Stratul de zăpadă căzut în zona montană a ajuns la 55 de centimetri, iar pe principalul tronson de drum naţional şi judeţean care asigură conexiunea dintre municipiile Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei drumarii au împrăştiat peste 140 de tone de material antiderapant, a informat, joi, purtătorul de cuvânt al Prefecturii Maramureş, Dan Bucă.

„Cel mai mare strat de zăpadă căzut a fost înregistrat în Munţii Rodnei, unde la o altitudine de aproape 2.000 de metri, măsura 55 cm. În Pasurile montane Gutâi şi Prislop, stratul zăpezii este 12 cm” a spus Dan Bucă.

De asemenea, lucrătorii serviciului Drumuri Naţionale şi Judeţene au împrăştiat 145 tone de material antiderapant pe DN 18 Baia Mare – Pasul Gutâi (900 metri altitudine)-Sighetu Marmaţiei, principalul drum naţional care asigura legătura dintre cele două oraşe, dar şi pe principalele drumuri judeţene. Aici s-a intervenit cu trei utilaje.

Cea mai scăzută temperatură, minus 10 grade Celsius a fost înregistrată la staţiile meteo din oraşul Târgu Lăpuş şi staţia Iezer din Munţii Rodnei.

De asemenea, în cursul dimineţii de joi, pe patru cursuri de apă s-au format sloiuri de gheaţă.

„Temperaturile scăzute au favorizat pe râurile din partea de nord şi de sud a judeţului Maramureş, formarea de gheaţă la mal. Curg sloiuri de gheaţă pe râurile Tisa, Iza, Suciu şi Lăpuş” a mai precizat Dan Bucă.

Conform sursei citate, în zonele joase a judeţului, vor fi condiţii de ceaţă asociată şi cu depunere de chiciură.

Temperatura exterioară la pragul pistei pe Aeroportul Internaţional Maramureş (AIM) a fost de minus 6 grade Celsius, iar vântul sufla cu o viteză de 4 km/h din direcţia est-sud-est. Vizibilitatea atmosferică este bună, iar zborurile programate se vor desfăşura normal.

Premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron au început să discute despre posibilitatea de a trimite soldați britanici și francezi în Ucraina ca forțe de menținere a păcii, în cazul în care se ajunge la un acord pentru a pune capăt războiului ruso-ucrainean, scrie pe 15 ianuarie de ziarul britanic The Telegraph, citând surse în acest sens.

Numeroase surse din guvernul britanic au remarcat că Starmer nu a luat o decizie finală. O sursă guvernamentală a declarat pentru The Telegraph: „Nu am atins încă obiectivul.”

Surse Bloomberg au relatat, de asemenea, pe 15 ianuarie că Guvernul britanic a început să discute activ despre posibilitatea desfășurării forțelor de menținere a păcii în Ucraina. Interlocutorii agenției au remarcat că, din cauza problemelor de securitate, această idee are oponenți în rândul angajaților biroului lui Keir Starmer și ai altor agenții guvernamentale britanice.

Bloomberg notează că Keir Starmer este așteptat să discute problema forțelor de menținere a păcii la o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Associated Press a scris pe 16 ianuarie că Starmer a mers la Kiev în prima sa vizită.

Context

Subiectul desfășurării unui contingent militar european în Ucraina ca garanție a unui posibil acord de încetare a focului a început să fie discutat după ce președintele francez Emmanuel Macron, președintele ales al SUA Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-au întâlnit la Paris în decembrie, relatează MEDUZA. Potrivit The Telegraph, Macron a discutat deja problema forțelor de menținere a păcii cu premierul polonez Donald Tusk la mijlocul lunii decembrie, precum și cu Volodimir Zelenski în timpul unei conversații telefonice pe 13 ianuarie.

Potrivit analiștilor și surselor intervievate de Reuters la jumătatea lunii decembrie 2024, numărul contingentului european în Ucraina ar putea varia între 40 și 100 de mii de persoane. Baza forțelor de menținere a păcii poate fi formată din militari din Franța, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie.

Tratat pe 100 de ani

Premierul laburist Keir Starmer a sosit joi în Ucraina, în prima sa vizită de când a preluat conducerea guvernului de la Londra, pentru a promite mai multe arme şi sprijin britanic pentru următorii 100 de ani, în timp ce războiul împotriva forţelor invadatoare ruse intră într-o fază critică, relatează POLITICO şi Sky News.

Keir Starmer va semna joi un parteneriat pentru un secol cu Ucraina, în timp ce prim-ministrul face prima sa vizită în ţara devastată de război într-un efort de a consolida sprijinul pentru Kiev – cu doar câteva zile înainte de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.

La aproape trei ani de la începutul invaziei la scară largă a lui Vladimir Putin, Donald Trump urmează să revină la Casa Albă şi a promis să pună capăt războiului, cel mai probabil prin concesii teritoriale făcute Rusiei. În acelaşi timp, forţele politice care simpatizează cu Moscova câştigă teren în întreaga Europă – în ţări precum Austria, România şi Germania, notează POLITICO, relatează News.ro.

După discuţiile cu preşedintele Volodimir Zelenski, Starmer va semna un tratat de „parteneriat pe 100 de ani” cu Ucraina, menit să consolideze securitatea la Marea Neagră şi Marea Baltică şi să construiască legături economice şi culturale între cele două ţări.

„Ambiţia lui Putin de a îndepărta Ucraina de partenerii săi cei mai apropiaţi a fost un eşec strategic monumental”, a declarat Starmer într-un comunicat publicat de Downing Street. „În schimb, suntem mai apropiaţi ca niciodată, iar acest parteneriat va duce această prietenie la nivelul următor”, a adăugat Starmer.

Revenirea lui Donald Trump aruncă o umbră asupra vizitei liderului britanic în Ucraina, prima sa vizită de la preluarea puterii în iulie anul trecut. Aliaţii Ucrainei se tem că Statele Unite ar putea fi pe cale să abandoneze Europa lăsând-o să se descurce singură.

Ucraina a declarat că este dispusă să se angajeze în potenţiale negocieri de pace, dar cu condiţii, în timp ce alţi lideri occidentali, precum preşedintele francez Emmanuel Macron, au lansat ideea trimiterii de trupe europene în Ucraina pentru a menţine pacea. Însă oficialii occidentali rămân sceptici cu privire la faptul că Putin este cu adevărat interesat de discuţii de pace.

Este e aşteptat ca Starmer să prezinte un nou pachet de sprijin pentru nevoile imediate ale Ucrainei, inclusiv „ajutor letal”, deşi detaliile nu sunt încă clare.

Oficialii guvernului brianic subliniază că Ucraina este în prezent o putere militară modernă, cu forţe armate foarte bine pregătite şi un sector tehnologic care a inovat rapid şi şi-a testat noile echipamente pe câmpul de luptă în ultimii trei ani. Această experienţă reală a războiului va ajuta şi Marea Britanie să îşi consolideze apărarea, spun oficialii.

Premierul britanic a fost criticat, pe de altă parte, de rivalii conservatori pentru că nu a vizitat Ucraina mai devreme, fostul ministru al apărării Grant Shapps declarându-se „uimit” că Starmer a avut nevoie de şase luni la putere pentru a vizita ţara. Cu toate acestea, Starmer s-a întâlnit de şase ori cu liderul ucrainean şi l-a găzduit de două ori la Downing Street de la preluarea mandatului, în iulie.

CE CUPRINDE PARTENERIATUL PE 100 DE ANI

Parteneriatul de 100 de ani cuprinde activităţi comune în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi asistenţei medicale, precum şi al agriculturii şi chiar al educaţiei. Tratatul include un nou plan de consolidare a securităţii în Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Azov.

Marea Britanie a lucrat la un sistem de urmărire a cerealelor ucrainene care au fost furate din zonele ocupate de Rusia şi apoi vândute. Baza de date realizată de britanici va fi gata şi împărtăşită cu guvernul de la Kiev în următoarele săptămâni. Există, de asemenea, promisiuni de colaborare în domeniul energiei şi al mineralelor critice.

Tratatul pe 100 de ani este o modalitate inedită de a trimite un mesaj într-un moment sensibil. Dar Ucraina vrea mult mai mult. ZelenskI cere de ani de zile aderarea la NATO ca fiind cea mai bună modalitate de a-l descuraja pe Putin, dar acest lucru pare încă departe. Întrebarea ce fel de garanţii de securitate sunt dispuşi să ofere susţinătorii Ucrainei va domina probabil ordinea de zi atunci când vor începe în sfârşit negocierile de pace.

Sir Keir Starmer a declarat că acordul de 100 de ani arată „sprijinul ferm” al Marii Britanii pentru Ucraina, reiterând unitatea europeană în faţa agresiunii ruse. Tratatul şi declaraţia politică vor fi depuse în parlamentul britanic în următoarele săptămâni.

Ca parte a acordului de parteneriat, Regatul Unit va consolida colaborarea militară în domeniul securităţii maritime prin intermediul unui nou cadru de consolidare în mările Baltică, Neagră şi Azov.

Vizita premierului britanic face parte dintr-un efort mai amplu din partea liderilor europeni de a consolida sprijinul pentru Kiev, în timp ce aceştia intensifică discuţiile privind securitatea regională înainte de predarea puterii de la Washington. Preşedintele Volodimir Zelenski a fost, la rândul său, miercuri, la Varşovia şi s-a întâlnit cu prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk.

Rusia controlează aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei după aproape trei ani de război şi afirmă că orice acord de încheiere a conflictului trebuie să ţină cont de acest lucru.

În timp ce preşedintele Joe Biden a fost ferm în sprijinul continuu al SUA pentru efortul militar al Ucrainei, Trump a arătat clar că doreşte să pună capăt conflictului rapid, grăbind discuţiile despre cum ar putea arăta o înţelegere între Kiev şi Moscova.

Prim-ministrul britanic va dori să îi reitereze preşedintelui Zelenski că nimic nu este exclus, în timp ce cei doi discută despre conflictul în curs, despre preşedinţia iminentă a lui Trump şi despre cum ar putea arăta un acord de pace.

Intrarea Ucrainei în NATO este o linie roşie clară pentru Moscova, Putin descriind aderarea Kievului la alianţa de securitate drept „o ameninţare inacceptabilă”.

Romanian tennis player Jaqueline Cristian qualified as a first for the third round of the Australian Open Grand Slam tournament in Melbourne on Thursday, after she defeated Italian player Lucia Bronzetti, 7-5, 7-5.

Jaqueline Cristian (26 years of age, WTA’s 82nd) won in two hours and four minutes, reaching the third round at Melbourne for the first time.

Jaqueline Cristian now has 5-1 in direct matches against Bronzetti (26 years, WTA’s 76th).

Jaqueline Cristian secured a check worth 290,000 Australian dollars and 100 WTA points, and in the third round she will face German player Eva Lys (lucky loser), who defeated Varvara Gracheva (France) on Thursday, 6-2, 3-6, 6-4.

Lys (26 years old, WTA’s 128th) has a 3-0 record in head-to-head matches with Jaqueline Cristian, having won against her at the Transylvania Open (2023), Dubai (2024), and Bari (2024), each time after Cristian won the first set. In women’s doubles, Irina Begu and Brazilian Ingrid Martins were defeated in the first round by the pair Peyton Stearns (USA) / Luisa Stefani (Brazil), 6-2, 7-6 (7/3), after 1 hour and 27 minutes.Romanian tennis player Jaqueline Cristian qualified as a first for the third round of the Australian Open Grand Slam tournament in Melbourne on Thursday, after she defeated Italian player Lucia Bronzetti, 7-5, 7-5.

Jaqueline Cristian (26 years of age, WTA’s 82nd) won in two hours and four minutes, reaching the third round at Melbourne for the first time.

Jaqueline Cristian now has 5-1 in direct matches against Bronzetti (26 years, WTA’s 76th).

Jaqueline Cristian secured a check worth 290,000 Australian dollars and 100 WTA points, and in the third round she will face German player Eva Lys (lucky loser), who defeated Varvara Gracheva (France) on Thursday, 6-2, 3-6, 6-4.

Lys (26 years old, WTA’s 128th) has a 3-0 record in head-to-head matches with Jaqueline Cristian, having won against her at the Transylvania Open (2023), Dubai (2024), and Bari (2024), each time after Cristian won the first set.

In women’s doubles, Irina Begu and Brazilian Ingrid Martins were defeated in the first round by the pair Peyton Stearns (USA) / Luisa Stefani (Brazil), 6-2, 7-6 (7/3), after 1 hour and 27 minutes.

Ambasadorul României în Statele Unite ale Americii, Andrei Muraru, dezminte afirmațiile lui Călin Georgescu care a declarat că a fost invitat la ceremonia de investire a președintelui Donald Trump. Numele lui nu se regăsește printre persoanele invitate oficial de către Comitetul de Inaugurare și de către Departamentul de Stat al SUA, susține Muraru.

Călin Georgescu a declarat că a fost invitat la ceremonia de învestire a președintelui Donald Trump, dar că a refuzat. Candidatul independent, care n-a prezentat nicio dovadă că a fost invitat, a declarat că nu s-a dus pentru că nu vrea să stea în genunchi în fața nimănui. „Nu, am primit invitație și am refuzat. Nu am de ce să mă duc. Mă duc ca om demn să reprezint poporul român cu demnitate și onoare. Nu te duci altcumva. Eu vă spun care este poziția mea. Poziția mea este că a venit momentul să nu mai stăm în genunchi în fața nimănui. Nu putem sta în genunchi decât în fața lui Dumnezeu. Pentru că Dumnezeu este părintele națiunii române, nu Rotschild și nici Soros. Să ne înțelegem foarte bine. Este problema fiecăruia ce crede. Eu spun doar ce trebuie făcut și în ceea ce cred cu toată ființa mea, și ceea ce crede și poporul român, drept dovadă zecile de mii de oameni în stradă”, a afirmat Georgescu.

Ce spune ambasadorul român în SUA

„Referitor la declarația domnului Georgescu: Domnul Călin Georgescu nu a fost invitat la ceremonia de inaugurare, numele domniei sale nu se regăsește printre persoanele invitate oficial de către Comitetul de Inaugurare și de către Departamentul de Stat al SUA”, a transmis ambasadorul român în SUA, potrivit Antena 3 CNN.

Muraru precizează că singurele invitații oficiale, adresate în numele președintelui-ales Donald Trump, au fost transmise din partea Comitetului de Inaugurare, prin Protocolul Departamentului de Stat al SUA, exclusiv șefilor de misiuni diplomatice acreditate la Washington.

Aceste invitații asigură participarea ambasadorilor acreditați la Washington la următoarele evenimente:

Manifestarea MAGA Victory Rally, în seara zilei de duminică, 19 ianuarie, la Capitol One Arena

Ceremonia de depunere a jurământului de către noul președinte, în ziua de luni, 20 ianuarie, la Capitoliu

Discursul inaugural, în ziua de luni, 20 ianuarie, la Capitoliu

Parada inaugurală, în ziua de luni, 20 ianuarie, la Blair House, casa oficială de oaspeți a președinților americani

Balul inaugural al Libertății, în seara zilei de 20 ianuarie, la Centrul de Conferințe Walter Washington

Slujba națională de rugăciune, în ziua de 21 ianuarie, la Catedrala Națională din Washington

„În calitate de Ambasador al României în SUA, voi participa și voi reprezenta România la evenimentele inaugurale. Este o suită de evenimente deosebite și o mare onoare pentru mine de a reprezenta România la acest moment istoric al democrației americane.

Aceste invitații oficiale permit accesul în zone special amenajate la fiecare dintre evenimentele menționate, cu asigurarea protocolului și condițiilor de securitate adecvate demnitarilor.

Pe lângă aceste invitații oficiale – există de asemenea invitații transmise în mod privat sau biletele de acces destinate publicului care, chiar dacă pot avea însemnele grafice ale Comitetului de Inaugurare, acestea asigură locuri numai la unele dintre evenimente, de regulă în zona de audiență generală. Prezența unor oficiali străini de rang înalt la ceremonia de inaugurare nu este exclusă, dar este posibilă numai în condițiile unor solicitări exprese din partea acestora, accesul și nivelul de curtoazie acordat fiind evaluate de la caz la caz (în funcție de resursele de protecție și protocol disponibile)”, a comunicat Andrei Muraru.

Actrița Margaret Qualley a povestit că a avut de suferit timp de un an din cauza iritațiilor cauzate de protezele faciale folosite în filmul The Substance, care i-au afectat grav pielea, scrie Variety, potrivit news.ro

Margaret Qualley a dezvăluit, într-un interviu acordat podcastului „Happy Sad Confused”, că a avut de suferit o perioadă lungă din cauza iritațiilor cauzate de protezele faciale folosite în filmul The Substance.

Actrița a spus că a fost nevoie de aproape un an pentru recuperare, iar problemele au fost atât de grave încât regizoarea Coralie Fargeat a fost nevoită să ajusteze anumite cadre pentru a nu-i expune fața.

Acneea a continuat să fie o problemă și în timpul filmărilor pentru Kinds of Kindness, unde actrița a jucat patru roluri diferite. În mod surprinzător, această problemă a ajutat-o în interpretarea unui personaj care avea acnee vizibilă.

The Substance a devenit un candidat surpriză în sezonul premiilor din acest an, în care filmele horror nu au prea multe șanse, de regulă. Demi Moore a câștigat primul său Glob de Aur pentru rolul din acest film. Pelicula spune povestea unei vedete TV ce recurge la un medicament misterios pentru a-și recăpăta tinerețea.

Acuzații grave la adresa cadrelor medicale! Un nou-născut a murit în județul Galați, iar părinții acuză medicul de familie că nu s-a ocupat, așa cum trebuie, de copilul lor

Un bebeluş de doar două luni a murit din cauza unei pneumonii severe, la doar câteva zile după ce a fost consultat de un medic. Părinţii susţin că doctoriţa nu i-a prescris niciun medicament pentru tratarea bolii, ba chiar le-a spus să stea liniştiţi şi le-a recomandat doar un sirop de tuse şi nişte vitamine. Acum, familia o acuză pe doctoriţă de malpraxis, scrie Antena 3 CNN.

Paraschiv şi Corina au devenit părinţi în urmă cu doar două luni. Chiar dacă nu au cea mai bună situaţie financiară, vecinii spun că aveau grijă de cel mic. Astfel, nimic nu prevestea necazul care avea să se abată asupra lor.

Ce spun părinții

Paraschiv Sava, tatăl copilului: „Am primit mesaj de la Tecuci, de la maternitate că trebuie să fac un vaccin la copil. L-a controlat la plămâni, a spus că este bine, să-l iau să-l duc acasă, că vaccinul nu îl face acum că are un fâsâit pe nas și mi-a dat un tratament. Nu mi-a zis răceală. La 2-3 zile copilul a decedat”.

Petrică Gheonea, primarul localității Cudalbi: „Copilul era îngrijit bine, chiar aveau grijă de el. El era la ajutor social, era un om harnic.”

După consult, doctorița de familie i-a trimis acasă cu un sirop de tuse, tratament pentru colici și vitamine. După doar două zile însă, bebeluşul a făcut stop cardiorespirator şi a murit. Se pare că avea pneumonie.

Corina Sava, mama copilului: „A început a plânge de nu se oprea, deci nu se oprea, a închis ochii, apoi mi-au spus la autopsie că avea răceală la plămâni imensă.”

Părinţii dau vina pe medicul de familie care le-a consultat copilul şi spun că vor depune plângeri atât la DSP, cât şi la Colegiul Medicilor.

Corina Sava, mama copilului: „Ea l-a controlat ca doctor, trebuia să-și dea seama, dacă nu știa putea măcar să îmi spună: nu cunosc, nu știu, să mă duc la Galați, că așa era corect”.

Medicul care l-a consultat pe micuţ nu a putut fi contactat pentru un punct de vedere. Poliţiştii au deschis acum un dosar penal pentru ucidere din culpă.