Profesioniştii trebuie să ţină cont de prevederile legale în vigoare la nivel naţional atunci când solicită înregistrarea unui cod CAEN în registrul comerţului, deoarece nu toate activităţile care sunt incluse în Nomenclator CAEN Rev.3 pot fi înregistrate ca obiecte de activitate, unele dintre acestea fiind interzise de acte normative, precizează Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Vezi și: Statul român a ‘legalizat’ prostituția, pe ascuns: Are același cod CAEN ca spiritismul și astrologia

„Având în vedere informaţiile apărute în spaţiul public referitoare la structura versiunii actualizate a Clasificării Activităţilor din Economia Naţională, CAEN Rev.3 (aprobată prin Ordinul Preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 377/17.04.2024), vă informăm că profesioniştii trebuie să ţină cont de prevederile legale în vigoare la nivel naţional atunci când solicită înregistrarea unui cod CAEN în registrul comerţului. Această nouă versiune a Nomenclatorului CAEN este conform cu Nomenclatorul de activităţi utilizat în cadrul Comunităţii Europene – Rev.2.1 (implementat la nivel european începând cu 1.01.2025). (…) Menţionăm că nu toate activităţile care sunt incluse în Nomenclator CAEN Rev.3 pot fi înregistrate ca obiecte de activitate în registrului comerţului, deoarece unele dintre acestea sunt interzise de actele normative care reglementează activităţile economice din România. Cu privire la afirmaţiile vehiculate în spaţiul public referitoare la introducerea prostituţiei ca obiect de activitate al unei firme, precizăm că aceasta nu poate fi înregistrată ca obiect de activitate în registrul comerţului întrucât nu este legalizată în România”, se menţionează ăntr-un comunicat al ONRC.

Potrivit sursei citate, clasificarea activităţilor din economia naţională nu a fost elaborată de către Ministerul Justiţiei şi nici de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), ci de către Institutul Naţional de Statistică (INS), instituţie care urmează să facă publice şi Notele explicative pentru CAEN Rev.3.

„ONRC, instituţie aflată în subordinea Ministerului Justiţiei, doar înregistrează obiectul de activitate al persoanelor juridice şi al persoanelor fizice (persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale) care solicită înregistrarea în registrul comerţului”, se subliniază în comunicat.

Clubul Celtic Glasgow a anunţat prelungirea contractului cu portarul danez Kasper Schmeichel până în vara anului 2026, conform site-ului campioanei Scoţiei la fotbal, potrivit Agerpres.

Portarul danez a apărat extraordinar pentru club de când s-a alăturat acestuia în vara anului 2024 şi a jucat un rol esenţial în acest sezon, atât în competiţiile interne, cât şi în Europa.

Internaţionalul de 38 de ani a fost o prezenţă constantă în formaţia lui Brendan Rodgers în acest sezon, jucând în toate cele 34 de meciuri ale lui Celtic.

Kasper Schmeichel a ridicat deja primul său trofeu la Celtic, contribuind esenţial în finala Cupei Ligii scoţiene, în victoria la loviturile de departajare împotriva rivalei Rangers, pe Hampden Park.

”Sunt foarte bucuros să îmi prelungesc contractul cu clubul”, a spus Kasper Schmeichel.

”Am avut parte de o primire frumoasă şi am îndrăgit fiecare minut petrecut până acum la Celtic şi sunt cu adevărat nerăbdător privind perioada următoare la un asemenea club mare”, a adăugat Schmeichel.

”Ne-am bucurat deja în acest sezon de succes şi fiecare din club este concentrat să ofere mai mult”, a adăugat portarul danez.

”Este ceva deosebit să lucrez din nou cu maestrul şi să fiu parte dintr-un vestiar extraordinar şi vreau să fac parte din acesta mai departe. Ca întotdeauna, suntem cu adevărat cu toţii împreună şi concentraţi pe deplin să oferim fanilor noştri cât de mult succes putem”, a mai zis internaţionalul danez.

Antrenorul lui Celtic, Brendan Rogers, a adăugat la rândul său: ”Sunt cu adevărat mulţumit că Schmeichel va rămâne la noi. El a avut deja un impact mare la club, pe teren şi în afara acestuia, iar calitatea şi experienţa pe care le-a adus au fost cruciale pentru noi”.

”În mod clar ştim că urma să semnăm anul trecut cu un portar de top, dar el deja a reuşit să îşi aducă contribuţia la club şi ştim că el va continua să facă acest lucru. Ştiu cât de mult iubeşte să fie parte dintr-un asemenea mare club şi ca unul dintre liderii noştri adevăraţi va reprezenta o parte importantă din ceea ce noi ne dorim să obţinem mai departe”, a mai explicat managerul Brendan Rogers.

Meta nu a menționat TikTok pe nume, dar noul său „Breakthrough bonus programme” încearcă să atragă creatorii care utilizează platformele concurenților săi, conform Sky News. Meta, proprietarul Facebook și Instagram, oferă creatorilor americani populari din aplicațiile concurenților, cum ar fi TikTok, șansa de a câștiga bonusuri în valoare de 5 000 de dolari (4 040 de lire sterline) pentru a realiza conținut pe platformele sale, relatează Mediafax.

TikTok a fost pentru scurt timp offline în SUA duminică, înaintea unei interdicții instituite de Joe Biden, dar câteva ore mai târziu a revenit online cu un mesaj de mulțumire pentru succesorul său, Donald Trump, care a suspendat interdicția pentru 75 de zile.

Interdicția întârziată înseamnă incertitudine pentru creatorii de pe TikTok – mulți dintre aceștia trăind din această aplicație extrem de populară.

Condițiile

Coincidența cu interdicția iminentă este „Programul de bonusuri Breakthrough” al Meta, care oferă creatorilor din alte aplicații bonusuri de până la 5 000 de dolari în primele 90 de zile de la înscriere.

Aceștia trebuie să distribuie cel puțin 20 de filmulețe pe Facebook și 10 pe Instagram în termen de 30 de zile de la acceptarea termenilor și condițiilor programului de bonus, se arată pe site-ul Meta.

Ministerul Transporturilor şi-a propus ca în fiecare an să aibă în diverse stadii 1.000 km de autostradă şi să livreze peste 200 km anual. 700.000 mp suprafaţă logistică s-ar putea livra în 2025. Patru din primele cinci proiecte anunţate a fi livrate în 2025 sunt de logistică şi industrial.

Membră cu drepturi depline a Spaţiului Schengen, cu a­proape 1.300 km de au­tos­tradă şi drum expres, Ro­mânia atrage tot mai mult atenţia investitorilor în logistică, iar pe lângă noile dezvoltări, apar şi tranzacţii la orizont, anunță Ziarul Financiar citat de mediafax.

Dacă în 2024 s-au livrat circa 471.000 mp, în 2025 volumele ar putea creşte cu 700.000 metri pătraţi, ceea ce ar duce stocul la peste 8 milioane de metri pătraţi în condiţiile în care dezvol­tatorii accelerează dezvoltarea de proiecte.

„În ultimii 7 ani, stocul de spaţii moderne industriale s-a dublat. O contribuţie importantă la această creştere rapidă a avut-o dezvoltarea CTP, care deţine circa 30% din livrările perioadei analizate“, a explicat Nicolae Ciobanu, managing partner – head of advisory, Fortim Trusted Advisors.

Fondul suveran al statului Singapore, GIC, ia în calcul vânzarea proiectului logistic al P3 din România, potrivit datelor din piaţa imobiliară, iar pe lista scurtă au rămas CTP şi Lion’s Head, care a anunţat începând cu 2024 o expansiune pe sectorul logistic.

Miza tranzacţiei o reprezintă vânzarea parcului Logistic P3 de pe autostrada A1. Parcul P3 Bucharest A1 este situat în proximitatea comunei Chiajna, la aproximativ 13 km vest de centrul oraşului Bucureşti, cu acces direct la autostrada A1 şi în proximitatea noii A0. Potrivit celui mai recent raport al P3, portofoliul din România este evaluat intern la 265 mil. euro, din care 251 mil. euro reprezintă proprietăţile de investment.

Dintre cele mai importante cinci proiecte aşteptate a fi gata în 2025, patru reprezintă proiecte de logistică şi industrial – cel mai mare este al CTP, la Ploieşti, de 80.000 mp, urmat de WDP cu două de 33.000 respectiv 15.000 mp şi ELI Park cu alţi 20.000 mp lângă Bucureşti. Cel mai mare proiect comercial livrat anul acesta reprezintă o extindere a Iulius Mall Suceava. De asemenea, ar fi posibilă livrarea Mall Moldova de la Iaşi, dezvoltat de Prime Kapital, lângă care construieşte şi Ikea primul magazin din Iaşi.

Pe segmentul industrial, stocul total a depăşit cel mai probabil 7,5 milioane metri pătraţi la finalul anului 2024, din care circa 400.000 metri pătraţi au fost finalizaţi în 2024. „Proiectele în construcţie totalizează de asemenea peste 400.000 metri pătraţi, din care majoritatea urmează să fie livrate în 2025“, a spus Vlad Săftoiu.

De partea cealaltă el explică faptul că actualul context politic este o provocare nu doar pentru România, şi nu doar în acest an.

Accelerarea ritmului de construcţie a autostrăzilor şi drumurilor expres a încurajat realizarea de investiţii în furnizarea de materiale necesare acestora, dar şi de recrutare a specialiştilor români care până acum lucrau peste graniţă. Ministerul Transporturilor şi-a propus ca în următorii ani să păstreze ritmul de a avea anual în construcţie 1.000 km de autostradă şi vrea ca în 2025 să unească provinciile istorice din sudul şi estul României, la 166 de ani de la Mica Unire.

Irinel Ionel Scrioşteanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor în cadrul emisiunii ZF Live a spus că 2025 va fi anul în care în România se va putea circula pe drum modern de la Craiova până la Bacău, nu doar până la Constanţa, ceea ce înseamnă noi loturi livrate din Autostrada Moldovei dar şi apropierea de final a A0, noua centură a Capitalei.

Mai mult, creşterea complexităţii proiectelor de infrastructură dar şi a numărului lucrărilor, a dus şi la recrutarea a tot mai mulţi specialişti români care până acum lucrau în afară, iar miza menţinerii unui ritm constant de construcţie o reprezintă predictibilitatea ce asigură finanţare şi asigură investiţii în producţia de materiale de construcţii.

Prof. univ. dr. Mihai Juncar, chirurg maxilo-facial, a atras atenţia că parodontoza este una dintre bolile des întâlnite şi care ar trebui să pună pe gânduri pe cei care o au. Aceasta se manifestă prin sângerări gingivale şi mobilitate a dinţilor.

”O situaţie care ar trebui să ne pună semne de întrebare este partea de sângerare gingivală şi mobilitate a dinţilor, cunoscut ca paradontoză. În realitate, termenul corect este parodontită. Este o afecţiune inflamatorie”, a declarat Mihai Juncar, la Medika TV, miercuri seară, relatează News.ro.

Medicul a explicat că cei care au paradontoză nu au carii sau au puţine carii, însă îşi pot pierde cu uşurinţă dinţii.

”Boala asta parodontală se mai numeşte boala dinţilor frumoşi. Mulţi dintre pacienţi nu au carii sau au mai puţine carii decât restul pacenţilor, dar la un moment dat gingiile încep să sângereze şi dinţii încep să se mişte. În momentul în care vedem că avem o anumită mobilitate dentală, trebuie să ridice nişte semne de întrebare”, a declarat Mihai Juncar.

De asemenea, medicul a subliniat importanţa controlului medical şi a spus că tratamentul este minor ca impact.

”Ce este mai dificil, nu neapărat din punct de vedere al tratamentului bolii parodontale, dar noi ca şi pacienţi ar trebui să înţelegem că tratamentul bolii parodontale implică o componentă medicală care este destul de minoritară ca şi impact. Nu zic că nu e importantă, dar este o componentă de disciplină foarte importantă. E foarte important să te igienizezi corect”, a precizat Mihai Juncar.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, consideră că sporul de antenă de 15% pentru expunerea la radiații trebuie eliminat complet. Soluția logică nu este compensarea financiară, ci rezolvarea cauzei – eliminarea antenelor care produc radiații.

d„Eu cred că noi, cu toții, inclusiv angajații și demnitarii, ar trebui să încercăm să scăpăm de acest spor de antenă. Ca să nu mai avem un asemenea fenomen. Eu cred că sporul de 15% nu rezolvă rezonanța magnetică dacă există pe clădire, dacă sunt antene și așa mai departe. Cred că logic ar fi ca să încercăm să rezolvăm cauza. Pentru că 15% la salariu nu va rezolva dacă, într-adevăr, avem o problemă de sănătate cu existența antenei”, afirmă ministrul la Digi 24, informează MEDIAFAX.

De asemenea, Cseke Attila spune că doar sporurile pentru gestionarea fondurilor europene sunt justificate, dar și acestea trebuie acordate în funcție de performanță. El a remarcat că există diferențe salariale nejustificate în minister pentru aceeași funcție publică și susține că noua lege a salarizării trebuie să fie echitabilă și bazată pe performanță.

Referitor la sporurile de 50% deja acordate pentru proiecte europene, ministrul a precizat că acestea nu pot fi retrase retroactiv.