Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a acuzat vineri Israelul că “îl sfidează fără ruşine” pe secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, pe care Israelul l-a declarat “persona non grata” pentru că nu a condamnat imediat atacurile de marţi ale Iranului, informează AFP, potrivit Agerpres.

Israelul “îl sfidează fără ruşine pe secretarul general al ONU”, a declarat şeful statului turc în timpul unui discurs la Adana, în sudul Turciei.

“196 de ţări din lume l-ar susţine probabil pe secretarul general al ONU. Cine sunteţi voi ca să emiteţi un edict împotriva secretarului general al ONU?”, a adăugat el.

Guterres a fost declarat miercuri “persona non grata” de Israel: şeful diplomaţiei israeliene, Israel Katz, îi reproşează că “nu a condamnat fără echivoc atacul odios al Iranului” de marţi cu rachete şi l-a acuzat că este “un secretar general anti-israelian care susţine teroriştii, violatorii şi asasinii”.

Relaţiile dintre ONU şi Israel – stat înfiinţat printr-o rezoluţie a Naţiunilor Unite votată în 1947 – sunt în mod notoriu dificile şi se află la cel mai jos nivel din 7 octombrie 2023, dată la care a avut loc atacul fără precedent al Hamasului palestinian, atac care a declanşat războiul în Fâşia Gaza.

Miercuri, în timpul unei sesiuni foarte tensionate a Consiliului de Securitate, în prezenţa ambasadorilor israelian şi iranian, Guterres a avut grijă să “condamne, încă o dată, în mod ferm, atacul masiv cu rachete al Iranului asupra Israelului”.

Cu toate acestea, el a criticat aspru ambele ţări, denunţând “ciclul inacceptabil” de violenţe într-o regiune aflată pe marginea “prăpastiei”.

Biroul Electoral a respins lista de candidaţi a PNL pentru diaspora, pentru că nu a îndeplinit condiţia privind prezenţa femeilor pe listă, după cum stiripesurse.ro anunțase anterior în exclusivitate. Ionuţ Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, a anunţat că vor contesta această decizie, precizând că Biroul Electoral de circumscripţie a mers un pic mai departe decât îi prevede cadrul legal. El a explicat că pe listă se afla iniţial o doamnă care şi-a retras candidatura în ultimul moment.

„Există o lege care prevede ca partidele să asigure reprezentarea ambelor sexe. În cazul PNL, în circumscripţia diaspora există îndeplinită această condiţie, în schimb, la Camera Deputaţilor nu există. Noi considerăm că am respectat această cerinţă a legii, din păcate Biroul Electoral de circumscripţie a mers un pic mai departe decât îi prevede cadrul legal, intervenind cumva asupra analizei reprezentativităţii”, a declarat în emisiunea România Politică de la Prima News Ionuţ Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, potrivit news.ro.

Stroe a precizat că legea nu descrie criterii concrete ci doar stabileşte ca principiu acest mod de a construi listele şi a asigura reprezentarea.

„Până la urmă, reprezentarea de gen a fost respectată din punctul nostru de vedere, însă interpretarea făcută de Biroul Electoral de Circumscripţie este uşor neîntemeiată şi depăşeşte cumva sfera atribuţiilor sale. Noi vom contesta acest lucru, evident. Prima cale de contestare va fi în zona BEC, după care, dacă va fi cazul, vom merge la Triunal sau la Curtea de Apel, pentru că în mod evident ne dorim să fim reprezentanţi în Camera Deputaţilor”, a arătat Stroe.

„Noi avem încredere că această decizie a Biroului Electoral de Circumscripţie va fi îndreptată, putem demonstra în faţa instanţei să este uşor excesivă şi depăşeşte cadrul legal”, a mai ţinut să precizeze Stroe. El a explicat că pe lista pentru Camera Deputaţilor s-a aflat o femeie, dar aceasta şi-a retras candidatura în ultimul moment.

Decizia Biroului Electoral, AICI! (.pdf)

Au mai fost respinse listele pentru Senat în dispora din partea partidelor DREPT și Forța Dreptei.

Fostul ministru al Justiției, Ana Birchall și-a depus, vineri, candidatura la Biroul Electoral Central (BEC) pentru funcția de președinte al României.

BEC a înregistrat propunerea de candidatură independentă a Anei Birchall pentru funcția de președinte al României

„Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2024 (BEC) informează că, în data de 4 octombrie a.c., a fost înregistrată propunerea de candidatură independentă a doamnei Ana Birchall pentru funcția de Președinte al României. De asemenea, odată cu depunerea propunerii de candidatură a fost înregistrat și semnul electoral ce va fi folosit de către doamna Ana Birchall la alegerile pentru Președintele României din acest an”, transmite BEC.

Conform legii, BEC urmează să se pronunțe cu privire la înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturii și a semnului electoral, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2024, termenul-limită pentru rămânerea definitivă a candidaturilor este data de 10 octombrie 2024.

România nu riscă momentan sancțiuni din partea Comisiei Europene în problema prețurilor la energie. România a primit de la Comisie Europeană o scrisoare de punere în întârziere prin care i se cerea să elimine unele măsuri de limitare a prețurilor la energie. Adresa nu reprezintă o condamnare sau sancţiune ci un apel de clarificare şi ajustare a legislaţiei naţionale, transmit reprezentanţii Ministerului Energiei.

“Procedura de infringement demarată de Comisia Europeană este într-o etapă incipientă, în care România a primit o scrisoare de punere în întârziere. Aceasta nu reprezintă o condamnare sau sancţiune, ci un apel la clarificare şi ajustare a legislaţiei naţionale pentru a fi conformă cu normele Uniunii Europene. România are două luni pentru a răspunde şi a furniza informaţii suplimentare sau pentru a propune soluţii care să corecteze problemele identificate. Dacă răspunsul nu este considerat satisfăcător, Comisia poate emite un aviz motivat, urmat eventual de sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). Procedura poate dura luni sau chiar ani, oferind astfel timp pentru a discuta şi implementa soluţii”, explică reprezentanţii ministerului într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, Ministerul Energiei are un dialog deschis cu Comisia Europeană şi este pregătit să colaboreze pentru a ajunge la o soluţie care să respecte directivele europene, dar şi să protejeze interesele cetăţenilor români, un argument esenţial fiind acela că măsurile luate de România au avut ca scop protejarea populaţiei şi asigurarea securităţii energetice într-un context dificil, generat de criza energetică europeană.

“Măsurile au fost aplicate pentru a preveni creşterea extremă a preţurilor la energie pentru consumatori, în special pentru gospodării şi instituţii publice esenţiale, şi pentru a menţine stabilitatea pieţei energetice interne. România a adoptat aceste măsuri ca un răspuns temporar pentru a gestiona impactul creşterii volatilităţii preţurilor la energie pe pieţele internaţionale şi pentru a asigura accesul la energie la preţuri accesibile pentru cetăţeni şi companii”, se menţionează în comunicat.

Potrivit sursei citate, România a luat act de solicitările Comisiei Europene în ceea ce priveşte cadrul legislativ actual aferent sistemului energetic românesc. Schema de compensare şi plafonare va rămâne în vigoare în forma actuală, aşa cum prevede legea, cel puţin până la 1 aprilie 2025, iar pentru perioada următoare, România se va consulta îndeaproape inclusiv cu specialiştii Comisiei Europene, astfel încât să poată fi asigurat un preţ cât mai accesibil şi competitiv la energie electrică şi gaze naturale pentru toţi românii şi mediul de afaceri.

“România colaborează cu Comisia Europeană pentru a găsi soluţii şi trebuie subliniat faptul că măsurile naţionale adoptate până acum au avut ca principal scop protejarea cetăţenilor şi a securităţii energetice naţionale într-un context de criză. Mesajul nostru este clar: dialog deschis şi adaptare la contextul european, dar şi de responsabilitate faţă de cetăţeni, în această iarnă, preţurile în facturi rămân plafonate. România va ridica în cadrul reuniunii Consiliului Energie din 15 octombrie problemele structurale de infrastructură care contribuie direct la creşterea preţurilor la energie în Europa de Sud-Est. Congestiile transfrontaliere şi capacitatea limitată de interconectare împiedică pieţele din regiune să beneficieze de stabilitatea preţurilor observată în alte părţi ale Uniunii Europene”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, citat în comunicat.

Reprezentanţii ministerului reiterează că măsurile adoptate au fost gândite ca o reacţie de urgenţă într-un context excepţional. România a acţionat conform unor mecanisme permise de legislaţia europeană în cazuri de criză, cum ar fi Regulamentul UE privind intervenţiile de urgenţă pe piaţa energiei electrice (Regulamentul 2022/1854), care permite statelor membre să intervină pentru a proteja cetăţenii în faţa preţurilor ridicate (“într-adevăr unele dispoziţii din regulament au expirat deja anul trecut”).

“Pe măsură ce situaţia energetică se stabilizează, România va evalua şi ajusta măsurile astfel încât să respecte mai bine normele UE, dar fără a compromite protecţia populaţiei şi stabilitatea pieţei interne. Comisia consideră că măsurile implementate de România ar putea contraveni legislaţiei UE privind piaţa internă de energie electrică (Directiva 2019/944 şi Regulamentul 2019/943). Pentru a emite un aviz motivat sau a continua procedurile, Comisia trebuie să înţeleagă pe deplin toate implicaţiile acestor măsuri şi efectele reale asupra pieţei interne şi concurenţei, inclusiv în ceea ce priveşte traderii şi furnizorii de energie. Solicitarea de informaţii suplimentare reflectă dorinţa Comisiei de a clarifica toate detaliile înainte de a lua măsuri suplimentare în cadrul procedurii de infringement”, precizează aceştia.

Comisia Europeană a decis joi să iniţieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României pentru limitarea libertăţii participanţilor la piaţă de a-şi stabili preţurile angro ale energiei electrice şi gazelor, precum şi a exporturilor de gaze, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Mai precis, România a introdus măsuri naţionale care impun anumitor producători de energie electrică să contribuie cu toate veniturile care depăşesc un anumit prag de preţ la un fond pentru tranziţia energetică şi obligă producătorii de gaze să vândă o parte din producţia lor la preţuri fixe anumitor clienţi. Aceste măsuri naţionale sunt incompatibile cu Directiva (UE) 2019/944 şi cu Regulamentul (UE) 2019/943 privind piaţa internă de energie electrică, precum şi cu Directiva 2009/73/CE privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale.

Măsurile în cauză limitează libertatea producătorilor de energie electrică şi de gaze de a-şi stabili preţurile angro în România. Prin urmare, Comisia consideră că aceste măsuri restricţionează principiile fundamentale ale formării libere a preţurilor şi comerţului transfrontalier liber pe pieţele angro de energie electrică şi gaze.

Bombardamente masive au fost anunțate asupra orașelor Sanaa și Hodeidah din Yemen, a anunțat vineri postul de televiziune Al Masirah TV, principala televiziune de știri condusă de mișcarea Houthi, relatează Al Arabiya.

Nu au fost furnizate  detalii suplimentare cu privire la sursa acestor lovituri. Canalul 12 israelian susține că sunt atacuri coordonate de SUA și Marea Britanie.

Se zvonește că lovit a fost chiar buncărul liderului din gruparea Ansarullah, Abdul-Malik Al-Houthi.

Marea Britanie, SUA sau reprezentanții statului Yemen nu au comentat până la publicarea acestei știri atacul.

Militanții Houthi aliniați Iranului au lansat atacuri asupra transportului maritim internațional în apropiere de Yemen încă din noiembrie anul trecut, în solidaritate cu palestinienii în războiul Israelului cu Hamas, scrie Reuters.

Atacurile Houthi au atras atacuri de represalii ale SUA și Marii Britanii și au perturbat comerțul global, deoarece proprietarii de nave redirecționează navele departe de Marea Roșie și Canalul Suez pentru a naviga pe ruta mai lungă în jurul vârfului sudic al Africii.

#BREAKING – #Yemen: Continuous air strikes on Sanaa now, and confirmed news about targeting Ansarullah’s leader Abdul-Malik Al-Houthi’s bunker. pic.twitter.com/cQAuEuyJxZ

— AsgardIntel (@AsgardIntel) October 4, 2024

Attaque américano-britannique contre Sanaa au Yémen pic.twitter.com/LramX9evpU

— jfgino (@jfgino) October 4, 2024

#BREAKING #USA #Yemen U.S. and British aviation conducted airstrikes on Houthi positions in the Yemeni capital of Sana’a and in Hodeidah on the Red Sea. — RIA Novosti pic.twitter.com/wqR1XCP0zI

— The National Independent (@NationalIndNews) October 4, 2024

Uraganul Kirk, care s-a intensificat în noaptea de joi spre vineri atingând categoria a 4-a (dintr-un maxim de 5) pe scara Saffir-Simpson, avansează în apele Oceanului Atlantic de Nord, însoţit de vânturi cu viteze maxime de 230 km/h, transmite agenţia EFE, potrivit Agerpres.

Centrul Naţional pentru Uragane (NHC) din Statele Unite a precizat, în buletinul său informativ de vineri dimineaţă, că uraganul Kirk se află la o distanţă de 1.630 km est-nord-est de nordul Insulelor Leeward şi la 2.665 km sud-vest de Insulele Azore, în largul Portugaliei şi, prin urmare, nu reprezintă o ameninţare pentru zonele populate.

Kirk se deplasează în direcţie nord-vestică, avansând cu o viteză de 17 km/h şi este probabil ca în weekend să înainteze spre nord şi nord-nord-est, cu o viteză mai mare, deasupra apelor deschise.

Uraganul generează valuri mari de furtună, care ar putea atinge coasta de est a Statelor Unite până duminică, au avertizat meteorologii NHC.

Între timp, furtuna tropicală Leslie a crescut uşor în intensitate în cursul nopţii de joi spre vineri. Vineri dimineaţă, furtuna se deplasa peste apele deschise ale Atlanticului de Nord, însoţită de vânturi susţinute cu viteze maxime de 95 km/h.

Leslie se afla la 1.040 km vest-sud-vest de extremitatea sudică a arhipelagului Capul Verde (în largul coastei de nord-vest a Africii) şi se deplasa spre vest cu 9 km/h.

Potrivit previziunilor NHC, furtuna Leslie ar putea deveni uragan sâmbătă.

Potrivit Agenţiei Naţionale Oceanice şi Atmosferice (NOAA) din Statele Unite, sezonul uraganelor din Atlantic, care a început oficial la 1 iunie, ar putea prezenta o activitate “peste medie”, cu opt până la 13 uragane, dintre care între patru şi şapte ar putea fi uragane majore.

De la începutul acestui sezon al uraganelor din Atlantic s-au format şapte astfel de fenomene meteorologice: Beryl, Debby, Ernesto, Francine, Helene, Isaac şi Kirk.