Camera de Comerț Americană în România (AmCham) a realizat un document pe care ar trebui să-l analizeze partidele politice atunci când își fac programele economice: Priorități pentru România 2024 – 2028.

“Documentul “Priorități pentru România” este un document programatic al AmCham România pe care-l realizăm în fiecare an electoral. Este deja la a 7-a ediție și scopul documentul este de a capta viziunea mediului de afaceri pe care îl reprezentăm, de a sintetiza prioritățile economice și de a le transmite partidelor politice în perioada de elaborare a programelor electorale, în scopul de a aduce aceste aspecte economice prioritare în dezbaterile electorale ulterioare”, a declarat Letiția Pupăzeanu, Director Executiv AmCham România.

Potrivit acesteia, documentul prezintă prioritățile mediului de afaceri pe care îl reprezintă, respectiv 570 de companii de toate dimensiunile, de la multinaționale la IMM-uri la start-up-uri, active în 32 de sectoare economice, deci relevante din punct de vedere reprezentativitate și cu origini americane, românești și internaționale.

“Este structurat în două părți. Sunt 5 sectoare-umbrelă și 10 sectoare transversale. Acestea cinci umbrelă sunt aderarea României la OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), echilibrul macro-bugetar, educația, infrastructura de transport și atragerea de investiții strategice mari cu efect multiplicator în economie”, a explicat reprezentanta AmCham.

Aderarea la OECD ar echivalează un un certificat de bună purtare pentru România

Din punctul nostru de vedere, ca reprezentanți ai mediului de business, spune Cristian Sporiș, președinte AmCham, vedem aderarea la OECD ca o nouă ancoră de dezvoltare a economiei românești, o nouă ancoră de îmbunătățire a climatului investițional, de promovare a României ca destinație de investiții, a României ca locație în care să se atragă investiile.

“Este o concurență la nivel mondial. Atragerea de investiții creează locuri de muncă, creează bunăstare, creează valoarea adăugată pe care o simte întreaga populație. În momentul de față, următoarea ancoră pentru a adresa problemele structurale ale economiei de natură calitativă este aderarea la OECD. În acest club, în momentul în care intri, odată înseamnă că ai certificat de bună purtare”, a afirmat Cristian Sporiș.

Potrivit acestuia, lucruri precum respectarea legii, lipsa barierelor de intrare, respectarea investitorului străin sau de orice natură de protejare a investițiilor se aplică potrivit regulilor clubului.

„Sunt multe țări care doresc să fie parte din acest club, deci practic primești certificat de bună purtare. Dacă faci parte din OECD, automat ești recunoscut de către multe din fondurile de investiții ca o țară care sau ca o jurisdicție care respectă statutul investitorului și automat sunt dispuși (să investească n.r.). Prima de risc pe care o cer se diminuează, pentru că te clasifici într-o altă categorie de țări sau juridicție care-i privește”, a mai arătat el.

România trebuie să rezolve problema economiei informale

„Cu siguranță ratingul de țară în momentul de față scoate în evidență dezechilibrele existente. Spread-ul pe datoria publică a României este mai degrabă spre junk, ceea ce înseamnă că investitorii se uită cu multă speranță dar nu cu foarte multă încredere că se vor lua măsuri. Suntem de acord ca și mediu de business că există acest dezechilibru bugetar. Suntem de acord că trebuie lucrat din mai multe unghiuri pentru a adresa acest deficit imens, aș putea spune, dar sunt câteva componente”, a mai arătat Sporiș.

Una dintre componente este „adresarea cheltuielilor publice, ceea ce înseamnă o gestiune a lor”.

„Nu putem să avem creșteri mult mai mari decât inflația a cheltuielilor publice. Cumva, acestea trebuiesc adresate, gestionate, prioritizate. O altă categorie este adresarea economiei informale. Nu vreau să-i spun evaziune fiscală, pentru că e greu până nu dovedești că este evaziune. Cum se face asta? Prin a te uita care sunt găurile în legislație prin care se pot face optimizări. Unii plătesc și alții nu! Nu trebuie să venim cu amnistie ulterior. ”, a arătat președintele AmCham România.

Impozitul de 1% pentru companiile cu cifră de afaceri mare se va vedea în inflație

Legat de impozitul pe 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu o cifră de afaceri mai mare de 50 milioane euro a spus că se va transfera în inflație mai mult decât 1%.

„Sunt și companii care au marje mici prin natura business-ului nu pentru că fac vreo optimizare, cum sunt distribuitorii de farma sau cei din industria de inputuri agricole, automotive. Acel 1% practic le poate lua întreg profitul. Sunt companii cu valoare adăugată mică și care se pot muta fără niciun fel de problemă. Și în automotive sunt unele ramuri în care valoarea adăugată nu este foarte mare. Această taxă nu le-a făcut un bine”, a explicat el.

De asemenea, a mai afirmat că mediul de afaceri urmărește cu atenție să vadă când o să ia Guvernul și restul măsurilor celor promise, adică gestionarea cheltuielilor publice.

“Vrem să vedem ordonanța respectivă și adresarea economiei informale, iar aici este nevoie încă o dată de voință, dar și de partea de digitalizare. Inteligența artificială s-a dezvoltat în ultimii 2-3 ani, deci cumva pot să tragă niște concluzii din datele respective și să se ducă și să adreseze problemele într-un mod targetat, nu gen 1% pe cifra de afaceri tuturor”, a mai arătat Sporiș.

Fiscalitatea din România reprezintă momentan un avantaj competitiv

„Bazat pe un chestionar pe care noi îl facem anual, red flag-ul pe care ni l-au transmis companiile este chiar legat de fiscalitate: fiscalitatea reprezintă încă un avantaj competitiv pentru România, dar în scădere vertiginoasă față de anii anteriori ca și pondere”, afirmă Letiția Pupăzeanu.

Provocarea pentru anul viitor este chiar legată de fiscalitate, spune ea, respectiv toate companiile au acest stres că după anii electorali este posibil să vină o creștere a fiscalității.

“România nu are tocmai un track record bun pe partea de predictibilitate, pe partea de discuții așezate, de consultare reală cu mediul de afaceri pentru aceste creșteri de taxe și impozite sau taxe și impozite noi. Deci este o preocupare pe care noi am transmis-o mai departe decidenților și, la rândul nostru, ne așteptăm totuși să fie implementate măsurile de adresare a dezechilibrelor menționate, înainte să se ia în calcul aceste creșteri de taxe și impozite”, a explicat reprezentanta AmCham România.

Pentru AmCham prioritatea este promovarea României și, pe măsură ce se erodează avantajele competitive sau chiar dispar, România poate deveni mai puțin atractivă sau neatractivă, pentru că suntem în acel concurs regional, și nu doar regional, de localizare a investițiilor.

Ce probleme trebuie să îmbunătățească România pe zona de educație

„Pe zona de educație, noi am identificat aspecte de îmbunătățit pe mai multe paliere și cumva pe palierul de bază. Cele două probleme pe care România le are de rezolvat sunt legate de analfabetismul funcțional, care este la cote absolut alarmante, și de abandonul școlar”, spune Letiția Pupăzeanu.

Potrivit acesteia, rata de abandon școlar revine în atenția noastră an de an după examenele de Capacitate și de Bacalaureat. Acestea ar fi problemele de bază și structurale.

„România, istoric vorbind, a avut un alt avantaj competitiv, foarte apreciat de mediul privat: calitatea forței de muncă. Există calitate, nu prea mai există cantitate. Istoric, România a stat foarte bine pe partea de real. Cumva s-a pierdut din acest avantaj pe care îl aveam și vedem o oportunitate și o nevoie cumva ca România să investească și să depună eforturi în partea aceasta de STEM, tocmai pentru că, per ansamblu, România va prospera în condițiile în care aici vom avea investiții cu valoare adăugată mare, vom avea cercetare-dezvoltare și acestea se pot face foarte mult cu ajutorul educației STEM, prin formarea forței de muncă pe bază de STEM”, a mai afirmat Pupăzeanu.

România trebuie să se investească în infrastructura feroviară

„Dacă ne uităm la trendul de ESG, cu siguranță infrastructura feroviară, în afară de culoarele pan- europene principale, nu sunt suficiente. Nu s-a mai investit de multă vreme. Dacă vorbim de ESG, vorbim de emisii de carbon ș.a.m.d. este o realitate faptul că transportul feroviar este mai ecologic și cu emisii de carbon mai redus decât transportul rutier. Ăsta este un motiv pentru care când am vorbit în acest document de infrastructură feroviară. A rămas cel mai în urmă. În realitate, în ultimii 20 – 30 de ani viteza medie pe feroviar a scăzut, nici măcar nu a rămas la fel, cu atât mai puțin să crească”, a afirmat Cristian Sporiș.

Letiția Pupăzeanu a completat: „În același studiu facem o clasificare a celor mai atractive condiții de pe piață și a celor mai neatractive condiții de piață. Și cea mai neatractivă condiție de piață, istoric, este infrastructura de transport.

La partea de rutier vedem luminița de la capătul tunelului, pentru că într-un final s-au inițiat și sunt în derulare câteva proiecte. Pe partea de feroviar, România este mult în urmă la nivel european, transportul feroviar este o prioritate tocmai din perspectiva ESG.

Pentru România cumva ar trebui să fie o prioritate și mai mare, pentru că în absența unei infrastructuri rutiere, marii producători din România ar avea ca opțiune exportul pe feroviar. Ori în acest moment această opțiune nu funcționează și, dacă funcționează, este cu întârzieri de neimaginat și cu costuri foarte mari pentru companii”

Ea a mai afirmat că din cei 100.000km de cale ferată, ceea ce prezintă o rețea feroviară foarte extinsă pentru chiar comparativ cu celelalte țări europene, s-a făcut modernizare pe câteva sute de kilometri, ceea ce practic este nesemnificativ.

„Deci este o oportunitate în cadrul infrastructurii de transport. Partea feroviară este o prioritate și oportunitate pe care încă nu am folosit-o nici măcar la capacitate redusă. Nu vorbesc de capacitate maximă”, a precizat Pupăzeanu.

Reorganizarea administrativă ar fi bună în viitor

„Ca în orice firmă, la un moment dat te uiți dacă mai e nevoie de acea organigramă. Deci după 2-3-5 ani de zile te uiți să vezi: băi, mai satisface nevoile companiei organigrama respectivă? S-ar putea să nu mai am nevoie de director pe operațiuni. S-ar putea să am nevoie de director pe robotizare sau pe AI și automat faci niște modificări. Această organizare existentă are câteva decade. Cumva te uiți să vezi dacă mai are sens să mai ai o comună în care mai sunt 300 sau 100 de locuitori. Mai are sens să mai ai un dispensar, o școală, pentru ăia trei sau cinci elevi?”, se întreabă Sporiș.

În opinia sa, când când faci această modificare te uiți cu atenție și la modul în care se cheltuiesc banii.

„Acum nu știu dacă e anecdotă sau nu, dar am auzit că există comune de 100 de locuitori și la primărie lucrează 18 oameni, dintre care cinci sunt șoferi. Deci cumva e un moment ca să ne uităm și acolo la banii colectați. Aici vorbim de banii colectați prin taxe și impozite, cum sunt cheltuiți, că sunt cheltuiți într-un mod eficient sau nu”, apreciază președintele AmCham.

De ce nu poate România să atragă mai multe investiții de valoare mare

Cristian Sporiș: „Avem zone geografice, regiuni care au atras mai multe decât altele. Ceea ce înseamnă că administratorul local, indiferent cine e prefect, subprefect, primară, președinte de consiliul județean sau așa mai departe, este mai înclinat să atragă investițiile respective.

1. Ca să atragi investiții, nu trebuie doar să dai facilități, trebuie și să te asiguri că ai tot felul de autorizații: de la autorizații de construcție, de mediu la autorizații de funcționare. Deci e o întreagă poveste cu autorizațiile.

Da, poți să faci fabrica respectivă în șase luni sau poți face în doi ani și jumătate. Diferența sunt bani, da? Pentru că orice investitor când își face un plan de afaceri vine și spune: Ok, investesc și în termen de șase luni – 12 luni acea facilitate va începe să producă și atunci începe amortizarea.

Deci faci un Capex, după care începi să o amortizezi, dacă începi amortizarea peste 2,5 ani, în principiu randamentul capitalului se deteriorează. Și atunci unul dintre motive este legat de acest aspect.

2. Am făcut un studiu anul trecut la AmCham. Un alt motiv este piața forței de muncă. Cumva, România, față de anii precedenți, față de acum 10, 15, 20 de ani, a pierdut forță de muncă. Pierzând această forță de muncă, dacă te duci să investești în anumite județe nu găsești pe cine să angajezi.

3. Apoi vine partea de educație: poți să angajezi? Întrebare este:: Au terminat o școală și chiar dacă nu au terminat o școală, au făcut partea de învățământ dual, partea de meserii, să știe să facă ceva?

4. Un alt punct important este partea fiscală. Încă este un avantaj competitiv. Deci nu putem spune că România are un sistem fiscal dezavantajos comparativ cu alte state. Dar întrebarea este: plătește toată lumea acele taxe mici sau doar unii?

Aici este o problemă de competitivitate și de concurență. Într-un singur sector în care ai două companii, una plătește, cealaltă nu plătește. Va fi greu să fii în competiție pe aceleași produse și servicii. Ori aici este o problemă care n-o poți depăși. Întrebarea: care este marja? Cui vinzi?

E important dacă din punct de vedere competițional ca toată lumea să beneficieze de aceleași condiții, pentru că dacă sunt unii care beneficiază de alte condiții, de ce s-o faci?”

Articol susținut de AmCham România