Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis duminică nou cod galben de ploi torențiale și vijelii pentru 12 judeţe, inclusiv Galaţi şi Vaslui, afectate de inundaţi la jumătatea lunii septembrie, avertizarea fiind valabilă până luni dimineaţă. Meteorologii spun că, de marți, vremea se va încălzi, însă de miercuri revin ploile.

Avertizarea cod galben de averse însemnate cantitativ este în vigoare de duminică de la ora 10.00 până luni, la ora 8.00.

Conform ANM, în acest interval în Dobrogea, nordul şi nord-estul Munteniei, în vestul, centrul şi sudul Moldovei şi în sud-estul extrem al Transilvaniei vor fi averse ce vor avea şi caracter torenţial, izolat însoţite de descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Cantităţile de apă vor fi local de 20-30 l/mp şi izolat de peste 35-40 l/mp.

În București, vremea se va răci faţă de ziua precedentă, iar trecător va ploua slab. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 22 de grade, iar cea minimă va fi de 10-12 grade.

Vremea se va încălzi ușor de marți, dar de miecuri vin din nou ploile.

„Astăzi, temperaturile maxime se vor încadra între 15 grade în vest și 24 de grade în sud- estul teritoriului. Mâine ne așteptăm la termperaturi apropiate de normalul țării, cuprinse între 14 grade în estul Transilvaniei și până la 22 -23 în sudul teritoriului. De marți, vremea începe ușor să se încălzească, dar de miercuri, mai ales în regiunile vestice, vom avea parte din nou de ploi”, a spus la Digi24 meteorologul Iris Răducanu.

Liderul Forţa Dreptei, Ludovic Orban, candidat la Preşedinţie, reacționează și el după ce Diana Şoşoacă a fost scoasă de CCR din cursa electorală. Orban îi atacă şi pe liberali, numindu-i „tovarăşii de drum ai PSD”, care „sunt ridicoli în încercarea de a arăta ce pericol e PSD pentru democraţie”.

„Nu! Nu voi vărsa nicio lacrimă. Nici măcar de crocodil, așa cum au vărsat cei care privesc cu jind și ipocrizie la voturile ei, pentru dispariția lui Șoșoacă din cursa prezidențială. Șoșoacă este goarna principală a propagandei rusești în România, parte a coloanei a cincea care acționează în țara noastră în numele regimului criminal Putin, promotorul scoaterii României din spațiul democrațiilor liberale și alinierii la blocul regimurilor dictatoriale. Este un pericol real la adresa democrației din România.

Cât despre CCR și PSD, rămâne cum am stabilit. Este obligatorie o reformă a Curții Constituționale, pe care o voi face după ce voi ajunge președinte”, a scris Orban pe Facebook.

El spune că „PSD este un partid care acționează ca o caracatiță care se încolăcește în jurul tuturor instituțiilor democratice ale statului, transformându-le în anexe ale partidului stat”: „PSD trebuie bătut atât în alegerile prezidențiale, cât și în alegerile parlamentare. Și sunt convins că din ce în ce mai mulți români înțeleg asta”.

Orban îi atacă și pe liberali, „tovarășii de drum ai PSD”, în încercarea lor de a arăta ce pericol este PSD pentru democrație: „Păi nu sunt ei principalii vinovați pentru readucerea la putere a PSD?”.

Europarlamentarul Diana Șoșoacă, scoasă din cursa prezidențială prin decizia Curții Constituționale, își cheamă susținătorii la un protest în fața CCR.

Mitingul este convocat pentru duminică dimineață, sub sloganul „pentru apărarea drepturilor care ne sunt încălcate”.

Amintim că judecătorii CCR au invalidat sâmbătă decizia Biroului Electoral Central privind candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale. Curtea a admis, astfel, două contestaţii privind candidatura Dianei Şoşoacă.

Diana Șoșoacă nu mai are nicio cale de atac.

Șoșoacă a acuzat că scoaterea sa din cursă s-a făcut „în folosul liderului AUR, George Simion, care are astfel șanse mai mari să intre în turul al doilea, iar Marcel Ciolacu ar avea un adversar mai accesibil în finala prezidențială”.

Mai mulți lideri politici, între care Elena Lasconi și Nicolae Ciucă, au acuzat că în spatele deciziei se află PSD.

Un serial nou produs de HBO face ceva neobișnuit în peisajul marilor conglomerate americane ale divertismentului, în timp ce la capitolul filme două lungmetraje premiate cu Oscar își fac apariția în premieră în streaming. Elon Musk în schimb e supărat iar pe jocul de șah. În rubrica Nerd Alert de weekendul acesta mai poți citi despre viitorul serial „Lanterns” din universul DC, jocul video de top cu care se va extinde franciza „Avatar: The Last Airbender”, dar și Bucharest Gaming Week, care a început sâmbătă.

Un nou serial de la HBO face ceva neobișnuit

Cei de la IndieWire scriu despre o „eviscerare fără oprire” a universurilor cinematografice, în timp ce The Daily Beast vorbește de o „tragere în țeapă brutală” a filmelor Marvel. Ambele site-uri se referă la The Franchise, un nou serial produs de HBO care satirizează filmele cu supereroi, de care lumea s-a cam plictisit în ultimii ani (dacă e să judecăm după cifrele de la box office). Serialul urmează să apară duminică seara în SUA, deci la noi în România luni dimineața în streaming pe Max, dată fiind diferența de fus orar: Iată cum sună descrierea publicată de IMDb:

„O echipă captivă înăuntrul iadului disfuncțional de a crea filme cu supereroi pentru francize. La sfârșitul zilei întrebarea cu care se confruntă este: e acesta noul răsărit pentru Hollywood sau ultima redută a cinematografiei? E o fabrică de visuri sau o uzină de chimicale?”. Cum urmează să apară abia luni, deocamdată ne putem baza doar pe recenziile criticilor care l-au văzut în avanpremieră. Unele nu sunt sunt chiar strălucitoare. Dar trailerul aș zice că da:

De ce zic că The Franchise face ceva neobișnuit? Fiindcă ia în derâdere tocmai unul dintre produsele de reper ale conglomeratului media din care face parte. HBO e televiziunea fanion a gigantului Warner Bros. Discovery, care deține și studioul cinematografic DC. Fanii genului vor ști desigur că DC e, alături de Marvel al Disney, unul dintre cele două branduri majore care vin cu filme cu supereroi, adaptând benzile desenate omonine. Ori, așa-zisa „oboseală” față de filmele cu supereroi, s-a resimțit din plin la DC, mai puternic chiar decât a lovit rivalii de la Marvel.

Dacă Marvel a mai înregistrat câte un succes, DC a marcat anul trecut eșecuri financiare răsunătoare pentru toate filmele sale (Shazam! Fury of the Gods, The Flash, Blue Beetle și Aquaman and the Lost Kingdom). Sigur, HBO nu știa ce avea să urmeze când a anunțat serialul The Franchise în august 2022, deși deja existau unele indicii că spectatorii au obosit de atâtea filme bazate pe benzi desenate. The Franchise pare acum că pune sare pe rană. Warner Bros. speră însă ca noul film Joker: Folie à Deux să schimbe norocul francizei sale DC aflate în derivă.

Serialul DC „Lanterns” merge înainte

Dacă Marvel și-a extins relativ recent Universul Cinematografic cu nu mai puțin de 13 seriale lansate în streaming pe Disney+ din 2021 încoace, DC a luat-o cu mult înainte, venind cu un număr uriaș de serii live-action de prin 2010-2011. Cel mai recent e The Penguin, un spin-off lansat luna trecută pe Max și bazat pe ultimul film Batman. Colin Farrell s-a întors în serial în rolul Pinguinului, unul dintre cei mai emblematici antagoniști ai benzilor desenate DC. Dar săptămâna aceasta ne-a adus noutăți legate de un alt serial DC.

Mă refer la Lanterns, seria despre unul dintre cei mai emblematici supereroi ai DC: Lanterna Verde. Titlul serialului confirmat oficial de HBO în iunie e la plural fiindcă el se va învârti în jurul lui Hal Jordan, o legendă în rândul poliției spațiale cunoscute drept Laternele Verzi, în timp ce antrenează o Lanternă Verde mai tânără, John Stewart, potrivit descrierii seriei oferite de THR. Știam deja că serialul este creația lui Chris Mundy (True Detective: Night Country) și e scris de Damon Lindelof (Watchmen) și Tom King, o legendă a DC Comics.

Noutatea acum e că regizorul britanic James Hawes a fost cooptat la bord să regizeze primele episoade ale Lanterns. Portofoliul lui Hawes include întregul prim sezon al seriei de spionaj Slow Horses, a One Life, „docu-drama” despre Holocaust cu Sir Anthony Hopkins în rolul principal, și a unor episoade din Raised by Wolves, Snowpiercer sau Black Mirror. HBO/DC au pregătit deci o echipă de producție de top. Presa de la Hollywood scrie că Lanterns se vrea apropiat ca ton cu True Detective, dar hai să nu punem căruța în fața cailor.

Pregătirile făcute pentru Lanterns mi se par edificatoare pentru cât de atipic e antemenționatul The Franchise. Dar, dincolo de asta, cred că marea întrebare e: Oare chiar s-au lămurit cu adevărat directorii de la Hollywood că s-a cam exagerat cu producțiile cu supereroi, după cum declara chiar Bob Iger, marele șef al Disney, în vara anului trecut? Deadpool & Wolverine, ultimul film cu supereroi al Marvel, s-a bucurat recent de un succes uriaș ca încasări, dar, după cum zice un alt proverb românesc: cu o floare nu se face primăvară.

Două filme premiate cu Oscar vin în premieră în streaming

Nu mai e niciun mister că aproape toate filmele mari ce apar în cinematografe vor intra în cele din urmă și în streaming, dar pentru unele durează mai mult decât altele. Motivele diferă de la caz la caz, și nu cred că sunt mulți cei curioși de toate explicațiile. Așa că nu o mai lungesc cu prezentările, trec direct la subiect: The Holdovers, comedia de Crăciun cu Paul Giamatti, Dominic Sessa și Da’Vine Joy Randolph ce a fost nominalizată la 5 Premii Oscar la gala de anul acesta, a apărut în premieră în streaming pe SkyShowtime.

Joy Randolph a mers în cele din urmă acasă cu singurul Oscar adjudecat de film, ea obținând Oscarul pentru cea mai bună actriță într-un rol secundar. The Holdovers e unul dintre acele lungmetraje rare care i-au impresionatconvins deopotrivă pe criticii de film și pe spectatori. Pe agregatorul de recenzii Rotten Tomatoes are o rată a aprobării de 97% din partea specialiștilor și de 92% de la spectatorii de rând. Pe IMDb nota sa medie e de 7,9 / 10 dintr-un număr uriaș de 166.000 de recenzii.

Al doilea film premiat cu Oscar la gala din luna martie care poate fi văzut în streaming e The Boy and the Heron („Băiatul și stârcul”), ultimul titlu semnat de maestrul japonez al animației Hayao Miyazaki. Filmul a marcat totodată revenirea neaşteptată a regizorului din Japonia, cunoscut pentru titluri clasice ca Spirited Away şi Princess Mononoke, după o absență de un deceniu. Noul film al acestuia a fost o surpriză în condițiile în care el anunțase în 2013 că se retrage, după apariția lungmetrajului său precedent, The Wind Rises.

The Boy and the Heron urmează să apară luni în streaming pe Netflix, platforma de streaming care în ultimii cani a investit tot mai mult în producții de animație cu origini în cultura japoneză sau sud-coreeană. Băiatul și stârcul e însă un titlu licențiat de Netflix, care a cumpărat drepturile de difuzare a sa după ce filmul lui Miyazaki a devenit în decembrie 2023 primul anime care a debutat pe prima poziție la box office-ul nord-american.

Franciza „Avatar: The Last Airbender” se va extinde cu un joc video de top

Din lumea jocurilor video vestea săptămânii a fost că Paramount Game Studio și Saber Interactive lucrează la un nou RPG de acțiune a cărui poveste se va desfășura în așa-zisul univers Avatar Legends, lumea prezentată pentru prima oară în îndrăgitul serial de animație Avatar: The Last Airbender produs de Nickelodeon. Avatar Studios, divizia Nickelodeon condusă de Michael DiMartino și Bryan Konietzko, creatorii serialului original, va fi de asemenea implicată, după cum relatează IGN.

Întreg proiectul e încă în faza incipientă de dezvoltare, așa că detaliile sunt destul de puține. Însă companiile implicate susțin că va fi „cel mai mare joc video din istoria francizei” și unul de tip „AAA”. E termenul din industria video games pentru a descrie titlurile cu buget mare, unul echivalent cu cel de „blockbuster” în cinematografie. Mai mult, promisiunea e că el va fi creat atât pentru PC, cât și console, și va spune o poveste nou-nouță în universul The Last Airbender – „în colaborare strânsă cu Avatar Studios”.

O altă promisiune e că gamerii vor putea intra în pielea unui „Avatar cu totul nou, care nu a mai fost văzut înainte” și că povestea se va desfășura cu mii de ani în trecut. Paramount și Saber zic de asemenea că jucătorii „se pot aștepta la o imersiune într-o lume vibrantă, să devină stăpâni ai tuturor celor 4 elemente, să intre în lupte dinamice alături de companioni și să treacă prin provocările și deciziile care vin odată cu rolul de a fi cel care păstrează echilibrul în lume”. Promisiunile sunt, deci, cât se poate de mari.

Cei de la IGN, cel mai mare site specializat pe industria video games din lume, subliniază că viitorul joc nu va fi desigur primul joc video inspirat de lumea Avatar, dar că va fi de departe cel mai de anvergură de până acum. Din păcate, studiourile care lucrează la el nu au vehiculat și un posibil calendar de lansare sau cât ar putea costa. Până vom afla mai multe aș aminti de faptul că Netflix a anunțat recent că al doilea sezon al serialului său live-action Avatar: The Last Airbender a intrat în producție.

Elon Musk sugerează că-i prea inteligent pentru șah

Trecând de la jocuri moderne la unul cu o tradiție de peste 1.000 de ani, Elon Musk a ținut să amintească zilele trecută că nu e un fan al șahului. „Șahul are un număr minuscul de grade de libertate comparativ cu realitatea: doar 64 de pătrățele, nicio ceață a războiului, niciun copac tehnologic, nicio diferență privind terenul, aceleași piese la început și aceleași poziții de fiecare dată și nu poți inventa noi piese în timpul jocului. Toți acești factori și alții sunt prezenți în realitate”, a scris el într-o postare pe „X” de săptămâna aceasta.

„Copacul tehnologic” e o referință la jocurile video de strategie și modul în care diferitele căi de cercetare a unor tehnologii diverse pot duce la o civilizație care poate să arate foarte diferit. „Deci ar putea părea că în lumea reală cineva este aproape de șah mah, dar asta nu contează dacă ei sunt vaporizați brusc de regele oponentului cu lasere din spațiu care nici n-au existat înainte!”, a continuat Musk.

„Dat fiind faptul că în șah există chiar mutări câștigătoare care ar putea părea ca gafe pentru oameni, când vine vorba de a înțelege mutările câștigătoare în viața reală, ele sunt incomparabil mai greu de prezis”, a punctat el. Jurnaliștii de la futurism.com se întreabă dacă Musk înțelege măcar jocul de șah și amintesc că nu e prima oară când el face comentarii în această notă. Într-un mesaj similar din octombrie 2022, Musk a relatat că a jucat șah când era copil, dar că a descoperit rapid că e „mult prea simplu pentru a fi util în viața reală”.

Miliardarul le-a sugerat atunci fanilor săi să încerce în schimb jocul video de strategie 4x Polytopia. Deși Musk e cunoscut pentru faptul că are o opinie despre orice, mesajul său de atunci i-a înfuriat pe cei de la chess.com, care i-au combătut argumentele într-un amplu mesaj distribuit pe blogul site-ului. Aceștia s-au întrebat la rândul lor dacă miliardarul sud-african care conduce unele dintre cele mai cunoscute companii din lume înțelege măcar care e logica din spatele șahului. Fanii săi vor răspunde indubitabil că da.

A început Bucharest Gaming Week

Și dacă tot suntem la capitolul jocuri, nu aveam cum să nu amintesc că a început Bucharest Gaming Week, cel mai mare eveniment organizat anual în România de industria jocurilor video. A început sâmbătă și urmează să dureze încă 8 zile, gamerii putând să participe la o sumedenie de activități și concursuri atât în online, cât și offline. Ca în fiecare an, printre invitați se numără unii dintre cei mai populari vloggeri români din domeniu, ca de exemplu Xslayder, iSilent, Bobospider, Gannicus, Jaxi, LucaLuk, S1KE, Adrii von B, Sevena și Umbrița.

Punctele de întâlnire a comunității pasionate de jocuri, Bucharest Geek Hub, 1UP Gamers Pub, Dome Internet și Gaming și Red Goblin, pregătesc o serie de activități, competiții și oferte speciale în cadrul cărora participanții pot câștigate invitații la evenimentul central de la Palatul Parlamentului. Printre activități se numără turnee de boardgames, competiții de Dungeon & Dragons și concursuri de tip trivia.

„Vrem să arătăm impactul cultural și social pe care jocurile îl au și modul inteligent în care acestea aduc oamenii împreună, în aceste zile în care lumea este atât de divizată”, a declarat Tudor Dăescu, unul dintre organizatorii Bucharest Gaming Week, într-un comunicat. Între 7 și 10 octombrie gamerii pot vedea la Cineplexx Titan 4 din cele mai reprezentantive filme inspirate din gaming din ultimii ani:  Ready Player One, Uncharted, Gran Turismo și Free Guy. Evenimentul central va fi din nou la Palatul Parlamentului în weekend-ul 12-13 octombrie.

O altă atracție e concursul de tip „treasure hunt” cu premii totale de peste 20.000 de euro. Ar trebui să dedic o întreagă ediție a rubricii Nerd Alert pentru a prezenta toate lucrurile de făcut și evenimentele organizate în cadrul Gaming Week, așa că mă rezum la a aminti că toate informațiile de care au nevoie cei interesați se găsesc pe site-ul bucharestgamingweek.ro sau în aplicația Bucharest Gaming Week ce poate fi descărcată din App Store sau Google Play. Distracție! Zic să ne amintim pe scurt și de evenimentul de anul trecut:

Sper că ți-a plăcut rubrica Nerd Alert de weekendul acesta. În caz că ești curios să o citești și pe cea de duminica trecută, inspirată de marele potop care n-a mai venit, o poți găsi aici:

Șomajul a crescut pentru că firmele și-au trimis oamenii acasă, alții au renunțat ei înșiși la serviciu pentru că școlile s-au închis, iar cineva trebuia să stea cu copiii acasă, piața de construcții e blocată, pentru că industria folosește palestinieni din Cisiordania. Este ceea ce s-a întâmplat în ultimul an în Israel, o țară pe care mulți o invidiau. Până acum, costul războiului declanșat de atacul Hamas din 7 octombrie 2023 a fost estimat de Banca Centrală a Israelului la aproximativ 67,5 miliarde de dolari sau aproximativ 13% din PIB.

La aproape un an de la de la începutul războiului Israel-Hamas, economia israeliană trece prin momente delicate, iar escaladarea conflictului sau internaționalizarea lui va pune o și mare presiune pe bugetul țării.

Premierul Benjamin Netanyahu a încercat să atenueze îngrijorările spunând că prejudiciul economic este doar temporar. Dar cel mai sângeros și mai distructiv război dintre Israel și Hamas a lovit mediul de afaceri și a compromis încrederea într-o economie considerată cândva un puternic motor antreprenorial.

„Israelul era o țară pe care mulți o invidiau. Apoi a venit 7 octombrie”

Prezent la București, guvernatorul Băncii Centrale a Israelului, Amir Yaron, spune că îi e destul de greu să îi explice cuiva ce se întâmplă cu economia Israelului.

„Israelul a fost una dintre țările care s-au contractat cel mai puțin în pandemia de COVID- minus 1.5%. Am crescut enorm după aceea, 9,5%, apoi  6,4%, și cu aproximativ 3,5 – 3,7%  în 2023.

Am reușit să ne ducem datoria în PIB de-a lungul  ultimelor ani de la aproximativ 100% la 60% din PIB. Pandemia ne-a prins cu o datorie de 72% în PIB, iar de atunci am coborât la aproximativ 60% la sfârșitul anului 2022.

Inflația urma să intre în ținta băncii centrale. Pe scurt, Israelul în acel moment era o țară pe care mulți o invidiau. Aveam parte de o aterizare super-blândă. Apoi a venit 7 octombrie. Ceva oribil, ceva atroce”, spune Yaron.

Orice economie de război, mai ales cea a unei țări mici cum e Israel, are o mare dilemă: dacă alocă banii pentru armată, apărare și securitate nu îi rămân destui pentru sănătate, educație sau infrastructură, afirmă Amir Yaron.

„Nu vrei ca o criză economică să devină o criză financiară”

El a relatat, la București, care a fost reacția Băncii Centrale a Israelului la atacul Hamas din 7 octombrie 2023:

„7 octombrie era o zi de sâmbătă, iar duminica este zi lucrătoare în Israel. Trebuia să decid dacă las băncile și bursa deschise. Este o decizie extrem de importantă, iar în final am decis să deschidem. 8 octombrie a fost  o zi de duminică, iar luni, 9 octombrie, s-a deschis piața valutară. Cursul șekelului sărise enorm. Dacă există o lecție pe care o putem lua din istoria economică este aceea că nu vrei ca o criză economică să devină o criză financiară.

Așa că în dimineața zilei de luni, 9 octombrie, înainte de ședința de tranzacționare, am anunțat că vom vinde până la 30 de miliarde de dolari din rezerve. Banca centrală a Israelului are rezerve de peste 200 de miliarde de dolari – peste 40% din PIB. Nu am apărat un anumit curs de schimb, ci doar am transmis un semnal cum că suntem acolo. Și asta a fost suficient pentru ca piețele să funcționeze”.

„În 13 octombrie, i-am chemat pe toți directorii băncilor din Israel în biroul meu și i-am întrebat cum își ajută clienții”

În 13 octombrie, guvernatorul Băncii Centrale a Israelului i-a chemat în biroul său pe toți directorii băncilor din țară și i-a întrebat cum își ajută clienții.

„Sunt oameni care și-au părăsit casele în lenjerie intimă, sau care s-au înrolat în armată ca să-și ajute țara și care au rate de plătit; pe ei cum îi ajutați? Ce faceți cu ipotecile lor?

Și am făcut un program prin care toate băncile să amâne plata ratelor la toate creditele – persoane fizice și companii. Unele dintre bănci chiar au șters cu totul anumite împrumuturi. Băncile din Israel făcuseră o mulțime de profituri de-a lungul anilor, sunt foarte bine capitalizate și își pot permite să facă asta. Și asta a fost”, a relatat șeful Băncii Israelului.

Cât a costat până acum războiul

Costul războiului a fost estimat până acum de Banca Centrală a Israelului la aproximativ 67,5 miliarde de dolari sau aproximativ 13% din PIB.

Deficitul bugetar va sări de la 4,2% în 2023 la peste 8% în acest an, ceea ce afectează credibilitatea finanțelor israeliene.

„Din păcate, am fost retrogradați de S&P Fitch și, de asemenea, vinerea trecută a fost retrogradat două trepte de către Moody’s.”, explică Amir Yaron.

Israelul a avut destul de des incidente de securitate și tinde să-și revină foarte repede de la astfel de evenimente. Dar în ultimul trimestru din 2023 economia s-a contractat mai mult ca oricând- cu aproape 21%.

După acel minus de 21%, economia Israelului a avut un plus 17%. Dar în al doilea trimestru din acest an economia Israelului nu a mai crescut la fel de mult și asta din cauza contracției ofertei din economie.

„Ceea ce s-a întâmplat după 7 octombrie greu poate fi înțeles dacă nu ești în Israel”

Șeful Băncii Centrale a Israelului spune că este greu de înțeles din afara țării ce s-a întâmplat în Israel după atacul Hamas din 7 octombrie 2023.

Șomajul a crescut pentru că firmele și-au trimis oamenii în șomaj temporar. Alții au renunțat ei înșiși la serviciu pentru că școlile s-au închis, iar cineva trebuia să stea cu copiii acasă. În plus, industria construcțiilor, sau cel puțin o treime din ea, folosește palestinieni din Cisiordania. Iar acum această piață e blocată, cu toate consecințele care decurg de aici.

Evident, investițiile străine s-au prăbușit și ele.

„Israel are rate ridicate de fertilitate, prin urmare o cerere mare de locuințe. Dacă această piață e blocată, e ușor de anticipat că prețurile caselor vor crește. Și oamenii, știind asta, se gândesc „mai bine să-mi iau o casă chiar acum, dacă vor crește prețurile”. Așa că prețurile caselor sunt mari în Israel , o țară în care construcțiile reprezintă aproape 8% din construcția PIB-ului.

Incertitudinea economică este foarte mare, așa cum și incertitudinea geopolitică este foarte mare în prezent. Și face viața unei bănci centrale foarte, foarte provocatoare”, explică Yaron.

Un experiment economic

Cursul de schimb se mișcă destul de mult după declarațiile geopolitice. De multe ori când vorbești cu economii foarte mari, acestea nu se gândesc prea mult la cursul de schimb.

Dar pentru economiile mici, deschise, și pentru băncile centrale ale economiilor mici deschise, cursul de schimb este o variabilă economică foarte importantă. Afectează inflația, afectează exporturile, afectează competitivitatea.

• În graficul de mai jos avem rata reală a dolarului în shekel, iar în portocaliu este reprezentat ceea ce ar fi valoarea dolarului în shekel dacă ați folosi NASDAQ ca proxy.

„Deci, de ce aș folosi NASDAQ? Pentru că Israelul are un sector uriaș de înaltă tehnologie. Când NASDAQ sau S&P se descurcă bine, sectorul high-tech se descurcă extrem de bine. Și în plus, când piețele financiare se descurcă bine în străinătate, casele noastre de investiții instituționale, care investesc mulți bani acolo, câștigă bani și îi schimbă pe Shekeli. Asta creează o corelație foarte strânsă”, explică guvernatorul Băncii Centrale a Israelului.

Acesta este un experiment economic foarte interesant. Ați putut vedea că linia portocalie coincide destul de mult cu linia albastră și apoi vine ceea ce s-a întâmplat, practic, în ianuarie 2023. Au existat o mulțime de încercări de reforme judiciare, ceea ce a creat un decalaj mare între linia albastră și linia portocalie. Șekelul s-a depreciat foarte mult și asta are un efect asupra inflației și a nevoii noastre de a fi mai vigilenți cu rata dobânzii, mai adaugă acesta.

60% din exporturile Israelului sunt asigurate de firmele de high-tech

Guvernatorul Israelului a vorbit despre locomotiva economiei israeliene- sectorul high-tech.

„Suntem foarte cunoscuți în domeniul cibernetic sau în cel al tehnologiei medicale. O treime din impozitul pe salarii strâns la buget provine de la angajații acestui sector. 60% din exporturile Israelului sunt asigurate de firmele de high-tech. 18% din PIB e generat de acest sector. Dar suntem într-o situație în care cheltuim mult pentru apărare și nu cheltuim prea mult pentru sănătate, educație, infrastructură”, adaugă Yaron.

Potrivit companiei de sondaj de afaceri Coface, aproximativ 60.000 de companii israeliene se vor închide în acest an din cauza lipsei de forță de muncă sau a perturbărilor logistice. Planurile de investiții au fost, la rândul lor, amânate. În turism, un important contributor la PIB-ul țării, e jale.

Conform Oxford Economics, a existat o creștere de 93% a cheltuielilor militare în ultimele trei luni ale anului 2023, comparativ cu aceeași perioadă din 2022, iar în 2024 acestea vor fi duble față de 2023. O mare parte din această creștere va fi folosită pentru salariile rezerviștilor, artilerie și interceptori pentru sistemul de apărare Iron Dome al Israelului.

Oxford Economics anticipează că economia Israelului va încetini până la 1,5% creștere în acest an. Creșterea redusă și deficitele ridicate vor exercita o presiune suplimentară asupra profilului datoriei Israelului, ceea ce va crește probabil costurile împrumuturilor.

Un chef srilankez cu experiență într-un restaurant poate câștiga peste 1.000 de euro, net, în timp ce un lucrător într-o fermă are un salariu de 600 de euro pe lună. Dincolo de aceste salarii publice există însă multe probleme. HotNews a mers mai departe de datele oficiale, a vorbit cu importatori de forță de muncă străină, angajați asiatici din România și un expert în migrație.

• „Procesul de aducere a muncitorilor străini în România este unul gândit în termeni pur comerciali. Statul a lăsat totul pe umerii companiilor”, susține expertul în migrație Anatolie Coșciug.
• HotNews prezintă și două cazuri de srilankezi care au venit în România ca livratori de mâncare și au ajuns la joburi mult mai bine plătite. 

„Muncitori Nepal cu salariu mic pentru afacerea ta. Forță de muncă din Nepal și alte țări asiatice pentru firma ta (necalificați, semi-calificați și calificați). Selecție riguroasă pe bază de probe practice și interviu. […] Garanție 2 ani de zile, dacă nu mai este productiv sau pleacă la alt angajator, îl înlocuim în mod gratuit. Ofertă limitată!”

Așa suna o ofertă primită prin e-mail acum doi ani de la o agenție de recrutare și plasare de forță de muncă. Am putea spune că lucrurile s-au mai îmbunătățit între timp, în ceea ce privește raportarea la acești oameni, după ce presa a început să semnaleze faptul că mulți migranții străini au parte de abuzuri în România: nu primesc salariile promise, muncesc ore suplimentare fără bonusuri sau sunt dați afară nejustificat. 

În continuare însă, sunt dezvăluite situații de vulnerabilitate în care se află muncitorii noneuropeni care iau drumul spre România, dependența lor față de angajatori și eșecul statului de a asigura un cadru care să le protejeze drepturile fundamentale. 

Unul dintre aceste drepturi este acela de a primi un salariu corect pentru munca depusă, conform cu legislația României și în aceleași condiții ca cetățenii români. 

HotNews a analizat salariile primite în România de muncitorii asiatici din mai multe perspective. A discutat cu importatorii de forță de muncă, cu mai mulți angajați și cu un expert în migrație care studiază această temă de ani de zile.

Care sunt salariile oficiale la care trebuie să se aștepte muncitorii străini în România?

Pentru a afla răspunsul la această întrebare, HotNews a vorbit cu Romulus Badea, partener „Soter&Partners” și vicepreședinte al Patronatului importatorilor de forță de muncă. Potrivit acestuia, salariile nete oferite muncitorilor asiatici din România sunt următoarele: 

• Sudor: 800-900 euro
• Ajutor de bucătar: 600-650 euro
• Chef: peste 1000 euro în funcție de experiența și tipul de bucătărie în care e specializat
• Muncitor necalificat în construcții: 650 euro
• Muncitori calificați în construcții, precum faianțar, fierar betonist: 800-900 euro
• Maiștrii (șefi de echipe): peste 1.100 euro
• Cameristă: 600 euro
• Bonă: 800-1000 euro
• Muncitori în ferme: 600 euro, cei necalificați
• Tractoriști și operatori utilaje: 750 euro

Trebuie menționat că pe lângă salariul de bază, majoritatea muncitorilor străini primesc diurnă sau mâncare, cazare și, uneori, transport între locul de cazare și cel de muncă. 

Ce spun angajații asiatici din România despre salarii?

În vreme ce doi bucătari șefi cu care am discutat, spun că avut salarii care au variat între 800 și 1000 de euro, cineva care a lucrat pe postul de ajutor de bucătar a primit, în mână, între 400 și 600 de euro lunar. Un lucrător în agricultură într-o fermă din Fetești a confirmat că are un salariu de aproximativ 550 de euro și primește alți peste 100 de euro – bani de mâncare.

Un post de sudor din București este plătit cu puțin peste 700 de euro și bani de mâncare, unul de electrician din Iași, cu 900 de euro, iar unul de mecanic auto în Târgu Mureș, cu 3500 de lei.

Din lista oferită de Romulus Badea lipsesc însă meseriile mult mai vizibile, cum ar fi cea de livrator de mâncare (care, din răspunsurile primite, nu aduce venituri mai mari de 2500 de lei) sau lucrători în patiserii, covrigării, McDonald’s. Pentru acest din urmă post, salariul este de 450 de euro pentru un program de 40 de ore pe lună.

De asemenea, mai există joburi pentru angajații asiatici în companiile de reciclare (cineva ne-a spus că a primit 500 euro pe lună pentru o astfel de muncă) sau menajeri (tot 500 de euro).

„Situațiile de abuz extrem sunt mai dese decât ar trebui”

Cercetătorul Anatolie Coșciug, specialist în studiul migrației, a declarat pentru HotNews că, „deși nu reprezintă o majoritate, cazurile de abuz extrem sunt mai dese decât ar trebui să fie. Asta pentru că sistemul nu este de așa natură încât să penalizeze abuzul.”

În interviurile luate de cercetător, mulți străini mărturisesc că lucrează și 12 ore pe zi, șase zile pe săptămână, ceea ce contravine legislației române. 

Anatolie Coșciug mai consideră că, având în vedere că avem de-a face cu numere mari (în ultimii ani au venit anual în România peste 100 de mii de străini), chiar și un procent de 5 % care ar suferi abuzuri ar reprezenta o urgență.

„Nu vom putea vorbi niciodată de statistici la modul serios până nu avem o instituție transparentă (Inspecția Muncii sau o autoritate nou-creată) și un efort transparent de-a verifica lucrurile astea. Până atunci, numerele nu-și au rostul pentru că fiecare caz este important”, mai spune cercetătorul. 

Coșciug dă ca exemplu o situație descoperită de echipa de cercetare pe care o coordonează, cea a unui tânăr srilankez care s-a sinucis pentru că nu-și mai primise salariul de trei luni. 

Tendința este ca străinii să aibă programul de lucru mai lung decât românii

În ceea ce privește timpul efectiv de lucru, Coșciug spune că există tendința ca străinii să aibă programe mult mai lungi decât cetățenii români, dar că depinde foarte mult de tipul de angajați „… dacă sunt doar comunități de imigranți sau mixte – pentru că nu poți să-i ții pe unii la muncă 8 ore, iar pe alții zece.” 

Cercetătorul mai punctează un factor important:

„Un depozit, de exemplu, este super controlat, cu ture supravegheate de câte opt ore. Pe de altă parte, în hale de producție sau în agricultură nu ai schimburi; nici pe șantier, unde trebuie să tragi tare cât îți permite sezonul.” 

Pe lângă numărul de ore, spune el, aceste domenii obligă și la condiții aproape periculoase: „muncă pe șantier, la 35 de grade, fără apă; am văzut asta în Cluj”.

De ce asiaticii își transformă salariile în dolari?

De multe ori, întrebați care sunt salariile lor, muncitorii asiatici oferă sumele în dolari. Anatolie Coșciug are o explicație pentru acest lucru:

„Această nouă rețea de migrație de muncă spre România s-a construit, în mare parte, pe rețele vechi de 20 de ani către Orientul Mijlociu, în destinații precum Abu Dhabi, unde taxele, intermedierea, totul se discută în dolari.”. 

Mai afirmă că mulți dintre migranții cu care echipa lui a discutat au lucrat deja în Orientul Mijlociu și că, deși salariile în România sunt mai mici decât în Dubai sau Qatar, preferă să vină aici pentru că au așteptări în ceea ce privește drepturile lor.

Coșciug contrazice și opinia generală conform căreia migranții asiatici nu fac decât să-i înlocuiască pe românii plecați să muncească în Occident și care ignoră faptul că prea puțini români mai sunt interesați de anumite meserii. 

„Am văzut un studiu recent care analiza numărul de sudori calificați și care susținea că și dacă s-ar întoarce în țară toți românii care au plecat ca sudori în străinătate, tot ar continua să fie nevoie de oameni cu asemenea specializare”, susține expertul.

Primim oameni fără calificările necesare, ceea ce în Germania ar fi imposibil

Dacă vorbim cu firmele de recrutare, aflăm că, înainte de a fi aduși în România,  candidații trec printr-un proces de selecție în care au și o probă practică. De exemplu, sudorii sunt testați la diferite tipuri de sudură, bucătarii dau teste în bucătărie și așa mai departe. 

Pe de altă parte, din discuțiile noastre cu muncitori străini, această probă este, mai degrabă, o formalitate – semnarea unei declarații.

Anatolie Coșciug confirmă acest lucru:

„Foarte des vedem că oamenii nu au calificările în domeniul pentru care vin, ceea ce ar fi de neimaginat în țări precum Germania, unde toată partea asta este puternic controlată de stat — n-ai voie să aduci pe cineva care trebuie să facă sudură și să nu știe.”

Această responsabilitate aparține firmelor de recrutare, dar, consideră Coșciug, faptul că statul nu impune controale asupra lor și nu asigură respectarea legii, face posibile aceste încălcări.

„E important de observat că tot procesul este gândit în termeni pur comerciali. Statul nu vrea să aibă nimic de-a face cu asta și totul cade pe umerii companiilor: recrutarea, deplasarea, responsabilitatea de a-i păstra la locul de muncă. Ce faci dacă o companie care a adus 1000 de oameni se închide? Nimeni nu-și asumă responsabilitatea.”

„Nimeni nu a venit printr-o agenție certificată”

Într-o discuție pe acest subiect cu ambasadorul Indiei, Rahul Shrivastava, acesta a menționat că există 1500 de companii de recrutare certificate, înregistrate la Ministerul de Afaceri Externe din India.

Aceste firme asigură parcurgerea completă a procesului de verificare. Mai mult, Ministrul Muncii pune la dispoziție cursuri de calificare gratuită pentru cei care vor să dobândească noi aptitudini în diferite domenii.

Dar nu toată lumea apelează la agențiile certificate.

„Dintre cei cu care am discutat noi, nimeni nu a venit prin asemenea agenții,” susține Coșciug, fiind de părere că un motiv ar putea fi nivelul mare de neîncredere în toate instituțiile guvernelor din țările respective. 

O altă cauză ar putea fi accesul asimetric la informație: „Este suficient să plece un om cu o agenție pentru a se construi o întreagă rețea în jurul acelei agenții, alcătuită din cunoscuții acelui prim muncitor — ca un nod”, spune expertul.

Două experiențe concrete ale unor muncitori asiatici în România

Pentru acest articol am stat de vorbă cu mai mulți asiatici care lucrează în România. Pentru exemplificare, prezentăm doi bărbați care au vorbit atât despre experiențe de muncă pozitive, cât și negative. Parcursul lor dovedește însă mobilitate economică și profesională.

Nishan Harsha (nume fictiv) a ajuns în România în mai 2023:

• primul job a fost de livrator la o firmă de mâncare, lucrând de la 10 dimineața la 1 noaptea pentru a-și atinge targetul. La sfârșitul lunii, rămânea cu un venit personal între 2000 și 2250 lei din care trebuia să își plătească cazarea și masa.
• următorul loc de muncă a fost de asistent în bar, lucrând de la 13:30 la 00:30 pentru un salariu de 2500 de lei și o masă pe zi, fără cazare.
• la locul de muncă actual este asistent la biroul unei companii din domeniul industriei și agriculturii, se ocupă de forța de muncă străină și tot ce implică documente și contactul cu Inspectoratul General pentru Imigrări. A primit mașină de la companie, cazare și un salariu net de 1000 de euro. În timpul liber, lucrează ca grădinar pentru șase euro pe oră.

Damsak Bandara a ajuns în România în martie 2023:

• a venit în România ca livrator pentru Tazz, pentru un salariu de 2000 de lei – loc în care a lucrat șase luni; spune că în ultimele două luni nu și-a primit salariul.
• a continuat la o firmă de construcție din Buzău, unde era plătit cu 450 de lei pe săptămână, lucrând șase zile din șapte, opt ore pe zi.
• la locul de muncă actual, găsit pe OLX, câștigă 6500 de lei, alți 600 de lei pentru mâncare, 100 lei pentru transport și cazare, lucrând ca proiectant de mobilă; avea experiență de doi ani în acest domeniu.