Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

VIDEO Mihai Tudose a explicat cum a fost ‘sărit’ din schemă TAROM în pandemie: ‘Au fost preferați alții’

Publicat

in

Președintele Consiliului Național al PSD, Mihai Tudose, a declarat marți seară, la Antena 3, că statul nu a ajutat compania TAROM atunci când putea să o facă.

”Pentru TAROM se puteau face mai multe lucruri! În pandemia de COVID -19 statul putea ajuta companiile aeriane, dar a preferat Guvernul Ludovic Orban să ajute un privat, Blue Air.

Se dădeau lunar câte un miliard, era acel plan european pentru salvarea companiilor de la faliment.

Acum pentru 100 de milioane așteptă foarte mult timp.

Puteau să ajute TAROM să cumpere aeronave, sloturi și erau ”șmecheri” acum, dar nu a făcut acest lucru. Cu TAROM în acest moment lucurile nu sunt pe un drum bun”, a spus Mihai Tudose la Antenta 3.

Loading

NATIONAL

‘Gluma’ dintre Ciolacu și Simonis privind redirecționarea unor voturi către liderul AUR capătă iz penal. S-a depus o sesizare la Parchetul General

Publicat

in

Emanuel Ungureanu a depus, miercuri, o sesizare la Parchetul General împotriva lui Marcel Ciolacu și a lui Alfred Simonis, președinte al PSD Timiș, pe subiectul voturilor date de PSD, la alegerile prezidențiale, lui George Simion și Călin Georgescu.

„Am văzut cu toții înregistrarea cu domnii Ciolacu și Simonis, în care cel de-al doilea admite că ‘toți i-am dat’, iar primul confirmă, spunând că nu a împiedicat acest lucru. Deci toți șefii de filiale din PSD au avut consemn să direcționeze voturi către George Simion și, dacă ne luăm și după declarațiile primarilor din Neamț și alte județe, către Călin Georgescu.

Or, astea sunt fapte penale extrem de grave, care pot fi pedepsite cu închisoarea. Am depus sesizare pentru că din 3 ianuarie până astăzi, nici Parchetul General, nici DNA nu s-au autosesizat cu privire la aceste mărturii.

Procurorii trebuie să-și facă treaba pe acest subiect, la fel ca în cazul zborurilor private ale premierului Ciolacu, care se jura, inițial, că nu a fost cu niciun jet de lux, apoi a fost, dar nu la Monaco și Nisa, apoi au apărut copiile după facturi și așa mai departe”, declară deputatul USR Emanuel Ungureanu.

Despre ce este sesizarea depusă de Ungureanu

În sesizarea depusă sunt invocate infracțiuni din Codul penal și din Legea 78/2000: coruperea alegătorilor, folosirea influenței și a autorității în scopul obținerii pentru altul a unor foloase necuvenite, împiedicarea exercitării drepturilor electorale.

„Am cerut să fie audiați președinții filialelor PSD și să se facă percheziții informatice, pentru că ar fi circulat pe grupurile de WhatsApp îndemnul de a se direcționa, în mod ilegal, voturi către cei doi candidați extremiști.

Din 3 ianuarie avem și dovada, mărturia publică a celor doi lideri PSD că au încălcat legea, că au organizat una dintre cele mai mari fraude, după lovitura de stat dată de Curtea Constituțională prin decizia de anulare a alegerilor”, adaugă deputatul USR.

Marcel Ciolacu spune că discuția cu Alfred Simonis despre voturile PSD date lui George Simion „a fost o glumă”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat luni, despre schimbul de replici cu colegul său, Alfred Simonis, privind voturile PSD care s-au dus la George Simion, că „a fost o glumă” şi pe TikTok, de obicei „îţi permit să mai faci şi glume”.

„Cred că a fost o glumă. Pe TikTok, de obicei îţi permit să mai faci şi glumă”, a spus Ciolacu, după şedinţa PSD.

La observaţiile jurnaliștilor că nimeni nu a luat această mărturisire ca pe o glumă, Marcel Ciolacu a răspuns: „Atunci, îmi cer scuze, a fost o glumă proastă”.

Dialogul care a dus la sesizarea Parchetului General

La începutul lunii, pe cea mai la modă reţea de socializare pentru politicieni, Alfred Simonis afirma, într-un dialog cu Marcel Ciolacu, că „toţi” i-au dat voturi candidatului AUR la prezidenţiale George Simion, deşi premierul le ceruse colegilor social-democraţi să nu facă acest lucru.

„Îţi aminteşti când tu spuneai la partid să nu îi dea nimeni voturi lui Simion pentru că nu suntem siguri că intrăm în turul doi? Să ştii că toţi i-am dat”, i-a mărturisit Simonis liderului său de partid, dialogul fiind postat pe contul de TikTok al lui Marcel Ciolacu.

„Ascultăm şi nu judecăm!”, a continuat el, referindu-se la provocarea de pe TikTok cu această titulatură.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

PM Ciolacu: Reorganization and merger of agencies within SGG and Government’s own operating apparatus, to be started

Publicat

in

Firea: Cultura nu este doar despre trecut, ci și despre prezent, despre cei care continuă să creeze, să educe, să inspire

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Peste 9.000 de apeluri în 2024, la linia telefonică destinată victimelor violenţei domestice, discriminării pe criteriul de sex şi traficului de persoane

Publicat

in

Peste 9.000 de apeluri au fost primite în 2024, la linia telefonică a Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi (ANES), destinată victimelor violenţei domestice, discriminării pe criteriul de sex şi traficului de persoane. Dintre acestea, 2.835 au fost pentru violenţa domestică. De asemenea 15 apeluri au semnalat cazuri de hărţuire pe criteriul de sex şi hărţuire morală la locul de muncă. În ceea ce priveşte tipurile de violenţă care au fost semnalate*, inclusiv în cazul unor reveniri ale apelantului, în cazuri de violenţă domestică şi pentru situaţiile în care persoana care a solicitat ajutor şi-a exprimat disponibilitatea de a oferi detalii în acest sens, au fost înregstrate 2.273 de acte de violenţă verbală; 2.293 de acte de violenţă psihologică; 1.714 de acte de violenţă fizică; 68 de acte de violenţă sexuală; 70 de acte de violenţă economică; 91 de acte de violenţă socială; 1 act de violenţă spirituală; 64 de acte de violenţă cibernetică.

”În perioada 01 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2024, la Helpline-ul 0800.500.333, linie telefonică non-stop, gratuită, destinată victimelor violenţei domestice, discriminării pe criteriul de sex şi traficului de persoane, din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi (ANES), au fost primite un număr de 9.285 de apeluri”, anunţă miercuri instituţia.

Din totalul de 9.285 apeluri primite, 6.534 au fost apeluri preluate, 2.269 au fost apeluri scurte, iar 482 apeluri pierdute (operatorul call-center era angajat într-o altă convorbire).

Cele 6.534 apeluri preluate, din punctul de vedere al domeniului pentru care a fost apelată linia telefonică, sunt clasificate astfel: 2.835 apeluri în domeniul violenţei domestice (relatare acte de violenţă, informaţii privind adăposturile pentru victimele violenţei domestice/agresori, informaţii linie telefonică, informaţii privind adăposturile pentru agresori etc.); 31 apeluri în domeniul traficului de persoane; 9 apeluri în domeniul egalităţii de şanse/gen; 22 apeluri în domeniul violenţei sexuale – alt context decât violenţa domestică; 15 apeluri în domeniul hărţuirii pe criteriul de sex, precum şi a hărţuirii morale la locul de muncă; 3.622 apeluri alt domeniu/nu au fost de competenţa ANES

Din punctul de vedere al calităţii persoanei apelante, cele 6.534 de apeluri sunt clasificate astfel:

În cazul celor 2.835 apeluri în domeniul violenţei domestice (inclusiv reveniri), în calitate de victimă, au apelat linia telefonică 2.038 de persoane, în calitate de martori, au apelat linia telefonică 693 de persoane. În ceea priveşte categoria „alte persoane” (persoana nu a declarat în ce calitate a apelat linia telefonică), au fost efectuate 104 apleuri.

Pentru cele 31 apeluri în domeniul traficului de persoane: în calitate de victimă, au apelat linia telefonică 8 persoane; în calitate de martori, au apelat linia telefonică 19 persoane;

În ceea priveşte categoria „alte persoane” (persoana nu a declarat în ce calitate a apelat linia telefonică), au fost efectuate 4 apeluri.

Pentru cele 9 apeluri în domeniul egalităţii de şanse/gen, în calitate de victimă, au apelat linia telefonică 8 persoane, iar în calitate de martori, a apleat linia telefonică o persoană;

Pentru cele 22 apeluri în domeniul violenţei sexuale – alt context decât violenţa domestică (inclusiv reveniri): în calitate de victimă, au apelat linia telefonică 15 persoane; în calitate de martori, au apleat linia telefonică 6 persoane; în ceea priveşte categoria „alte persoane” (persoana nu a declarat în ce calitate a apelat linia telefonică), a fost efectuat 1 apel.

În cazul celor 15 apeluri în domeniul hărţuirii pe criteriul de sex, precum şi a hărţuirii morale la locul de muncă, în calitate de victimă, au apelat linia telefonică 14 persoane; în calitate de martori, au apleat linia telefonică 1 persoană;

În ceea ce priveşte tipurile de violenţă care au fost semnalate* (inclusiv în cazul unor reveniri ale apelantului), în cazuri de violenţă domestică şi pentru situaţiile în care persoana apelantă şi-a exprimat disponibilitatea de a oferi detalii în acest sens, au fost înregstrate 2.273 acte de violenţă verbală; 2.293 acte de violenţă psihologică; 1.714 acte de violenţă fizică; 68 acte de violenţă sexuală; 70 acte de violenţă economică; 91 acte de violenţă socială; 1 act de violenţă spirituală;64 acte de violenţă cibernetică.

Luminiţa Popescu, secretar de stat ANES, consideră că aceste date confirmă faptul că violenţa domestică, discriminarea pe criteriul de sex şi traficul de persoane continuă să afecteze multe dintre femeile din România.

„Datele din 2024 confirmă faptul că violenţa domestică, discriminarea pe criteriul de sex şi traficul de persoane continuă să afecteze multe dintre femeile din România. Faptul că la numărul de telefon 0800 500 333, anul trecut au fost înregistrate peste 9.000 de apeluri arată o încredere tot mai mare în instituţiile abilitate să ofere suport şi protecţie. Dar această imagine este doar a vârfului unui iceberg, fenomenul generat de cea mai gravă formă de încălcare a drepturilor femeilor, violenţa domestică fiind mult mai extins în realitate. Fiecare apel la acest număr de telefon este un pas important în direcţia sprijinirii persoanelor aflate în dificultate şi poate face diferenţa între viaţă şi moarte. Este esenţial ca victimele violenţei domestice, ale traficului de persoane sau ale discriminării pe criteriul de sex să ştie că nu sunt singure, nu sunt abandonate că trebuie să-şi facă curaj şi să ne ceară ajutor. Ne angajăm să continuăm lupta cu acest fenomen şi să răspundem prompt şi profesionist fiecărei solicitări pentru a oferi suport, protecţie şi asistenţă”, a declarat Luminiţa Popescu,

Linia telefonică 0800 500 333 este un serviciu permanent, gestionat de ANES încă din 2015, asigurat 24/24 ore, 7/7 zile. Numărul este apelabil gratuit din orice reţea cu acoperire naţională. Apelul la linia telefonică pentru ajutor specializat poate fi făcut de către potenţiala victimă/victimă a violenţei domestice, a traficului de persoane, a discriminării de gen sau a discriminării multiple, de un părinte sau de un alt membru al familiei, o persoană din cadrul rudelor/afinilor, un vecin sau un cunoscut al familiei, fie de un martor sau de o altă persoană care ştie de existenţa unui caz din această categorie.

Consilierii liniei telefonice de urgenţă ANES asigură asistenţă şi consiliere pentru depăşirea tuturor situaţiilor de urgenţă din domeniu. Aceştia identifică soluţii adecvate cazurilor expuse sau semnalate, oferind informaţii cu privire la demersurile pe care le poate iniţia victima pentru a ieşi din situaţia de criză, în funcţie de tipologia faptelor de violenţă domestică semnalate, precum şi servicii adecvate nevoilor lor.

Aceştia au pregătirea necesară pentru a furniza victimei şi potenţialilor martori, informaţii succinte despre demersurile pe care le pot întreprinde cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei domestice, consiliere primară de natură juridică şi psihologică, respectiv îndrumarea victimei către instituţiile abilitate din proximitate, unde va beneficia de suport şi orientare către serviciile disponibile din teritoriu, conform ANES.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

BREAKING Ion Iliescu şi Petre Roman, urmăriţi penal în Dosarul Mineriadei

Publicat

in

Parchetul General anunţă, miercuri, că s-a dispus urmărirea penală a lui Ion Iliescu, fost preşedinte al României, şi a lui Petre Roman, fost premier, în Dosarul Mineriadei, fiind acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii. Cei doi ”au lansat o politică de represiune împotriva populaţiei civile din capitală”, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, au fost violate 2 persoane, s-a vătămat integritatea fizică şi/sau psihică a peste 1300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane.

„În continuarea comunicatului de presă de data de 25 aprilie 2024 și a comunicatului de presă din data de 26 aprilie 2024, informăm că, în cauza denumită generic ”Mineriada din 13-15 iunie 1990”, procurorul de caz din cadrul Secției parchetelor militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus în cursul zilei de astăzi punerea în mișcare a acțiunii penale față de 2 inculpați sub aspectul săvârșirii de infracțiuni contra umanității, în variantele normative prev. de art. 439 alin. 1 lit. a) (4 subiecți pasivi secundari), lit. f) (2 subiecți pasivi secundari), lit. g) (1311 subiecți pasivi secundari ), lit. j) (1211 subiecți pasivi secundari ) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal:

– Iliescu Ion, la data faptelor președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și președinte ales al României;

– Roman Petre, la data faptelor, prim-ministru al Guvernului provizoriu al României”, potrivit unui comunicat de presă.

Ce mai spun procurorii

Potrivit sursei citate, „în luna iunie 1990, persoane cu funcție de decizie în statul român la acel moment au lansat o politică de represiune împotriva populației civile din capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, au fost violate 2 persoane, s-a vătămat integritatea fizică și/sau psihică a peste 1300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane”.

„Începând cu 22 aprilie 1990, în Piața Universității din municipiul București a avut loc o manifestație ce s-a desfășurat pe durata mai multor săptămâni, până la data de 13 iunie 1990. Manifestația avea caracterul unei opoziții la puterea nou instaurată în România după Revoluţia din 1989, manifestanții solicitând verbal, prin comunicate și alte forme de protest, ruperea de regimul comunist abia înlocuit în decembrie 1989, promovarea unor persoane care nu aveau un trecut de activist de partid, înființarea unei televiziuni libere și alte astfel de revendicări de sorginte democratică. În acest context, Iliescu Ion, Roman Petre şi alte persoane din conducerea statului sau a Frontului Salvării Naţionale au lansat un atac împotriva manifestanților aflați fizic în Piața Universității, care reprezenta în fapt un pretext menit să mascheze acțiunea represivă împotriva persoanelor care au participat anterior la aceste manifestații, în special liderii de opinie, precum și împotriva oricărei persoane care manifesta sau erau susceptibili de a manifesta o formă de opoziție, în special studenţi, intelectuali sau persoane care exprimau apropierea de valorile occidentale”, potrivit comunicatului de presă.

Potrivit procurorilor, având în vedere amploarea atacului, punerea în aplicare a acestuia a necesitat angrenarea unui număr foarte mare de persoane.

„În acest sens, persoane din conducerea statului ar fi constituit, potrivit probelor administrate, un grup criminal de tip sistemic, eterogen, de natură politică, administrativă, militară și civilă, înlăuntrul căruia a fost implicat un număr mare de persoane, cu o contribuție de natură și conținut diferite la fapte produse la o scară impresionantă. În tabloul infracțional, persoanele care au efectuat în mod fizic actele de natură criminală au ocupat o poziție inferioară în ierarhia grupului, însă conceperea și orchestrarea comiterii infracțiunilor a revenit conducerii politice a statului român de la acel moment, prin persoanele menționate. Din actele administrate de procurori a rezultat conivența la nivelul planificării și orchestrării planului infracțional, iar modalitatea prin care au ales să o pună în aplicare a fost prin intermediul altor persoane, neparticipante la înțelegere”, se arată în comunicat.

Procurorii arată că începând cu data de 13 iunie 1990 a fost pusă în practică „o acțiune represivă împotriva manifestanților aflați în Piaţa Universităţii din Bucureşti”.

„În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării. Acțiunea represivă a avut caracterul unui atac generalizat și sistematic, în cadrul căruia au murit prin împușcare a 4 persoane, au fost violate 2 persoane, au fost vătămate fizic sau psihic un număr total de 1311 persoane. De asemenea, un număr total de 1211 persoane au fost persecutate prin privarea nelegală de libertate. Astfel, în dimineața zilei de 13 iunie 1990, peste două sute de persoane au fost ridicate şi transportate la unitatea militară 0575 Măgurele a Ministerului de Interne, unde au fost reţinute până în după amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară. Conform hotărârii luate de către factorii politici, conducători ai instituţiilor de forţă, precum şi de către persoane din conducerea Frontului Salvării Naţionale, în Piaţa Universităţii au fost aduşi muncitori de la Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti, care s-au manifestat violent, agresând fizic persoanele aflate în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piaţa Universităţii, împreună cu forțele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanţilor. Acţiunile întreprinse de autorităţile statului au generat o ripostă violentă din partea opozanţilor, astfel că au fost incendiate sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române şi Serviciului Român de Informaţii”, se arată în comunicat.

Procurorii menționează că s-a făcut uz de armă cu muniţie de război de către forţele de ordine, în aceste împrejurări fiind împuşcate mortal patru persoane.

„Represiunea autorităţilor a continuat, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfășurat împreună cu minerii şi muncitorii din mai multe judeţe ale ţării, care deveniseră o adevărată forţă de ordine, paralelă cu cele recunoscute şi organizate potrivit legii. În acest context, minerii aduși în București au devastat sediile partidelor politice nou înființate sau reînființate după Revoluția din decembrie 1989 și care se aflau în opoziție, locuințele principalilor lideri politici din opoziție și sedii ale publicațiilor de presă independente și ale unor instituții de învățământ. De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureștiului, sub pretextul că aceștia au legătură cu manifestațiile din Piața Universității.

Persoanele care au fost ridicate din Piața Universității, împreună cu altele considerate ca având legătură cu manifestațiile, au fost duse cu forța în unitatea militară 0575 Măgurele și în incinta Școlii Militare Superioare de Ofițeri de la Băneasa, fiind private de libertate într-un mod nelegal și în spații total improprii pentru deținerea unor persoane. Privarea de libertate fără forme legale a acestora a durat până cel mai târziu pe data 21 iunie 1990. Cazarea civililor aduşi de pe străzile Bucureştiului s-a realizat în condiţii total improprii, în garaje, atât bărbaţi, cât şi femei, minori şi bătrâni. Aceste persoane s-au aflat în permanență sub pază militară, nefiindu-le permis să ia legătura cu rudele sau cu altcineva din exterior, fără a primi asistență medicală adecvată și fiind supuse la tratamente înjositoare și degradante (inclusiv prin simularea unor execuții colective sau prin gazarea colectivă prin eliberarea gazelor de eșapament în spațiile de deținere)”, conform procurorilor.

Starea de fapt reținută și încadrarea juridică a faptelor, precizează procurorii, au la bază exclusiv probatoriul administrat după data de 04.06.2021, dată la care cauza a fost restituită la parchet, ca urmare a parcurgerii procedurii de cameră preliminară, în urma căreia au fost anulate toate probele administrate anterior anului 2017 și s-a constatat nulitatea actelor de urmărire anterior efectuate.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Un actor din Friends a povestit cum i-a înmânat lui Rod Stewart actele de divorț

Publicat

in

Actorul David Schwimmer a dezvăluit că, la 18 ani, i-a înmânat acte de divorț lui Rod Stewart, în timpul unui job de vară, scrie Sky News, potrivit mediafax.

David Schwimmer, cunoscut pentru rolul lui Ross Geller din sitcom-ul Friends, a povestit o întâmplare inedită din adolescența sa, când a lucrat ca persoană responsabilă de înmânarea oficială a documentelor legale.

Invitat în emisiunea „The Late Show With Stephen Colbert”, actorul a relatat că, în timpul primului său an de facultate, mama sa, avocat specializat în divorțuri, l-a angajat să livreze acte juridice.

„Eram tipul care apărea din tufișuri și îți înmâna actele de divorț”, a glumit Schwimmer, acum în vârstă de 58 de ani. „Într-o vară, la 18 ani, am primit indicații că trebuie să livrez documentele unui nume faimos: Sir Rod Stewart”.

Schwimmer a precizat că s-a simțit ca James Bond, dar că nu s-a mai întâlnit starul rock de atunci. „Nu cred că știe că eu i-am înmânat acele acte, dar acum probabil află”, a adăugat el, râzând.

Rod Stewart, care s-a căsătorit cu Penny Lancaster în 2007, era în proces de divorț de prima sa soție, Alana Stewart, în 1984, pe când Schwimmer avea 18 ani.

El și-a început cariera în actorie abia în 1989.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Alcool contrafăcut în una dintre destinațiile favorite ale românilor – Cel puțin 19 persoane au murit

Publicat

in

Cel puţin 19 persoane, majoritatea cetăţeni străini, au murit la Istanbul în decurs de 48 de ore după ce au consumat băuturi alcoolice contrafăcute, a relatat miercuri presa turcă, transmite agenţia EFE, potrivit Agerpres.

Potrivit cotidianului BirGun, 38 de persoane – dintre care 26 cetăţeni străini – au fost internate marţi la Istanbul în urma intoxicaţiei cu alcool contrafăcut.

În pofida eforturilor medicilor, 11 dintre cei internaţi nu au putut fi salvaţi şi au murit marţi.

Potrivit ziarului Cumhuriyet, victimele sunt turkmeni care au cumpărat alcoolul contrafăcut de la concetăţeni ai lor, la un loc de muncă din Istanbul.

Alţi şase pacienţi au murit în ultimele ore, existând temeri că numărul deceselor ar putea creşte în continuare, deoarece există un număr neprecizat de persoane aflate în stare gravă, la terapie intensivă, după cum au declarat surse de la Spitalul Samatya din Istanbul la postul NTV.

Un număr nespecificat de persoane care au consumat alcool contrafăcut şi-au pierdut vederea, au indicat aceleaşi surse.

După ce a deschis o anchetă pentru clarificarea împrejurărilor în care s-au produs faptele şi stabilirea responsabilităţii, poliţia turcă a arestat două persoane.

Din primele constatări a reieşit că suspecţii produceau băuturile contrafăcute într-o locuinţă situată în apropierea locului de muncă.

În timpul percheziţiilor efectuate la domiciliul lor au fost găsiţi circa 50 de litri de alcool contrafăcut şi 36 de pastile de substanţe narcotice, precum şi alte droguri, un cântar de mare precizie, răşină de opiu, legitimaţii de imigrare false şi o cantitate mare de medicamente.

În plus, 63 de puncte în care erau comercializate băuturi contrafăcute au fost închise într-o operaţiune a poliţiei, a declarat guvernatorul Istanbulului Davut Gül.

Procuratura a deschis o anchetă împotriva suspecţilor turkmeni Agazhan O. şi Amangul D. pentru ucidere din culpă, trafic de droguri, producere şi comercializare de alcool contrafăcut, deţinere neautorizată de substanţe medicamentoase, trafic de persoane şi fals în documente, a relatat Cumhuriyet.

În decembrie anul trecut, 19 decese cauzate de consumul de băuturi alcoolice contrafăcute au fost înregistrate într-o săptămână în mai multe provincii ale ţării, majoritatea în Istanbul.

În 2024, 110 persoane s-au îmbolnăvit după ce au consumat băuturi alcoolice contrafăcute în Istanbul, iar 48 dintre acestea au decedat, a declarat guvernoratul Istanbulului într-o declaraţie pe reţeaua X citată miercuri de AFP.

Băuturile alcoolice contrafăcute cu metanol, un alcool toxic utilizat în industrie şi în produsele de uz casnic, ar reprezenta cauza deceselor.

Această substanţă este utilizată la fabricarea antigelului sau a lichidului de spălare a parbrizului, a lacului sau a lichidului pentru fotocopiatoare. Metanolul poate fi adăugat în alte băuturi alcoolice pentru a le creşte tăria sau pentru reducerea preţului, însă poate provoca orbire, leziuni hepatice şi deces.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, acuzat de oponenţii săi că intenţionează să islamizeze societatea turcă, s-a exprimat în repetate rânduri împotriva consumului de alcool şi tutun, notează AFP.

Loading

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Câmpulung

În Trend