Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

VIDEO | Lucrările la cel mai mare tunel de autostradă din România avansează. Au fost săpați peste 1000 de metri pe Tronsonul 4 din Sibiu-Pitești

Publicat

in

„Lucrări pe şantierul secţiunii 4 (Tigveni – Curtea de Argeş) din cadrul Autostrăzii A1 Sibiu – Piteşti. Au fost săpaţi 1095 metri la tunelul de la dealul Momaia: 625 de metri – galeria dreaptă; 470 de metri – galeria stângă”, anunţă CNAIR pe pagina sa de Facebook.

Lungimea secţiunii este de 9, 86 km, iar antreprenor este PORR Construct SRL.

Durata contractului este de 60 de luni – 16 luni proiectare, 44 de luni execuţie – valoarea fiind de 1,678 miliarde de lei, fără TVA, iar finanţarea este realizată prin Programul Transport.

Stadiu actual de execuţie a lucrării este 30%, termenul de deschidere fiind 2027.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

Fenomenul ‘Suleyman Magnificul’: Așa numita ‘soft power’ a Turciei, mai puternică decât mișcările politice. ‘Are o contribuţie uriaşă’

Publicat

in

Serialele turcești sunt o forță nebănuită a Turciei. Milioane de turiști vin în această țară, atrași de ceea ce văd în serialele turcești. Cândva un importator de telenovele sud-americane, Turcia exportă acum, în toată lumea, filme fabuloase care reușesc să stârnească curiozitatea telespectatorilor și să-i atragă să vadă cu proprii ochi ținutul fostului imperiu otoman.

Sub soarele dogoritor din Istanbul, turiştii fac turul platourilor de filmare care recreează perioada otomană şi îşi fac selfi-uri cu actori îmbrăcaţi în costume otomane tradiţionale, printre ei fiind şi Riia Toivanen, o tânără de 22 de ani, care a venit în Istanbul din Finlanda împreună cu mama sa pentru a vizita locurile unde s-au filmat serialele ei favorite, transmite AP, titrează Agerpres.

Popularitatea serialelor turceşti, sau dizi în limba turcă, a propulsat Turcia în poziţia de mare exportator de televiziune, consolidând imaginea internaţională a ţării şi atrăgând milioane de vizitatori şi turişti din întreaga lume spre locaţiile istorice şi culturale care constituie fundalul pentru multe din aceste seriale.

Succesul serialelor a alimentat o industrie de miliarde de dolari care continuă să se extindă pe noi pieţe, susţin experţii. De asemenea, popularitatea acestor seriale extinde în mod semnificativ aşa-numita “soft power” a Turciei la scară mondială.
Între 2020 şi 2023, cererea globală pentru seriale turceşti a crescut cu 184%, poziţionând Turcia drept unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de seriale tv, potrivit firmei de cercetare Parrot Analytics.

“Am ajuns la peste 400 de milioane de urmăritori în fiecare noapte la nivel mondial”, susţine Izzet Pinto, director general la Global Agency, care exportă seriale turceşti pe piaţa mondială. “Soft power-ul pe care l-am creat cu serialele turceşti nu poate fi comparat cu ceea ce am fi putut face în domeniul politicii”, adaugă Izzet Pinto.

Fenomenul ‘Suleyman Magnificul’ a cucerit Balcanii

Chiar dacă primul serial turcesc exportat în 2001 în Kazahstan este “Deli Yurek” (Inima nebună), serialul “Gumus” (Iubire de argint) este cel care în 2005 a catapultat dizis-urile turceşti pe scară mondială, în condiţiile în care a fost extrem de popular în Orientul Mijlociu. A urmat “Magnificent Century” (Suleyman Magnificul) care a captivat audienţa din Balcani.

În aceste condiţii, Turcia, care odată era importator de telenovele sud-americane, exportă acum serialele sale în această regiune. Preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a vizitat platourile pe care se filma serialul “Resurrection: Ertugrul”(Putere şi Glorie) în 2018, o dovadă a popularităţii dizis-urilor turceşti în ţara sa.

Haley Uganadi, fondatoarea platformei “Dizilah”, dedicată fanilor serialelor turceşti, spune că popularitatea lor se datorează temelor care se concentrează pe familie, prietenie şi dragoste, care în mod frecvent au drept fundal stilul de viaţă luxos din Istanbul sau istoria Turciei.

“Oferă ceva pentru toată lumea, indiferent de unde eşti”, spune Haley Uganadi. Platforma sa înregistrează 1,5 milioane de urmăritori în fiecare lună, cu fani din SUA, Canada, Grecia, India şi Pakistan. Izzet Pinto arată spre caracterul concentrat pe familie al serialelor turceşti. “Nu există nuditate sau înjurături. Deci este ceva ce poate fi urmărit în familie”, explică Izzet Pinto.

Sectorul serialelor de televiziune are o contribuţie uriaşă

Într-o pauză de filmare, actorul Ozcan Deniz, cunoscut pentru că a jucat în seriale precum “Mireasa din Istanbul”, spune că diversificarea este esenţială pentru ca industria să continue să crească. “Ţările care nu au putut să facă trecerea la ceva diferit sunt acum codaşe la capitolul exporturi de seriale. Turcia profită de elanul actual, dar dacă nu va putea să se diversifice, dacă nu poate spune şi alte poveşti, totul se va opri undeva”, spune Deniz.

Un exemplu este Riia Toivanen, care împreună cu mama sa a făcut un tur al studiourilor Bozdag Film, un vast complex de studiouri în nordul Istanbulului, unde au fost filmate serialele istorice “Resurrection: Ertugrul”(Putere şi Glorie) şi “Foundation: Osman” (Osman Întemeietorul). Toivanen spune că seriale romantice “Black Money Love” (Dragoste de Contrabandă) şi “Endless Love” (Dragoste Infinită) au fost cele care au adus-o la Istanbul. “Îmi place foarte mult cultura turcească. Aceste seriale sunt foarte prietenoase şi conţin multă dramă”, spune tânăra finlandeză.

Deniz Gurgen Atalay, profesor de film şi televiziune la Universitatea Bahcesehir din Istanbul spune că în 2023 industria serialelor a generat venituri de un miliard de dolari din exporturi şi a avut un impact important asupra turismului, în special în Istanbul.

“Sectorul serialelor de televiziune are o contribuţie uriaşă. Imaginea Istanbulului prezentată de seriale, mâncarea, băuturile, muzica, standardele de viaţă şi cultura locală creează un loc foarte plăcut în cadrul serialelor”, spune Atalay.

Citeste mai mult

NATIONAL

Vasile Bănescu iese tare după ce Teodosie a spus că femeile măritate trebuie să poarte batic: Năzbâtie debitată de fanatismul misogin

Publicat

in

Fostul purtător de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, Vasile Bănescu, continuă războiul cu Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, pe care îl acuză că le cere femeilor să respecte canoane care nu există în Biblie.

Bănescu a izbucnit după ce IPS Teodosie a spus că femeile măritate trebuie să își acopere capul când ies din casă!

“A predica îmbrobodirea femeilor în secolul XXI, dar nu contra insolației, ci a „ispitirii” fragilului bărbat care ajunge doar el în pușcărie pentru viol, act abominabil care, după părerea unui teolog universitar, nu ar fi chiar dezagreabil femeilor, traduce o viziune ruptă de realitate, în care femeia e percepută ca o ființă situată invariabil pe locul doi și căreia i se poate impune orice năzbâtie debitată de fanatismul misogin.

Nu în numele lui Hristos, desigur, nici în acela al Sfântului Pavel care trimitea prin scrisori adresate comunităților creștine din secolul I sfaturi utile și bine adecvate la complexa realitate socio-religioasă în care acestea se formau, ci în numele unora care sunt siguri că nici Hristos, nici Sfântul Pavel nu ar ști azi mai bine decât ei cum stau cu adevărat lucrurile în Biserică.

Ce mai contează că autentica teologie creștină mariologică e fundamentul primar pentru emanciparea femeii din lumea antică, dar și al drepturilor femeii perfect egale cu bărbatul în cea mai înaltă viziune antropologică din lumea de azi?”, a scris Bănescu pe Facebook.

Iată ce a declarat IPS Teodosie când a fost întrebat cum trebuie să procedeze femeile care vor să își acopere capul la evenimente dar sunt criticate de familie

”Sigur că trebuie să porţi ceva pe cap. O femeie căsătorită nu trebuie să umble cu capul descoperit. Cum să îi fie ruşine? Chiar dacă pune o pălărie, o bască, dar nu e cu capul descoperit. Dacă sunt atâtea mofturi la cineva, acoperiţi-vă cu ceva capul”, a declarat Arhiepiscopul Tomisului.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend