Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

VIDEO Iohannis, prima apariție după eșecul Schengen: Am fost dezamăgit si supărat după ce am primit rezultatul votului din Consiliul JAI / Miercuri , probabil, o să vă prezint două-trei acțiuni pe care le voi iniția

Publicat

in

​Președintele Klaus Iohannis susține că a fost „dezamăgit” și „supărat” după votul din Consiliul JAI, în care Austria a blocat aderarea României la Schengen.

Presedintele Klaus Iohannis, în timpul unui eveniment la CotroceniFoto: Presidency.ro

Șeful statului a trecut în revistă episoadele Olanda, Suedia și Austria, amintind că pe 16 noiembrie, la București, ministrul de interne de la Viena, alături de omologii săi din UE, a semnat o declarație în care se spunea că România și Bulgaria sunt binevenite în Schengen, dar peste două zile a zis contrariul.

„Când s-a votat s-a petrecut un lucru interesant. Austria a susținut timp de două săptămâni – că atât a durat întreaga etapă de NU – că spațiul Schengen nu poate fi extins, fiindcă sunt prea mulți migranţi. Dar pentru Croația a știut să voteze DA, pentru România și Bulgaria a știut să voteze NU. Acest mod de a face politică în Uniunea Europeană nu poate să fie considerat pozitiv”, a comentat Iohannis.

„Acest vot nu mă face să dau înapoi. Voi rămân conectat la fenomen. (…) Eu voi duce lucrurile mai departe și sunt convins că vom găsi o soluție. Vom continua discuțiile cu partea austriacă și cu Comisia Europeană. Pe mine o supărare sau o frustrare de acest tip nu m-a oprit niciodată în a urmări ceea ce este bine pentru comunitatea care m-a ales, și de data aceasta este națiunea română, și mă voi implica total. (…) Integrarea României în Spațiul Schengen rămâne obiectiv strategic național și obiectiv al meu personal”, a adăugat președintele.

Iohannis nu a spus însă concret care sunt pasii care vor urma, promițând că miercuri va prezenta „probabil două-trei acțiuni”.

„Ce trebuie făcut? Trebuie continuat pe toate căile posibile pentru a găsi o soluție diplomatică la această problemă. Care sunt concret pașii, vom discuta pe parcurs, azi n-o să vă dau nimic concret, dar miercuri probabil o să vă prezint două-trei acțiuni pe care le voi iniția pentru a progresa pe acest dosar Schengen”, a spus șeful statului.

„Este greu de crezut că în așa de puține zile va exista o schimbare de opinie la partea austriacă”

Cât privește un nou vot în Consiliul JAI pe tema aderării României, președintele Iohannis aproape că exclude ca acest lucru să se întâmple imediat.

„Acum, miercuri și joi, probabil și vineri, vom avea o întrunire a Consiliului European și cu certitudine voi ridica această problemă în Consiliul European. Va fi o dezbatere, vor fi probabil diferite opinii, dar un nou vot va fi doar atunci când se întrunește iarăși Consiliul JAI și, din datele pe care le avem în acest moment, este greu de crezut că în așa de puține zile va exista o schimbare de opinie la partea austriacă. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să continuăm să discutăm”.

Declarațiile președintelui:

  • Votul din Consiliul JAI este foarte problematic pentru noi toți în România și trebuie să spun că am fost dezamăgit și supărat după ce am primit rezultatul acestui vot. Această dezamăgire și supărare vine din faptul că noi de 11 ani ne străduim, negociem și sperăm să intrăm cu drepturi depline în spațiul Schengen – noi, românii, după ce în decursul acestui an care se apropie de final, am avut câteva reușite notabile.
  • Să nu uităm că una dintre principalele piedici când venea vorba despre integrarea în spațiul Schengen a fost existența acelui MCV, Mecanismul de Cooperare și Verificare. Și am reușit, împreună cu Guvernul, împreună cu Coaliția, să ajungem în punctul în care Comisia Europeană a considerat că acest mecanism s-a finalizat și a fost ridicat. Am reușit, printr-o colaborare intensă și foarte bună cu Olanda, să-i convingem pe partenerii olandezi să își schimbe opinia în chestiunea Schengen față de România și să propună Parlamentului olandez Guvernul un vot pozitiv pentru România, chestiune aprobată de Parlamentul olandez. Tot în acest an s-a schimbat ecuația politică din Suedia și, inițial, Parlamentul suedez nu a fost deloc încântat de o posibilă aderare a României la spațiul Schengen. Am colaborat, am negociat, am discutat și am înlăturat și rezervele Suediei.
  • În data de 16 noiembrie, aici, la București, în Palatul Parlamentului, a avut loc o întrunire a miniștrilor de interne din Uniunea Europeană, în așa-numitul Format Salzburg, Salzburg fiind un oraș în Austria, și la finalul acestei reuniuni, miniștrii de interne au emis o declarație, care a fost foarte clară: România și Bulgaria sunt binevenite în spațiul Schengen – chestiune semnată și susținută inclusiv de ministrul de interne din Austria, în 16 noiembrie. Doar două zile mai târziu, același ministru de interne din Austria declara în fața presei austriece că Austria nu poate să admită o lărgire a spațiului Schengen, dintr-o chestiune care a fost greu de înțeles.
  • S-au vehiculat diferite date, care nu au coincis în niciun fel cu datele noastre, nici cu datele Frontex, și când s-a votat, s-a petrecut un lucru interesant: Austria a susținut timp de două săptămâni – că atât a durat întreaga etapă de NU – că spațiul Schengen nu poate fi extins, fiindcă sunt prea mulți migranţi. Dar pentru Croația a știut să voteze DA, pentru România și Bulgaria a știut să voteze NU. Acest mod de a face politică în Uniunea Europeană nu poate să fie considerat pozitiv, este foarte clar că migrația reprezintă o problemă pentru Uniunea Europeană, dar este la fel de clar că România nu permite o migrația nelegală și nu este cauza unei migrații nelegale.
  • Deci, practic, România a primit NU nemeritat pentru o chestiune pe care n-am cauzat-o, ba dimpotrivă, România este foarte activă în combaterea migrației ilegale. De aceea, nici românii nu au înțeles de unde până unde acest refuz, și oamenii sunt supărați, mulți sunt de-a dreptul revoltați și pot să-i înțeleg.
  • Dar în politică nu contează dacă ești supărat sau frustrat, sau bucuros. În politică, noi suntem aleși pentru a rezolva problemele comunității, problemele națiunii și asta voi face eu în continuare. Acest vot, chiar dacă m-a supărat și m-a dezamăgit, nu mă face să dau înapoi. Și personal voi rămâne foarte conectat la fenomen și sunt hotărât să duc lucrurile mai departe până când România devine membră a spațiului Schengen. Asta nu va fi simplu.
  • Acum, miercuri și joi, probabil și vineri, vom avea o întrunire a Consiliului European și cu certitudine voi ridica această problemă în Consiliul European. Va fi o dezbatere, vor fi probabil diferite opinii, dar un nou vot va fi doar atunci când se întrunește iarăși Consiliul JAI și, din datele pe care le avem în acest moment, este greu de crezut că în așa de puține zile va exista o schimbare de opinie la partea austriacă. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să continuăm să discutăm.
  • Problemele Uniunii, problemele diplomatice, problemele economice, problemele de colaborare se rezolvă discutând și căutând împreună soluții.
  • Eu voi duce lucrurile mai departe și sunt convins că vom găsi soluții și pentru această problemă. Așa cum în acest an am găsit soluții și pentru MCV, pentru a schimba NU olandez în DA olandez, pentru a schimba NU suedez în DA suedez, vom continua discuțiile cu partea austriacă, cu Comisia Europeană și sunt foarte hotărât, repet, – aceeași hotărâre este și la nivelul Guvernului – să rezolvăm această problemă.
  • Pe mine o supărare sau o frustrare de acest tip nu m-a oprit niciodată în a urmări ceea ce este bine pentru comunitatea care m-a ales, și de data aceasta este națiunea română, și mă voi implica total. Dacă este momentul să căutăm vinovați, cu siguranță sunt lucruri care puteau fi făcute altfel, mai bine, chit că îmi este greu să înțeleg cum să faci mai bine dacă cu doar două săptămâni înainte de vot o parte își schimbă nepregătit și neexplicat atitudinea față de vot
  • Următoarea discuție pe care sunt foarte dispus și deschis să o port cu jurnaliștii va fi la Bruxelles, înaintea Summitului între Uniunea Europeană și ASEAN, respectiv înaintea Consiliului, și cred că va dura puțin până găsim o soluție, dar integrarea României în Spațiul Schengen rămâne obiectiv strategic național și rămâne obiectiv pentru mine personal.
  • Ce trebuie făcut? Trebuie continuat pe toate căile posibile pentru a găsi o soluție diplomatică la această problemă. Care sunt concret pașii, vom discuta pe parcurs, azi n-o să vă dau nimic concret, dar miercuri probabil o să vă prezint două-trei acțiuni pe care le voi iniția pentru a progresa pe acest dosar Schengen.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

SUA blochează planurile Rusiei de redresare prin intermediul gazului natural lichefiat

Publicat

in

De

Un nou episod al confruntării energetice Washington – Moscova „se desfășoară” în Siberia, în Regiunea Autonomă Yamalo-Neneţk, de unde se extrage cea mai mare parte a gazelor naturale din Rusia. În regiune se construiește o nouă facilitate offshore, un proiect de mare anvergură pentru președintele rus Vladimir Putin, care doreşte să crească de mai bine de trei ori exporturile de GNL în următorii ani, dar planurile lui se „împiedică” de Occident, scrie Kathimerini, citat de Rador Radio România.

Putin inaugureaza Arctic LNG 2Foto: Alexander KAZAKOV / AFP / Profimedia

Gazul natural lichefiat (GNL), una dintre cele mai importante surse de energie din lume, reprezintă un nou punct de tensiune între Rusia și SUA, după ce Washingtonul a pus în aplicare un val de sancțiuni pentru a bloca inițiativa, cunoscută sub numele de Arctic LNG 2, împiedicând, printre altele, Rusia să primească nave-cisternă specializate necesare pentru transportul gazelor naturale.

„Rolul nostru este să ne asigurăm că Arctic LNG 2 eșuează”, a declarat adjunctul secretarului de stat al SUA, Geoffrey Pyatt, la o conferință recentă din Elveția.

La nivel global, cererea de GNL crește pe măsură ce guvernele abandonează cărbunele, în timp ce producția bazată pe inteligență artificială, mare consumatoare de energie, accelerează. Disputa din Arctica se intensifică într-un moment sensibil pentru politica energetică a SUA, care anul trecut a devenit cel mai mare exportator de GNL.

Administrația Biden a înghețat aprobarea unor noi exporturi de GNL din cauza preocupărilor legate de mediu, o măsură care a nemulţumit grupurile de afaceri și clienții din țările aliate sărace în resurse energetice, cum ar fi Japonia și Germania. Printre cei care fac eforturi pentru a inversa această blocare se numără și președintele Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, care a legat această problema de un vot al Congresului privind ajutorul pentru Ucraina.

Acţiunile SUA împiedică Rusia să achiziţioneze și să construiască nave-cisternă pentru GNL

Putin mizează pe GNL pentru a finanța războiul din Ucraina și pentru a compensa scăderea exporturilor tradiționale de gaze prin conducte, exporturi care s-au prăbușit după invazie.

În timp ce Rusia a găsit noi piețe pentru petrolul său, care este transportat cu ajutorul navelor, înlocuirea volumelor pierdute care erau transportate prin conductele fixe de gaze naturale se dovedește mai dificilă. Aici intervine GNL-ul.

Încercările Rusiei în domeniul gazului lichefiat sunt până acum relativ reduse, dar Kremlinul vrea să se dezvolte rapid în această direcţie. Sunt în curs de realizare infrastructuri cu o capacitate anuală de aproximativ 32 de milioane de tone metrice, potrivit Rystad Energy, pe lângă cele 29 de milioane de tone existente.

Kremlinul se foloseşte de mult timp de exporturile de energie ca pârghie de exercitare a influenţei. În 1990, de exemplu, Uniunea Sovietică a întrerupt livrarea de petrol către Marea Baltică pentru a împiedica mișcările de independență și, chiar şi înainte de invadarea Ucrainei, au existat situaţii în care Moscova a sistat livrarea de gaze către Europa, provocând creșterea prețurilor.

În decembrie anul trecut, la Arctic LNG 2 a fost finalizată prima dintre cele trei staţii de lichefiere, iar instalația a început să producă GNL. Exporturile ar fi urmat să înceapă în primul trimestru, dar navele special construite de care are nevoie Novatek, gigantul energetic rus din spatele proiectului, pentru a străbate părțile înghețate ale Oceanului Arctic nu au mai fost livrate.

Hanwha Ocean, o companie sud-coreeană de construcții navale, precum și compania japoneza Mitsui O.S.K. Lines au anunţat că au anulat planurile de a construi nave pentru Arctic LNG 2 din motive legate de sancțiuni.

Fără nave, Novatek nu poate exporta gaze naturale. Prin urmare, producția de GNL s-a oprit, iar instalația recirculă în mare parte gazul deja produs. Rusia încearcă să-și construiască propriile nave la un șantier naval de pe coasta Pacificului, dar îi este greu să se aprovizioneze cu componentele necesare, care sunt fabricate în mare parte de compania franceză Gaztransport & Technigaz, care și-a încetat activitatea în Rusia.

Per total, SUA au lovit industria incipientă a GNL-ului din Rusia prin patru valuri de sancțiuni începând din luna septembrie, iar aceste sancţiuni vizează companiile care exploatează proiectul Arctic LNG 2, navele de stocare, companiile de transport maritim și altele. „Noi, G7, ne angajăm în mod colectiv să facem tot ce ne stă în putință pentru a bloca viitoarele venituri din energie ale Rusiei”, spune Pyatt, citat de Kathimerini. (Rador Radio România).

Citeste mai mult

NATIONAL

Donald Trump cere Europei să ”se mişte” în cazul Ucrainei

Publicat

in

De

Fostul preşedinte american Donald Trump, candidat la Casa Albă, a cerut joi Europei să se “mişte” şi să elibereze mai multe fonduri pentru Ucraina, aflată în război cu Rusia, informează AFP.

Donald Trump Foto: Yuki Iwamura / AP / Profimedia

“Cum se face că Statele Unite au angajat peste 100 de miliarde de dolari în războiul din Ucraina, mai mult decât Europa, în timp ce ne desparte un ocean!”, a exclamat el pe reţeaua sa, TruthSocial.

Statele Unite ale Americii sunt principalul susţinător militar al Kievului, iar Congresul examinează în prezent un nou pachet de 61 de miliarde de dolari destinat Ucrainei, contestat aprig de aleşii republicani cei mai apropiaţi de Donald Trump.

Fără a se opune direct, fostul preşedinte a estimat în ultimele zile că SUA trebuie să “înceteze să mai dea bani fără să spere ca ei să fie rambursaţi”.” De ce Europa nu dă mai mulţi bani pentru a ajuta Ucraina?”, a scris joi republicanul într-o postare pe reţeaua sa, lansând următorul îndemn, scris cu majuscule:”Mişcă-te, Europa!”.

Donald Trump a discutat chestiunea cu preşedintele polonez Andrzej Duda şi cu ministrul britanic de externe David Cameron, care l-au vizitat în ultimele zile.

Miliardarul republican a creat deja panică în Europa în luna februarie, când a ameninţat că nu va mai garanta protecţia ţărilor NATO împotriva Rusiei dacă acestea nu îşi plătesc partea.

Potrivit institutului german de cercetare Kiel, totalul ajutorului european pentru Ucraina depăşeşte ajutorul american în sumele angajate (Agerpres)

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend