Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

VIDEO A folosit Ucraina un nou tip de armă pe frontul de est? Imaginile care au stârnit discuții între observatori

Publicat

in

Un video publicat de forțele ucrainene, în care se arată filmat din dronă un atac asupra unor poziții și tranșee rusești, a stârnit o dezbatere în rândul observatorilor privind tipul de muniție folosită în atac.

Nou tip de munitie folosit in UcrainaFoto: Colaj foto

În clipul video în cauză se poate observa o lovitură puternică la început, cel mai probabil o lovitură de HIMARS, undeva în zona Bahmut. Imediat apoi se vede cum o zonă cu tranșee este practic presărată cu mici explozii care acoperă o zonă mai mare.

Mulți observatori au sugerat că Ucraina ar folosi o bombă cu dispersie, cel mai probabil o lovitură de mortier de 120mm, însă nu e clar ce tip.

Mai mult, alții au sugerat că la cum arată imaginile, lovitura folosită ar fi fost de fapt una convențională, dar cu scop dual (dual-purpose improved conventional munition – DPICM). O astfel de lovitură de artilerie sau rachetă sol-sol e gândită să explodeze/detașeze în aer astfel încât sub-munițiile să se desprindă la o altitudine și distanță optimă față de țintă, tocmai pentru a acoperi o zonă mai mare. Sub-munițiile ar fi și ele unele explozive, atât cu rol anti-blindaj cât și unele cu fragmentare, anti-infanterie.

Contul de Twitter Ukraine Weapons Tracker, care s-a remarcat de-a lungul războiului prin centralizarea corectă a numeroase tipuri de armament folosit în conflict, susține că muniția folosită ar fi fost o bombă de mortier cu dispersie de tipul M971, un tip de lovitură realizată în Israel și care e supranumită „bombă cargo”, pentru că transportă 24 de submuniții DPICM.

Contul OSINTtechincal spune că în atac ar fi putut la fel de bine să fie folosit și bombe de tipul ESPIN-21 and MAT-120, ambele produse în Spania și ambele fiind lovituri de mortier de 120mm care conțin 21 de sub-muniții.

Armele cu origini misterioase din dotarea armatei ucrainene

Nu este prima dată când pe înregistrările video apărute de pe front apar informații și indicii privind noi tipuri de arme sau muniții cu origini necunoscute.

În noiembrie, soldații ucraineni au afișat o mitralieră pe care nu ar trebui să o aibă. Mitralieră W85 ce folosește muniție de 12.7×108 mm e o armă de fabricație chinezească dar cu origini necunoscute.

În vară apăreau imagini cu un tip diferit de mortiere de 120mm despre care mulți au presupus greșit că ar fi fost de origine americană. De fapt, acele tunuri mortier erau copii iraniene ale modelului israelian Soltam K6 numit HM-16 de către iranieni.

Tot în vară, ucrainenii au fost surprinși în premieră cu un nou tip de pușcă electromagnetică anti-dronă.

Mai multe imagini distribuite la începutul lunii iunie arătau un tanc misterios capturat de forțele armate ruse. Tancul, un model T-72M1 de fabricație sovietică, a fost recondiționat în 1993 de compania de armament bulgară Apolo, fotografiile făcute în interiorul acestuia arâtând că vehiculul militar un kilometraj redus.

„Bulgaria nu a anunțat nicio livrare de tancuri așadar sursa acestuia este destul de misterioasă”, nota Ukraine Weapons Tracker la momentul respectiv.

O înregistrare video amplu distribuită pe rețelele de socializare la sfârșitul lunii mai arăta de asemenea că ucrainenii au început să folosească obuzierele italiene FH70 promise de Roma. Însă proiectilele văzute în înregistrarea video sunt unele de tip 155 tkr88, o muniție cu o rază de 24 de kilometri produsă în Finlanda.

Detaliul ar putea sugera că țara nordică a trimis un pachet de asistență militară Kievului pe care nu l-a dezvăluit.

„Croșeul de stânga” din Zaporojie: Se pregătește armata ucraineană pentru o nouă contraofensivă în sudul țării?

Analiștii militari occidentali vorbesc tot mai mult de posibilitatea eliberării orașului Melitopol din sud-estul Ucrainei, ceea ce ar reprezenta, metaforic vorbind, un veritabil „croșeu de stânga” aplicat forțelor rusești din sudul Ucrainei.

Perspectiva unei astfel de ofensive a fost discutată recent și de către jurnaliștii de la The New York Times după ce forțele ucrainene și-au intensificat atacurile din jurul orașului și asupra unor ținte aflate în acesta.

Melitopolul, un oraș cu o populație de aproape 150.000 de locuitori înainte de izbucnirea războiului, a fost unul dintre primele orașe ucrainene ocupate de armata rusă, aceasta anunțând că trupele sale au intrat în localitate încă din data de 27 februarie.

El a devenit parte a așa-numitului „pod terestru” de-a lungul Mării Azov care leagă Crimeea de teritoriile ucrainene ocupate de forțele rusești în sudul țării. Melitopolul se află la intersecția a două autostrăzi cheie și a unei căi ferate importante care leagă Rusia de peninsulă.

Dacă forțele armate ale Kievului reușesc eliberarea Melitopolului și recâștigarea controlului asupra celor mai importante hub-uri de transport ale orașului, aprovizionarea trupelor rusești din tot sudul Ucrainei se va complica dramatic.

VEZI ȘI:

————–

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

Alexandru Rafila îi dă replica lui Raed Arafat, în scandalul mutării Centrului Operativ la MS

Publicat

in

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a reacționat, pentru B1 TV, la criticile lansate de Raed Arafat în urma mutării Centrului Operativ la Ministerul Sănătăţii.

Alexandru Rafila a precizat că nu este normal ca o structură operativă a Ministerului Sănătății să nu poată să funcționeze în sediul Ministerului Sănătății.

Alexandru Rafila, replică pentru Raed Arafat

“Domnul Arafat întotdeauna prezintă lucrurile într-un mod particular. Întotdeauna suntem în pragul unei crize majore, nu vreau să intru în genul acesta de discuții.

Centrul Operativ pentru Situații de Urgențe este o structură a Ministerului Sănătății. Eu când am venit la Minister acest centru era la nivelul unui birou. Pentru că avem o responsabilitate pentru dezvoltarea medicinei de urgență, am crescut structura de personal a acestui centru. În momentul de față discutăm despre o direcție de medicină de urgență. Nu este normal ca o structură operativă a Ministerului Sănătății să nu poată să funcționeze în sediul Ministerului Sănătății. Mai mult decât atât, și noi ca și Minister suntem găzduiți chiar în clădirea Ministerului de Interne.

Noi am oferit condiții de lucru acestor oameni care lucrează 24 don 24 încât să poată să facă lucrul ăsta așa cum trebuie, să se poată odihni, să se poată spăla, să aibă acces la condiții igenico-sanitare de bună calitate”, spune ministrul Sănătății.

Alexandru Rafila a mai spus că mutarea Centrului Operativ nu va avea drept consecință împiedicarea colaborării între structurile serviciilor de urgență

“În ceea ce privește colaborarea, ea continuă exact ca și până acum. Mi se pare ciudat ca domnul Arafat care este un specialist în comunicare să facă comentarii legate de faptul că nu se poate comunica în timp real, pentru că discutăm de mijloace de comunicare avansate în momentul de față și nu se pune problema că această coordonare nu este posibil”.

Rafila a mai precizat că nu crede că este o coincidență faptul că acest centru s-a mutat de la Ministerul Sănătății, la Ministerul de Interne exact când Arafat s-a mutat în 2014 în funcția de secretar de stat la MAI:

“Acest centru operativ pentru situații de urgență s-a mutat de la Ministerul Sănătății, la Ministerul de Interne exact când domnul Arafat s-a mutat în 2014 din funcția de secretar de stat de la Ministerul Sănătății, la Ministerul de Interne. Probabil e o coincidență, dar eu nu prea cred în coincidențe de felul ăsta și cred că toți avem responsabilități. Noi avem responsabilități în dezvoltarea medicinei de urgență a părții medicale a urgențelor. Am exstins foarte mult competențele în această direcție, am informatizat spitalele din țară. În momentul de față avem resurse să putem face repartiția rapidă a pacienților la secțiile performante de ATI sau la secțiile de mari arși. Lucrul ăsta nu se face fără să ne coordonăm cu DSU. Coordonearea și cooperarea cel puțin din punctul nostru de vedere este exact la fel. Am instalat mijloace de comunicații foarte puternice la acest centru și nu văd o problemă”, spune Rafila.

Alexandru Rafila a criticat faptul că serviciile de ambulanță funcționează fără ambulanțe noi, iar coordonarea achiziției de ambulanțe este la DSU:

“Rezultatele acestei integrări s-au reflectat de-a lungul timpului și în situații mai puțin plăcute, cea de la Colectiv, știți bine ce s-a întâmplat atunci, știți bine ce s-a întâmplat și în pandemie. De foarte multe ori suntem în situația în care avem servicii de ambulanță fără ambulanțe noi, cu foarte multe ambulanțe vechi, iar coordonarea achiziției de ambulanțe este la DSU. Una este să lucrezi integrat, și altceva este să neglijezi serviciul de medicină de urgență”.

Citește și: Raed Arafat tună și fulgeră după lovitura primită de la Rafila: ‘Este o problemă care ar putea să coste vieţi la un anumit moment’

Citeste mai mult

NATIONAL

Ucraina și-a setat un nou obiectiv militar major împotriva Rusiei: ‘Vrem să o spunem cu voce tare!’

Publicat

in

Indiferent de rezultatul alegerilor din SUA, Ucraina va găsi o soluție pe câmpul de luptă, transmite ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umierov.

Umierov a declarat că Ucraina va găsi o modalitate de a rezista forțelor ruse, chiar dacă fostul președinte american Donald Trump va câștiga un nou mandat și va pune în pericol sprijinul crucial oferit de americani.

Potrivit AP, Umierov a făcut declaraţia respectivă într-o intervenţie online la Forumul anual de securitate de la Aspen, Colorado, informează RBC, relatează Rador Radio România.

“Credem în leadershipul SUA și credem că America își dorește ca partenerii și aliații săi să fie puternici” – a subliniat Umierov. “În această etapă, ne vom concentra pe câmpul de luptă. Indiferent de rezultatul alegerilor din SUA, vom găsi o soluție” – a adăugat ministrul ucrainean al apărării, subliniind că Ucraina și-a extins eforturile de mobilizare și va continua să lupte pentru recuperarea teritoriilor ocupate de ruşi.

Obiectivele anunțate de Ucraina

Potrivit lui Rustem Umierov, printre obiectivele Ucrainei se numără şi revenirea Centralei Nucleare Zaporijjia sub control ucrainean. Ministrul a mai remarcat că Ucraina nu poate opri bombardamentele rusești asupra orașelor și a infrastructurii sale dacă nu poate lovi bazele aeriene și alte instalații militare de pe teritoriul Federației Ruse, de unde sunt lansate atacurile. “Vrem să o spunem cu voce tare: ne concentrăm pe instalațiile militare, astfel încât acestea să nu poată lovi civili în Ucraina” – a afirmat Umierov.

Vezi și: Schimbare totală de strategie din partea Ucrainei. Kievul formează o nouă ‘armată’: ‘Realitățile războiului impun noi cerințe’

Context

„Clopotele de alarmă” au sunat în Europa săptămâna aceasta, după ce Trump l-a ales drept candidat la funcţia de vicepreşedinte pe senatorul J.D. Vance, care se opune ajutorului militar pentru Ucraina şi a avertizat că Europa va trebui să se bazeze mai puţin pe Statele Unite pentru apărarea continentului, relatează News.ro.

Trump a stârnit critici vehemente din partea oficialilor occidentali pentru că a sugerat că nu va proteja ţările care nu au reuşit să îndeplinească obiectivele NATO de cheltuieli pentru apărare şi chiar ar încuraja Rusia să le atace. Germania a fost criticată pentru că a ratat în mod repetat obiectivul NATO de a cheltui pentru apărare 2% din producţia sa economică.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend