi împreună cu voi uniți în conștiință, uniți în cuget și simțiri. Mergem până la capăt! Nu este vorba de o persoană, ci de un principiu. Doamne ajută!”, a spus George Simion, candidatul AUR la prezidențiale.

Louis Buffon, fiul cel mare al legendarului portar al lui Juventus Torino şi al naţionalei Italiei, Gianluigi Buffon, a declarat miercuri că îşi vede viitorul la naţionala Cehiei, ţara mamei sale, modelul Alena Seredova, scrie AFP, potrivit Agerpres.

În vârstă de 17 ani, născut la Torino, Louis Buffon care a debutat în Serie B cu Pisa pe 9 martie şi joacă extremă stângă, a sosit la Praga pentru un cantonament cu echipa Cehiei Under-18, în pregătirea unui turneu în Portugalia.

„Am vorbit despre asta cu familia mea şi am decis să evoluez pentru Cehia. Ar fi cea mai bună opţiune pentru cariera şi dezvoltarea mea ca fotbalist”, a spus el într-un interviu acordat Federaţiei cehe de fotbal (FACR). „Mama mea a fost în mod firesc foarte fericită, dar şi tatăl meu, pentru că a fost prima mea convocare la o echipă naţională”, a adăugat el.

Gianluigi Buffon, câştigător a zece titluri în Serie A cu Juventus şi campion mondial cu Italia în 2006, s-a căsătorit cu modelul, prezentatorul TV şi actriţa Alena Seredova la Praga în 2011. Cuplul, care are doi fii, a divorţat trei ani mai târziu.

La Pisa, Buffon Jr. îi are coechipieri pe românii Ovidiu Moruţan, Adrian Rus şi Marius Marin.