Un incident șocant a avut loc recent la unul din magazinele Dedeman, unde un bărbat a fost prins la furat. Surpriza a fost de proporții, când s-a descoperit că acesta era nimeni altul decât comisarul-șef Dorin Adrian Ureche, împuternicit ca șef al Serviciului Criminalistic din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Olt.

Cum a fost prins infractorul

Bărbatul a intrat în magazin, s-a îndreptat către raionul de „Sanitare”, a luat câteva produse și a ieșit fără să le plătească. Responsabilii cu paza au observat comportamentul suspect al acestuia și au verificat imaginile surprinse de camerele de supraveghere. După ce au notat numărul mașinii cu care venise bărbatul, au alertat poliția.

Identificarea și surpriza

Polițiștii au verificat numărul mașinii și au mers la domiciliul bărbatului, unde l-au identificat pe comisarul-șef Dorin Adrian Ureche. Această descoperire a provocat stupoare, având în vedere funcția importantă pe care o deține Ureche în cadrul IPJ Olt.

Acum, comisarul-șef Dorin Adrian Ureche este cercetat pentru furt, într-un dosar instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina. Pus în fața faptului împlinit, comisarul-șef Dorin Adrian Ureche a recunoscut furtul, iar acum urmează să fie cercetat disciplinar.

Ce salariu are comisarul-șef prins la furat în Dedeman

Comisarul-șef Dorin Adrian Ureche, șeful Serviciului Criminalistic din IPJ Olt, a avut – potrivit declarației de avere din anul 2024 – un salariu anual de 127.212 lei, adică aproximativ 10.600 de lei lunar.

Soția sa a încasat un salariu anul de 92.500 de lei la Administrația Județeană a Finanțelor Publice Olt.

Pădurile bătrâne, printre trunchiuri căzute şi arborii scorburoşi, ascund mici eroi necunoscuţi: insectele saproxilice.

Deşi privite adesea cu indiferenţă sau chiar respingere, Croitorul alpin, Gândacul pustnic, Rădaşca, Croitorul cenuşiu sau Croitorul mare al stejarului, micile vieţuitoare dependente de arborii morţi sau în descompunere, sunt piese de bază în lanţul trofic şi în procesul de regenerare a pădurilor.

Mult timp, silvicultorii au considerat arborii putreziţi ca fiind dăunători pădurii şi i-au îndepărtat sistematic. Această practică a dus la reducerea drastică a habitatului insectelor saproxilice, ceea ce a determinat un declin accentuat al unor specii emblematice, precum Rădaşca sau Croitorul stejarului.

Specialiştii atrag atenţia că lanţul trofic este într-un echilibru foarte fragil, iar impactul dispariţiei acestor insecte asupra ecosistemelor este profund – de la polenizare până la hrănirea unor specii de păsări şi mamifere mici. În acelaşi timp, eliminarea unor insecte considerate dăunătoare prin tratamente chimice afectează şi alte specii, precum păsările insectivore sau mamiferele mici care se hrănesc cu acestea.

„Aceste insecte sunt esenţiale în procesul de descompunere a lemnului şi contribuie la menţinerea echilibrului în păduri. Chiar şi specii care ne supără, precum ţânţarii, de exemplu, sunt importante, pentru că, dacă ar dispărea ţânţarii, ar dispărea şi libelulele, care au ca unică sursă de hrană ţânţarii. Şi dacă dispar ţânţarii, dispar şi libelulele, şi cine ştie în capătul celălalt al lanţului trofic ce se mai poate întâmpla astfel încât să punem în pericol sustenabilitatea sau sănătatea ecosistemelor naturale. În Crângul Petreşti s-au aplicat tratamente împotriva ţânţarilor, însă aceste substanţe au afectat şi specii protejate, precum croitorul mare al stejarului. Insectele moarte sunt apoi consumate de păsări, arici şi alte animale, ceea ce poate declanşa un lanţ de efecte negative asupra întregului ecosistem. De aceea este important să protejăm aceste insecte. În lipsa lor, se produc dezechilibre care afectează nu doar ecosistemele forestiere, ci şi lanţul trofic în ansamblu”, a explicat, Silviu Chiriac de la Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Vrancea, potrvit Agerpres.

Tocmai pentru a proteja aceste insecte, specialiştii APM Vrancea, în parteneriat cu Universitatea din Bucureşti, Administraţia Parcul Natural Putna Vrancea şi Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice (ACDB) au pus bazele unui proiect de conservare a insectelor saproxilice din Carpaţi, LIFE Rosalia, finanţat de Comisia Europeană şi Ministerul Mediului – România. Rezultatul a fost un proiect unic in Europa.

„Proiectul LIFE Rosalia a fost implementat în Parcul Natural Putna, mai exact în 22 de zone de intervenţie din tot parcul, care are circa 38.000 de hectare. 99% din ceea ce s-a întâmplat în proiectul acesta este unicat şi pentru România, dar şi pentru Europa. O parte dintre activităţi au mai fost făcute la nivel european, dar cel puţin radiotelemetria nu a mai fost făcută în Europa până acum, şi nici veteranizarea”, spune Silviu Chiriac.

Astfel, Parcul Natural Putna a devenit un adevărat laborator de cercetare pentru protecţia acestor specii. În primă fază, s-au făcut activităţi de identificare a habitatelor prin capturare, marcare, recapturare. Practic, specialiştii au instalat capcane cu ajutorul cărora au fost capturate insectele, care au fost marcate cu diferite tipuri de vopsea la fiecare punct de captare. Ulterior, s-a utilizat radiotelemetria pentru a monitoriza deplasarea gândacilor saproxilici, o metodă inovativă, importată din Statele Unice, care presupune montarea unor emiţătoare de numai 0,15 grame pe gândaci.

Iar rezultatele au fost surprinzătoare. Contrar aşteptărilor, s-a descoperit că aceşti gândaci pot călători distanţe mai mari decât se credea anterior, extinzând aria de deplasare de la 250 de metri până la 500-600 de metri, ceea ce oferă indicii valoroase pentru strategia de conservare.

Noua descoperire a permis identificarea şi maparea zonelor în care pot fi amplasate microhabitate artificiale, menite să suplinească lipsa arborilor putrezi. S-au instalat 170 de cutii-scorbură, structuri care imită habitatul natural al insectelor saproxilice, fiind umplute cu un compost vegetal special, menit să recreeze mediul din trunchiurile bătrâne. Aceste structuri vor fi folosite de insecte, păsări şi alte vietăţi mici, contribuind astfel la refacerea echilibrului natural.

„Pentru fiecare tip de insectă a făcut câte ceva. De exemplu, cutiile cu rumeguş sunt pentru Osmoderma eremita, Gândacul sihastru căruia i-am pus emiţător. Pentru Morimus funereus, Croitorul cenuşiu, a trebuit să facem nişte grămezi de lemn. Am adunat lemnul care deja exista dispersat prin pădure sub forma unei grămezi, stive de lemn, pe care le-am marcat, le monitorizăm, le punem şi atractanţi şi, pe termen lung, acestea vor constitui un habitat foarte, foarte bun pentru pentru Croitorul cenuşiu”, este de părere specialistul.

De asemenea, echipa a recurs la o tehnică numită „veteranizare”, prin care arborii sunt modificaţi artificial pentru a accelera procesul natural de degradare, creând condiţii adecvate pentru speciile saproxilice.

„Gândacilor le sunt necesari tot felul de arbori care au cuiburi, scorburi, care sunt trăsniţi, au despicături ale scoarţei. Dar noi nu puteam aştepta să vină fulgerul, şi atunci am zis să folosim unelte în loc de timp. Am închiriat de la proprietari aproape o mie de copaci, din care 625 arbori vii şi 303 arbori morţi, care au fost veteranizaţi. Practic, în o parte dintre copaci, echipa noastră a decupat o felie din copac, s-au făcut două compartimente pentru a găzdui lilieci sau alte specii, după care s-a pus capacul la loc. De exemplu, într-un cuib pentru ciocănitoare a venit şi piţigoiul, a făcut puişori, paiele astea şi toate celelalte elemente care au fost aduse de pasăre vor putrezi, lemnul, pentru că va fi afectat la un moment dat de precipitaţii, de apă care se infiltrează, va începe să putrezească şi cu timpul, în zeci de ani, poate va deveni un habitat favorabil şi pentru insectele noastre”, spune Silviu Chiriac.

Pe lângă măsurile de conservare, un aspect esenţial este educarea populaţiei pentru a putea conserva pe termen lung habitatul insectelor saproxilice, iar cei mai receptivi sunt copiii.

„Oamenii tind să elimine orice insectă pe care o consideră periculoasă sau inutilă, fără să cunoască rolul său în natură. Avem nevoie de o schimbare de mentalitate şi de o mai mare implicare în protejarea biodiversităţii. Cred că schimbarea poate începe cu generaţia tânără. Am lucrat foarte bine cu elevii din satele din jurul Parcului Natural Putna – Vrancea, am organizat excursii, lecţii cu ei, concursuri de desen cu premii. Ei sunt foarte încântaţi şi deschişi spre conservare. Silvicultorii sunt în general destul de reticenţi, pentru că ei se gândesc că aceste insecte ar putea degrada şi copacul bun. Iar omul de rând se uită la aceste insecte cu neîncredere, chiar cu adversitate. Dar noi suntem conştienţi că ele sunt foarte importante pentru a avea ecosisteme sănătoase. Nu avem insecte, nu avem păsări şi mamifere şi alte organisme insectivore, neavând aceste specii insectivore, vom avea mult mai multe specii pe care noi nu le dorim în preajma noastră. Noi nu ne permitem să pierdem biodiversitatea”, a concluzionat Sorin Chiriac.

Pentru a ajunge şi mai aproape de comunitate, dar şi pentru a se folosi mai ales de curiozitatea tinerilor, APM Vrancea a creat o aplicaţie, Life Rosalia, disponibilă pe mobil, care îi poate ajuta pe cei care ajung în pădure şi găsesc o insectă, în primul rând să o recunoască cu ajutorul aplicaţiei, să găsească informaţii despre fiecare insectă, dar şi să o fotografieze şi să încarce locaţia în aplicaţie. Aplicaţia înregistrează automat locaţia şi se creează astfel o mare bază de date, care îi va ajuta pe specialişti să înţeleagă mai bine cât de mare este arealul folosit de aceste insecte.

Proiectul LIFE Rosalia, în valoare de aproape trei milioane de lei, a fost prelungit până în 2026, iar specialiştii spun că rezultatele se văd deja.

„Proiectul LIFE Rosalia, iniţial prevăzut să se încheie în martie 2025, a fost prelungit cu un an. Majoritatea activităţilor au fost realizate, iar cel mai important obiectiv – crearea arborilor veterani – a fost atins. Monitorizările din acest an au confirmat efectele pozitive ale proiectului: în unele zone, insectele saproxilice deja depun ouă pe aceşti arbori, iar în cutiile amplasate s-au găsit larve ale acestor specii. Pe lângă insectele vizate, proiectul a avut rezultate şi în rândul mamiferelor mici, precum liliecii şi diferite specii de şoareci, dar şi al păsărilor care şi-au făcut cuiburi şi au scos pui. Aceste specii fac parte dintr-un ecosistem complex, în care insectele saproxilice au un rol esenţial în descompunerea lemnului. Fără ele, acest proces ar fi mult mai lent, afectând echilibrul natural”, a declarat Ion Militaru, directorul Parcului Natural Putna.

Modelul de succes al proiectului din Vrancea, recunoscut la nivel european şi naţional, ar putea fi implementat la scară naţională, cu sprijinul Ministerului Mediului, pentru a proteja insectele saproxilice şi a reface echilibrul natural al pădurilor.

Deşi la prima vedere un arbore scorburos sau un gândac pe trunchiul unui copac pot părea neînsemnate, în realitate, ele sunt piese esenţiale într-un mecanism complex. Protejarea insectelor saproxilice nu înseamnă doar salvarea unor specii, ci asigurarea sănătăţii pădurilor şi a biodiversităţii pe termen lung, iar în faţa schimbărilor climatice şi a degradării mediului, fiecare gest contează. Proiecte precum cel din Putna Vrancea demonstrează că natura poate fi salvată prin cunoaştere, inovaţie şi acţiune responsabilă.

Noi dezvăluiri au scos la iveală o vastă operațiune de informații desfășurată de Moscova pentru a influența opinia publică austriacă în problema ucraineană.

Ziarul de centru „Kurier” relatează despre acest caz, care demonstrează că Austria este acum considerată de Rusia drept o „poartă de intrare” spre Uniunea Europeană, informează Rador Radio România.

Pe prima pagină a „Kurier”, stăpânul Kremlinului este înfățișat în profil, cu fața în umbră.

„Fabrica de minciuni a lui Putin”, titrează cotidianul vienez, în urma dezvăluirilor despre un nou caz de spionaj rusesc în Austria.

Pe 24 martie, republica din Alpi a aflat că o bulgăroaică, presupusă spioană a Moscovei, a fost arestată în decembrie anul trecut. Și această informație a relansat dezbaterea asupra atitudinii ce trebuie adoptată față de Rusia.

„În ciuda aparenţei de caz izolat, această poveste dezvăluie un conflict mult mai larg – un război hibrid care a trecut de mult granița austriacă”, explică ziarul de centru într-o lungă analiză.

O vastă campanie de dezinformare a fost lansată în țările germanofone de către ruși.

Și Austria – o țară neutră, în care se află instituții internaționale importante – pare a fi o țintă principală a instigatorilor.

Femeia arestată în decembrie este suspectată că a spionat-o pe Anna Thalhammer, redactor-șef al revistei austriece de investigații Profil.

Dar mai presus de toate, se spune că ea a participat la operațiuni menite să influențeze opinia publică austriacă în numele Moscovei.

„Tactica a fost extrem de pernicioasă: online, răspândirea de informații false; pe străzi, autocolante și graffiti cu sloganul ‘Glorie Ucrainei’ scris cu caractere runice, cunoscute pentru utilizarea lor de către regimul nazist.

Mesajul? A fi pro-ucrainean înseamnă a fi de extrema dreaptă, chiar nazist”.

Vastă reţea de spionaj

Potrivit „Kurier”, această spioană bulgăroaică nu este singurul agent care a lucrat pentru Rusia în Austria. Ziarul se referă la o „rețea de spionaj mai mare”, care îl includea pe fostul antreprenor fugar Jan Marsalek, care se bănuieşte că în prezent se află în Rusia.

Trei bulgari din această rețea sunt acuzați că au dus la Viena o campanie de intimidare împotriva jurnalistului de investigație Christo Grozev, care de atunci s-a refugiat în Regatul Unit.

Alți membri ai acestei rețele ar fi avut contact cu foști agenți de informații austrieci, Egisto Ott și Martin Weiss, care sunt și ei suspectați de spionaj.

La Viena Misiunea permanentă a Rusiei pe lângă organizații internaționale este în vizorul autorităților locale, care o acuză că a instalat pe acoperișul său „un spațiu cu antene parabolice uriașe, care servește drept centru de informații rusesc”. Acest „Russencity” [oraş al ruşilor] nu a fost demontat deocamdată.

Pentru „Kurier”, acest lucru nu este surprinzător.

„Cazurile de spionaj și dezinformare de la Viena demonstrează că țara nu este doar o victimă [a serviciilor de informații rusești], ci este considerată de Moscova și o poartă de intrare [spre Uniunea Europeană], datorită poziției sale primitoare față de diplomați și a aşezării sale geografice centrale”.

Fostul premier Florin Cîțu critică dur coaliția de guvernare după ce Comisia Europeană a activat procedura de suspendare parțială a unei tranșe de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență. Acesta acuză actuala conducere că minte și pregătește noi creșteri de taxe după alegeri.

Într-un mesaj publicat pe Facebook, fostul prim-ministru Florin Cîțu a reacționat la anunțul Comisiei Europene privind suspendarea parțială a plăților către România în cadrul PNRR, acuzând guvernul de incompetență și ipocrizie.

„Cine susține că cei care au distrus economia vor face reforme, minte! Socialiștii așteaptă doar să treacă alegerile ca să facă ce au făcut de trei ani de zile: să crească taxe și să-i sărăcească pe români”, a scris Cîțu.

El afirmă că suspendarea fondurilor europene este o dovadă clară că actuala guvernare nu este capabilă să implementeze reformele asumate și că retorica guvernamentală legată de realizările din PNRR este „mizerabilă”.

„Mizerabil tupeul lor când spun că au făcut lucruri bune și merită să ne conducă în continuare. Doar dacă pleacă acești socialiști putem să redresăm economia”, a mai transmis fostul premier liberal.

Context: plăți parțial suspendate de Comisia Europeană

Comisia Europeană a anunțat activarea procedurii de suspendare a plății pentru o parte din cea de-a treia cerere de plată a României, în valoare de 2 miliarde de euro, în cadrul PNRR. Motivul: șase jaloane și ținte nu au fost îndeplinite, dintre care cel mai important este jalonul privind reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale.

România are la dispoziție o lună pentru a transmite observații, iar Comisia va decide ulterior dacă menține sau ridică suspendarea parțială.

În perioada în care Florin Cîțu a fost premier, România a finalizat forma inițială a Planului Național de Redresare și Reziliență, document negociat cu Comisia Europeană pentru atragerea celor 28,5 miliarde de euro alocați prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF).

Săptămânalul polonez „Wprost” își dedică prima pagină eșecului negocierilor dintre Rusia și Statele Unite pentru a pune capăt conflictului din Ucraina. Ziarul se teme că Donald Trump va insista să parieze pe Moscova și nu pe Kiev, deşi Rusia „nu este deloc interesată de un armistițiu”, scrie COURRIER INTERNATIONAL, relatează Rador Radio România.

Un Vladimir Putin în costum, călare pe un elefant republican care îl simbolizează pe Donald Trump, îl sfidează cu un telefon pe care i-l flutură în fața trompei. Săptămânalul polonez conservator „Wprost” o afirmă răspicat pe prima pagină și într-un editorial: președintele american este ridiculizat de omologul său rus, cu care încearcă de câteva săptămâni să negocieze o încetare a ostilităților în Ucraina.

Fără succes, potrivit presei, care citează ca dovadă ultima întâlnire lungă dintre cei doi lideri, pe 18 martie, care trebuia să ducă la un armistițiu în atacurile împotriva infrastructurii energetice.

„La două ore după încheierea conversației lor, rușii au întrerupt alimentarea cu electricitate a orașului Sloviansk, [în regiunea] Donețk”, cu tiruri de rachete, constată „Wprost”, care deplânge că „de la invadarea Crimeii de către Rusia în 2014, până la izbucnirea unui război pe scară largă în 2022, ucrainenii au avut circa 200 de cicluri de negocieri cu rușii, în care au fost negociate 20 de tipuri diferite de încetare a focului. Toate au fost în cele din urmă încălcate de Moscova”.

„Trump joacă rolul marelui molâu”

Jurnalistul de la „Wprost” critică atitudinea lui Donald Trump, care și-a pus încrederea în Vladimir Putin, singurul responsabil pentru agresiunea din Ucraina, și nu în președintele ucrainean, Volodimir Zelenski: „Acolo unde ar trebui să fie un actor cu adevărat dur, ca în cazul Rusiei, Trump joacă rolul marele molâu, gata să se facă preş în faţa lui Putin”.

Săptămânalul continuă subliniind că „Rusia nu este deloc interesată de un armistițiu”, în ciuda avertismentelor guvernatoarei Băncii centrale ruse, Elvira Nabiulina, care este alarmată de riscul ca „banii pentru a duce un război în același ritm ca astăzi să se epuizeze în 2025”.

Dar atunci de ce se încăpăţânează Donald Trump să joace rolul porumbelului păcii?

Autorul continuă să-şi prezinte propria ipoteză. Noul titular de la Casa Albă, descris ca un „bufon vanitos și avid de elogii”, s-a angajat, se spune, într-o cursă frenetică pentru Premiul Nobel pentru Pace.

Obsedat de această recompensă, Donald Trump ar putea persista să joace rolul îngerului Kremlinului, refuzând să pună în aplicare o „răsturnare decisivă și dură împotriva Rusiei”, singura modalitate de a pune capăt războiului.

Bombele despre care se crede că au un lichid foarte inflamabil au fost folosite recent în atacuri aeriene în Sudanul de Sud. Escaladarea violenței împinge țara în pragul unui alt război civil, transmite ONU, conform BBC.

Comentariile lui Nicholas Haysom, șeful misiunii ONU în Sudanul de Sud, urmează luptelor recente dintre armată și o miliție rebelă, cunoscută sub numele de Armata Albă, la o bază militară din orașul nordic Nasir, în statul Nilul Superior, bogat în petrol.

De când Armata Albă a invadat baza, au existat bombardamente aeriene persistente care au provocat „pierderi semnificative și arsuri îngrozitoare”, a spus el.

„Un conflict ar șterge toate câștigurile obținute cu greu de la semnarea acordului de pace din 2018”, a avertizat el.

„Ar devasta nu numai Sudanul de Sud, ci întreaga regiune, care pur și simplu nu își poate permite un alt război”, a adăugat el. Haysom a spus.

Guvernul nu a răspuns acuzațiilor privind folosirea unui astfel prototip de bombă.

Acordul din 2018

Președintele Salva Kiir și vicepreședintele rival Riek Machar au convenit în august 2018 să pună capăt unui război civil de cinci ani care a ucis aproape 400.000 de oameni.

Dar în ultimii șapte ani relația lor a devenit din ce în ce mai tensionată pe fondul tensiunilor etnice și al violenței sporadice.

Evoluția evenimentelor

La începutul lunii martie, câțiva dintre cei mai importanți aliați ai lui Machar au fost arestați de forțele de securitate, ceea ce aliații săi au numit o „încălcare gravă” a acordului de pace.

Acest lucru a urmat ciocnirilor dintre armată și Armata Albă, care a luptat alături de Machar în timpul războiului civil care a izbucnit în 2013 – la scurt timp după ce țara și-a câștigat independența față de Sudan.

„Ca represalii, comunitățile din Nilul Superior sunt supuse unor bombardamente aeriene persistente folosind dispozitive, bombe cu butoi, care se presupune că conțin un lichid foarte inflamabil care acționează ca un accelerator al exploziei”, a spus Haysom.

„Aceste atacuri nediscriminatorii asupra civililor provoacă victime semnificative și răni îngrozitoare, în special arsuri”.

Astfel de acuzații au fost făcute pentru prima dată săptămâna trecută de liderii locali din Nilul de Sus.

„Bombardamente chimice”

James Gatluak Lew, comisarul județului Nasir, a declarat pentru BBC că forțele de stat și aliații lor au efectuat „bombardamente chimice”.

Presa locală a raportat că acetatul de etil, un compus chimic foarte inflamabil, a fost găsit la locurile atacului.

Într-un interviu anterior acordat BBC, Edmund Yakani, șeful unei organizații non-guvernamentale locale, a spus că a auzit rapoarte similare.

Martori oculari, inclusiv lideri ai comunității locale și informatori de afaceri, au spus organizației sale Community Empowerment for Progress (CEPO) despre utilizarea unor „arme neobișnuite”, a spus el.

Purtătorul de cuvânt al guvernului, Michael Makuei, a confirmat că a avut loc o operațiune militară în Nilul Superior săptămâna trecută, insistând că „bombardamentul a fost strict împotriva pozițiilor Armatei Albe și nu a rănit civili”.

Dar Haysom a spus că civilii, inclusiv femeile și copiii, au fost grav afectați, aproximativ 63.000 de oameni fiind forțați să-și părăsească casele.

El a adăugat că astfel de violențe escaladează pe măsură ce țara se apropie de alegeri, așteptate anul viitor.

„Dezinformarea, dezinformarea și discursul instigator la ură sporesc, de asemenea, tensiunile și generează diviziuni etnice și frică”, a spus el.

Misiunea ONU, care supraveghează aproximativ 18.000 de forțe de menținere a păcii în Sudanul de Sud, se angajează într-o diplomație intensă pentru a încerca să prevină o revenire la războiul civil, a adăugat Haysom.

Între timp, Machar a acuzat Uganda de încălcarea embargoului ONU asupra Sudanului de Sud prin efectuarea de atacuri aeriene în țară.

Într-o scrisoare văzută de agenția de știri Reuters și adresată ONU, Uniunii Africane și blocului regional Igad, Machar a declarat că intervenția militară a Ugandei în Sudanul de Sud a încălcat acordul de pace.

„Forțele ugandeze iau parte în prezent la atacuri aeriene împotriva civililor în județele Nasir, Longechuk și Ulang din statul Nilul Superior și în județul Akobo din statul Jonglei”, se arată în comunicat.

La începutul acestei luni, Uganda a declarat că a desfășurat trupe în Sudanul de Sud la cererea guvernului președintelui Kiir, deși Juba a negat acest lucru.