Un gândac originar din Asia şi care a devastat pădurile de frasin din America de Nord a fost observat pentru prima dată în Uniunea Europeană în ultimele săptămâni, în Ungaria şi Slovacia, relatează AFP.

Cum acționează dăunătorul

Prezenţa gândacului smarald, sau sfredelitorul frasinului (Agrilus planipennis), o coleopteră de dimensiuni mici, de culoare verde metalic, a fost detectată în regiunea ungară Beregsurany, lângă graniţa cu Ucraina, potrivit unui comunicat al Oficiului ungar pentru siguranţa lanţului alimentar (NEBIH) de la începutul lunii iulie, citat joi de AFP.

O capcană amplasată în pădurea locală a capturat două exemplare adulte, iar analizele de laborator au confirmat la sfârşitul lunii iunie că este într-adevăr vorba de această insectă, a explicat Oficiul, subliniind că este o specie invazivă, „unul dintre cei mai gravi dăunători ai frasinilor”, care „a provocat o mortalitate semnificativă a frasinilor în America de Nord şi Europa de Est”.

Primele cazuri confirmate

În Slovacia, Institutul central pentru control şi cercetări în agricultură din Bratislava (UKSUP) a anunţat că a detectat pentru prima dată prezenţa insectei la mijlocul lunii iulie, în municipalitatea Streda nad Bodrogom, în estul ţării.

„Optsprezece exemplare adulte au fost capturate într-o capcană cu feromoni”, a declarat UKSUP într-un comunicat, adăugând că a lansat un studiu în cooperare cu Centrul naţional silvic pentru „a stabili cu precizie amploarea răspândirii sale în zona afectată”.

Măsuri la nivelul UE

Ungaria a inclus oficial apariţia acestei insecte pe teritoriul său pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului Agricultură şi Pescuit al UE de luni de la Bruxelles.

„Suntem conştienţi de gravitatea situaţiei şi facem tot posibilul pentru a preveni ca acest dăunător să se stabilească în Ungaria sau să devină o problemă fitosanitară care afectează întreaga Uniune Europeană”, a declarat ministrul ungar al agriculturii, Szabolcs Bona.

O fetiță de aproximativ cinci ani a murit, sâmbătă dimineață, în urma unui accident rutier grav produs pe Autostrada A1, în zona localității Cristian, județul Sibiu. Alte două persoane, o femeie de 31 de ani și un copil de un an, membri ai aceleiași familii, au fost rănite și transportate la spital.

Potrivit ISU Sibiu, evenimentul rutier s-a produs în jurul orei 06.00, când un singur autoturism, în care se aflau patru persoane, doi adulți și doi minori, s-a răsturnat între parapeții ce despart sensurile de circulație.

Citește și : Ro-Alert lângă Bucureşti, incendiu masiv la un depozit de reciclare a maselor plastice VIDEO

La fața locului au intervenit patru echipaje SMURD, dintre care unul cu medic, elicopterul SMURD Mureș, o autospecială de descarcerare și o autospecială de stingere.

Imediat după accident, fetița de cinci ani a fost găsită în stop cardiorespirator, iar echipajele medicale au început manevre de resuscitare. Pentru că nu a răspuns manevrelor, medicul a fost nevoit să declare decesul acesteia.

Femeia de 31 de ani a suferit un traumatism cranian și un traumatism toracic, iar celălalt copil, de aproximativ un an, a suferit escoriații. Potrivit surselor Ora de Sibiu, toți ocupanții mașinii erau membri ai aceleiași familii și erau de naționalitate maghiară.

Din primele cercetări efectuate la fața locului, polițiștii au stabilit că șoferul, un cetățean străin în vârstă de 41 de ani, circula pe autostrada A1, la kilometrul 262, atunci când ar fi pierdut controlul direcției de deplasare, intrând în coliziune cu parapetul median, după care autoturismul s-a răsturnat.

Citește și : Apele Române reacționează după o știre falsă care susține că românii ar putea fi pedepsiți dacă beau apă din fântânile proprii: „Asigurăm publicul că aceste informații sunt complet eronate”

În urma accidentului, traficul rutier a fost complet oprit pentru a permite intervenția echipajelor de urgență. Circulația pe autostradă a fost reluată ulterior și se desfășoară în prezent în condiții normale.

Fiecare bucătărie are cel puțin un tocător. Materialul din care este făcut depinde mult de alegerea fiecăruia. Dacă unii aleg lemnul pentru aspectul natural și durabilitate, alții preferă plasticul, convinși că este mai igienic și mai ușor de curățat.

De exemplu, tocătoarele din lemn sunt cele mai apreciate de bucătari deoarece protejează tăișul cuțitelor. Sunt de preferat pentru tăierea pâinii.

Citește și: Rețeta de paste cu piersici și sos cremos. Combinația neșteptată a verii care a devenit virală pe Internet

În schimb, tocătoarele din plastic sunt foarte ușor de curățat, pot fi spălate în mașina de spălat vase și nu rețin mirosurile. În plus, folosirea unor tocătoare din plastic de diferite culori ajută la evitarea contaminării încrucișate. Astfel, puteți folosi un tocător doar pentru carne, altul doar pentru pâine și altul doar pentru legume.

Pentru că tocmai aici este adevărata problemă. Dacă aceeași suprafață este utilizată pentru alimente crude și apoi pentru produse gata de consum, fără o curățare corespunzătoare între utilizări, poate apărea contaminarea încrucișată, potrivit csid.ro.

Citește și: Salata de vară, rețeta care este gata în trei minute. Ingredientul care o transformă într-un preparat sățios

Mult timp s-a considerat că tocătoarele din plastic sunt cea mai sigură alegere deoarece pot fi spălate mai ușor și nu absorb lichidele. Un studiu din domeniul siguranței alimentare a arătat că una dintre cele mai răspândite convingeri din bucătărie nu ar fi tocmai adevărată.

Adevărul este că ambele tipuri de tocătoare au avantaje și dezavantaje. De exemplu, în timpul utilizării tocătorului din plastic, lama cuțitului produce mii de zgârieturi microscopice în suprafața plasticului.

În aceste fisuri se pot acumula resturilor alimentare și bacterii. Cu fiecare utilizare, suprafața devine mai deteriorată și mai greu de igienizat complet. Deși poate părea curat, în realitate nu este.

În concluzie, siguranța tocătoarelor depinde mai puțin de material și mai mult de modul în care sunt folosite, curățate și înlocuite.

Premierul interimar și ministru interimar al Energiei, Ilie Bolojan, a semnat pentru demararea unor proiecte care vor reduce simțitor costul facturilor la energie. La nivelul Guvernului s-a elaborat un ghid pentru instalarea de contoare inteligente și se vor aloca 100 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare. De asemenea, România va crește capacitățile de stocare, tocmai pentru a nu mai fi nevoiți să importăm energie la prețuri foarte mari.

Ilie Bolojan: Vom reduce simțitor facturile la energie

”Ieri am semnat ordinele, în calitate de interimar la Energie, pentru un ghid în vederea instalării de contoare inteligente și pentru o schemă care are în vedere creșterea capacităților de stocare. Ambele forme de sprijin urmăresc să reducă facturile la energie.

1. Apel de proiecte pentru contorizare inteligentă – alocare de 100 milioane euro din Fondul pentru Modernizare

Ghidul va fi transmis luni spre publicare în Monitorul Oficial.

Apel necompetitiv, dedicat celor patru operatori de distribuție concesionari: Distribuție Energie Electrică România, Delgaz Grid, Rețele Electrice România, Distribuție Oltenia;

Alocare egală: maximum 25 milioane euro pentru fiecare operator (4 × 25 = întregul buget);

Efect: facturare pe baza consumului real, reducerea pierderilor și a fraudelor din rețea, instalarea a peste 800.000 de contoare.

Calendar:

– 03.08.2026, ora 12:00 – data deschiderii apelului;

– 02.12.2026, ora 17:00 – data închiderii apelului.

Termen de finalizare estimat: 31.12.2029.

Cresc capacitățile de stocare ale României

2. Apel dedicat stocării stand-alone – alocare de 150 milioane euro din Fondul pentru Modernizare

Schema de ajutor de stat va fi transmisă luni spre publicare în Monitorul Oficial.

Parcuri noi de baterii: minimum 2.174 MWh;

Licitație competitivă: cel mai mic cost per MWh; plafon de 69.000 euro/MWh și maximum 15 milioane euro per companie;

Efect: o rețea mai stabilă și prețuri temperate în orele de seară.

Calendar estimativ:

– 01.09.2026 – data deschiderii apelului;

– 30.10.2026 – data închiderii apelului.

Termen de finalizare estimat: 31.12.2030.

Noua alocare de 250 de milioane euro, sub formă de granturi europene din Fondul pentru Modernizare, va susține optimizarea consumului de energie, astfel încât costul facturii la energie să se reducă în perioada următoare”, scrie Ilie Bolojan.

Drone din Ucraina ar fi atacat în noaptea de 18 iulie regiunea Tambov din vestul Rusiei, provocând un incendiu la un depozit aparținând retailerului online Wildberries, potrivit Kyiv Independent.

Explozii au fost raportate în mai multe localități, iar apărarea antiaeriană rusă ar fi fost activată.

Potrivit canalelor rusești de monitorizare, dronele au vizat orașul Tambov, unde sistemele de apărare antiaeriană au intervenit pentru interceptarea aparatelor de zbor.

Războiul din Ucraina se apropie de graniţele României. Bombardamente intense la câţiva kilometri de Constanţa VIDEO

Explozii au fost semnalate și în orașul Kotovsk, unde un depozit al companiei ruse Wildberries ar fi fost lovit și a izbucnit un incendiu.

De asemenea, mai multe autovehicule ar fi fost avariate.

Informațiile nu au fost confirmate oficial și nu au putut fi verificate independent.

😅💥 Tambov, friendlyfire at the Wildberries warehouse pic.twitter.com/nDpoLKaHXX

— MAKS 26 🇺🇦👀 (@Maks_NAFO_FELLA) July 17, 2026

Ucraina își intensifică atacurile asupra infrastructurii din Rusia

Atacul face parte din seria operațiunilor cu drone desfășurate de Ucraina împotriva infrastructurii militare și logistice din interiorul Rusiei și din teritoriile ocupate, cu scopul de a reduce capacitatea Moscovei de a susține războiul.

Cu o zi înainte, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, Robert „Madyar” Brovdi, a anunțat că dronele ucrainene au lovit 12 nave din așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei în Marea Neagră. Potrivit acestuia, printre țintele atacate s-au numărat nouă cargouri, un petrolier, un transportator de gaze și un remorcher.

Sirenele de război au sunat la Kiev. Rusia ar putea lovi Ucraina cu rachete balistice

Loviturile asupra regiunii Tambov au avut loc în contextul unui atac ucrainean de amploare asupra Peninsulei Crimeea, anexată de Rusia.

Explozii au fost raportate în mai multe orașe din peninsulă, iar incendii au izbucnit în zona gării din Kerci, unde au fost afectate vagoane de tren și depozite.

Alte explozii au fost semnalate în localitatea Koktebel și în orașul Feodosia, potrivit canalelor pro-ucrainene de monitorizare.

Statele Unite își schimbă poziția în războiul dintre Rusia și Ucraina 
Până la summitul NATO, războiul Rusia-Ucraina se transformase în mare parte într-un război prelungit de uzură. Cu câteva zile înainte de întâlnire, loviturile reușite de la distanță ale Ucrainei, aflate în adâncul teritoriului rus, au modificat narațiunea strategică. Statele Unite își modifică poziția în războiul dintre Rusia și Ucraina. Recentele atacuri cu drone reușite ale Kievului l-au determinat pe Donald Trump să schimbe strategia și să aleagă să sprijine mai mult Ucraina, permițând acesteia să producă rachete Patriot americane, chiar la ea acasă.

Comentatorii ruși au batjocorit rapid inițiativa lui Trump, argumentând că Washingtonul a răspuns nevoilor urgente de apărare aeriană ale Ucrainei, oferind puțin mai mult decât o licență de producție, transferând practic toate riscurile financiare și operaționale către Kiev.

Kievul și-a propus să-și asigure partenerii occidentali că rămâne capabil să susțină lupta. Mesajul implicit a fost clar: Fără Ucraina, Occidentul nu are nicio forță credibilă capabilă să țină Rusia sub control. Într-o anumită măsură, acest mesaj a rezonat, permițând Kievului să își asigure cel puțin un spațiu politic limitat la Summitul NATO.

Poziția Washingtonului s-a schimbat la reuniunea alianței. Declarația Summitului de la Ankara a adoptat o abordare mai instituționalizată față de Ucraina, subliniind contribuția Kievului la securitatea transatlantică și reafirmând sprijinul durabil al aliaților mai explicit ca niciodată. Totuși, cea mai notabilă evoluție a summitului a fost propunerea președintelui american Donald Trump de a permite producția sub licență a sistemelor de rachete Patriot în interiorul Ucrainei.

În loc să ofere asistență militară imediată sau să stabilească un nou pachet financiar, propunerea prevedea dezvoltarea Ucrainei, prin modernizarea propriei capacități de producție folosind finanțare și investiții interne.

Remarcile lui Trump privind garanțiile de securitate au întărit această abordare prudentă. Reamintind publicului că Ucraina este separată de Statele Unite prin oceane, el a semnalat în mod eficient reticența Washingtonului de a extinde angajamentele de tipul Articolului 5 al NATO către Kiev. Procedând astfel, summitul a reafirmat dilema persistentă a Ucrainei de la Memorandumul de la Budapesta din 1994: asigurări politice fără garanții de securitate obligatorii din punct de vedere juridic.

Poate cea mai mare contradicție a declarației constă în caracterizarea Rusiei drept o „amenințare pe termen lung la adresa securității euro-atlantice”. Propria Strategie de Securitate Națională din 2026 a administrației Trump nu clasifică Rusia drept principala amenințare strategică a Americii, sugerând că formularea reflectă presiunea europeană mai degrabă decât o schimbare reală a priorităților Washingtonului.

Cel mai semnificativ impact al summitului de la Ankara este puțin probabil să fie măsurat prin livrări militare imediate, ci mai degrabă prin restructurarea treptată a arhitecturii de descurajare a NATO. Inițiativa de licențiere Patriot simbolizează un transfer strategic de responsabilitate, reflectând efortul mai amplu al administrației Trump de a redefini conflictul în primul rând ca o provocare de securitate europeană.

Pe plan diplomatic, Trump a căutat simultan să păstreze canalele pentru negocierile viitoare prin continuarea dialogului cu liderii majori. Deși Kievul a rezistat unor elemente ale cadrului de pace în 28 de puncte propuse de Trump, în efortul de a-și maximiza puterea de negociere, summitul în sine a expus limitele influenței politice a Ucrainei.

Dacă Moscova a greșit în abordarea sa față de Trump rămâne o întrebare strategică deschisă. Din perspectiva Kremlinului, propunerile de pace ale lui Trump păstrează în cele din urmă revendicările teritoriale ale Ucrainei, subminând în același timp câștigurile Rusiei pe câmpul de luptă. Acceptarea prematură a unui astfel de acord ar risca risipa enormelor costuri militare, economice și politice pe care Rusia le-a suportat deja.

Mai mult, stilul de negociere al lui Trump, oscilând între laude retorice la adresa președintelui rus Vladimir Putin și sancțiuni severe împotriva unor companii energetice rusești importante, precum Rosneft și Lukoil, a întărit percepția la Moscova că angajamentele americane rămân în mod inerent imprevizibile.

În loc să facă concesii timpurii, Rusia pare din ce în ce mai încrezătoare că parteneriatul său strategic în expansiune cu China oferă suficientă rezistență economică și geopolitică pentru a susține un conflict prelungit, consolidând în același timp câștigurile teritoriale și îmbunătățindu-și poziția de negociere pe termen lung.

În cele din urmă, summitul de la Ankara a scos la iveală decalajul tot mai mare dintre retorica unității NATO și prioritățile globale în evoluție ale Washingtonului. Întâlnirea nu a oferit Ucrainei o cale credibilă către victoria militară și nici nu a oferit Rusiei concesii semnificative. În schimb, a evidențiat o tranziție strategică emergentă în care SUA încearcă să își reducă expunerea militară directă, să transfere o responsabilitate mai mare către aliații săi europeni și să intensifice presiunea economică asupra Rusiei prin sancțiuni.

Deoarece prevenirea unui bloc strategic formal Rusia-China rămâne esențială pentru acest obiectiv, Washingtonul are, în cele din urmă, un interes mai mare să se asigure că Moscova nu devine complet dependentă de Beijing decât să susțină un război pe termen nelimitat în Ucraina.

Prin urmare, strategia Ucrainei de prelungire a conflictului se potrivește din ce în ce mai mult cu strategia generală a Americii, centrată pe China, expunând divergența tot mai mare dintre obiectivele militare imediate ale Kievului și prioritățile geopolitice pe termen lung ale Washingtonului, potrivit Daily Sabah.

SUA au lansat, în noaptea de vineri spre sâmbătă, o nouă serie de lovituri asupra Iranului, a șaptea noapte consecutivă de atacuri, potrivit Comandamentului Central al SUA (CENTCOM). În paralel, mai multe state din Golf au activat alerte de securitate după amenințări cu drone, iar Iordania a anunțat interceptarea unor rachete iraniene.

SUA continuă loviturile asupra Iranului

CENTCOM a transmis că operațiunea s-a încheiat la ora 21:30, ora Coastei de Est a SUA, respectiv 04:30, ora României. Printre țintele atacate s-au numărat situri de supraveghere, infrastructură militară logistică, depozite subterane de armament și capabilități maritime.

Forțele americane au folosit avioane de luptă, drone și nave de război, iar comandamentul nu a precizat câte obiective au fost lovite, dar a anunțat că blocada navală asupra porturilor iraniene, reluată la începutul săptămânii, este aplicată integral.

Strait of Hormuz over the last 24 hours: too deep into the escalation trap or the cycle of stupid.

The events over the past week should start to dissuade anyone from contemplating that the Strait of Hormuz is going back to normal anytime soon. The video from @MarineTraffic… pic.twitter.com/BZjzcSnW81

— HFI Research (@HFI_Research) July 18, 2026

În același timp, autoritățile din Kuweit au anunțat că apărarea antiaeriană răspunde unor amenințări reprezentate de drone ostile. Armata kuweitiană a precizat că exploziile auzite în zonă au fost provocate de interceptarea țintelor de către sistemele de apărare.

În Bahrain, sirenele de avertizare au fost activate, iar populația a fost îndemnată să se adăpostească în locuri sigure. Arabia Saudită a emis temporar alerte în provinciile Yanbu și Al-Kharj, înainte de a anunța că pericolul a trecut.

Citește și : Bombardamente masive în Orientul Mijlociu. SUA aruncă bombe peste Teheran, Iranul loveşte cu rachete balistice şi drone Bahrainul şi Qatarul

De asemenea, apărarea antiaeriană a Iordaniei a interceptat 10 rachete iraniene în primele ore ale zilei de sâmbătă, potrivit presei de stat iordaniene.

Noile lovituri americane au vizat și poduri din provincia Hormozgan, pentru izolarea portului Bandar Abbas, precum și un turn de supraveghere din Chabahar, folosit, potrivit CENTCOM, pentru monitorizarea navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz.

On July 16, U.S. forces successfully destroyed the Chah Bahar Shahid Kalantari Port surveillance tower, part of a maritime surveillance network along Iran’s Gulf of Oman coastline used for decades by the Islamic Revolutionary Guard Corps (IRGC) to track and target commercial… pic.twitter.com/CgBNvgOFf9

— U.S. Central Command (@CENTCOM) July 17, 2026

Autoritățile iraniene au confirmat afectarea infrastructurii energetice din sudul țării și au cerut populației să reducă consumul de electricitate.

După riposta Teheranului prin atacuri asupra Qatarului și Kuweitului, in Qatar, un copil a fost rănit de fragmente rezultate în urma interceptărilor, iar în Kuweit au fost vizate o instalație de desalinizare și o centrală electrică.

Tot mai multe companii evită traversarea Strâmtorii Ormuz

Atacurile Iranului asupra navelor comerciale au adus situația din Strâmtoarea Ormuz la „cel mai grav scenariu” pentru transportul maritim, avertizează experții. Tot mai multe companii evită traversarea rutei, pe fondul riscului de atacuri cu rachete antinavă și mine marine.

Potrivit Organizației Maritime Internaționale, cel puțin nouă nave au fost atacate începând cu 6 iulie. Marți, un marinar a murit, iar alți trei au fost răniți în atacul asupra petrolierului Al Bahyah, în apropierea coastelor Omanului. Alți 11 membri ai echipajului petrolierului Mombasa B au fost răniți în aceeași zi.

BREAKING: Iran’s IRGC Navy publishes drone footage of a strike on a Thai-flagged commercial oil tanker in the Strait of Hormuz today after the vessel ignored warnings and attempted to transit without Iranian authorization, per Tasnim.

This is the first time Iran has officially… pic.twitter.com/yF1OYiQAUH

— The Hormuz Letter (@HormuzLetter) July 17, 2026

Traficul prin strâmtoare a scăzut puternic, iar numai opt nave au traversat ruta joi, față de 15 cu o zi înainte și peste 100 înaintea izbucnirii conflictului.

Citește și : Volodimir Zelenski anunță distrugerea unui bombardier strategic rusesc Tu-95, la baza Engels VIDEO

În aceste condiții, armatorii și echipajele așteaptă garanții de securitate credibile înainte de reluarea transportului maritim la nivel normal.

Preşedintele american Donald Trump a declarat că strâmtoarea rămâne deschisă pentru toate navele, cu excepţia celor iraniene, după reinstaurarea blocadei navale americane împotriva Iranului.