Şase centre de zi pentru copiii expuşi riscului de a fi separaţi de familie au fost finalizate de Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, cu finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), a anunţat, joi, ministerul.

„Azi, la împlinirea unui an de la semnarea contractelor pe PNRR, când prăznuim pe Sfântul Spiridon făcătorul de minuni, ocrotitorul celor bolnavi şi al celor aflaţi în nevoi am anunţat finalizarea primelor 6 centre, iar în următoarele 6 luni se preconizează încheierea lucrărilor tuturor celorlalte centre de zi planificate. PNRR înseamnă reforme şi un mod de viaţă pentru că locul copilului este alături de familie, iar rolul nostru este să facem tot posibilul astfel încât toţi copiii să crească şi să se dezvolte în interiorul familiilor lor. Îi felicit pe toţi primarii care şi-au dus la îndeplinire proiectele, le urez spor celorlalţi care sunt pe ultima sută de metri. Mă bucur că aţi fost alături de mine şi că împreună am pus înainte viitorul copiilor din comunităţile lor”, a declarat ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, Natalia Intotero, conform unui comunicat transmis AGERPRES.

Cele şase centre de zi sunt:

– în comuna Călineşti, judeţul Argeş, având 45 de beneficiari, copii şi familiile lor, inclusiv copii de etnie romă, cu venit minim garantat şi în risc de abandon şcolar, în valoare de 470.305,70 euro;

– în comuna Sarasău, judeţul Maramureş, cu 63 de copii beneficiari, majoritatea de etnie romă şi în risc de abandon şcolar, în valoare totală de 417.351,58 euro;

– în comuna Afumaţi, judeţul Dolj, având beneficiari 42 de copii, familii cu venit minim garantat, risc de abandon şcolar, în valoare de 407.615,06 euro;

– la Coţofenii din Dos, judeţul Dolj, având 42 de beneficiari, copii separaţi de familie, cu măsuri de protecţie specială, în valoare de 380.555,59 euro;

– în comuna Galicea, judeţul Dolj, cu 279 de beneficiari, copii ai părinţilor plecaţi în străinătate, în plasament şi cu venit minim garantat, în valoare de 2.005.899,25 lei;

– în comuna Eremitu, judeţul Mureş cu 42 de beneficiari copii, inclusiv etnie romă, risc de abandon şcolar şi măsuri de protecţie specială, în valoare totală de 3.070.189,27 lei.

Aceste centre vor oferi consiliere şi sprijin social pentru familii vulnerabile, contribuind la prevenirea separării copiilor de familiile lor.

Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse este coordonator de reforme şi investiţii pentru PNRR Componenta 13 – Reforme Sociale, Investiţia I1 – Crearea unei reţele de centre de zi pentru copiii expuşi riscului de a fi separaţi de familie.

Proiectul, cu o valoare totală de 50 de milioane de euro, are ca obiectiv principal sprijinirea copiilor din comunităţi vulnerabile şi prevenirea separării acestora de familiile lor. Cele 159 de centre de zi vor asigura pentru un număr de maxim 4.500 de copii accesul la servicii sociale de sprijin de prevenire a separării copilului de familia sa.

Călin Georgescu comentează imaginile în care apare alături de Horațiu Potra și Eugen Sechila la ferma de cai de la Ciolpani. Georgescu spune că familia sa a fost grav amenințată și că a avut nevoie să își sporească securitatea. Deși recunoaște că a fost la ferma de cai, Georgescu spune că nu a discutat cu Potra și Sechila.

Ultimă oră – Eugen Sechila a fost ridicat și dus la audieri la Parchetul General

„În primul rând, sunt acuzaț de credință în Dumnezeu. Cei care mă acuză, de asta sunt acuzat. Vorbea de echitație. Domnul Potra este o victimă colaterală. Ciolacu a creat acest subiect și trebuie să îl explice. Nu văd care este fapta. Văd ce s-a întâmplat în seara asta cu colegul meu Eugen Sechila. Ne-am întors la dictatură. Mă aștept să vină poze trucate, să mi se adauge orice fel de calomnie. Cum poate fi un om acuzat de acțiuni contra statului, câtă vreme eu nu dețin puterea. Înainte de ziua de sâmbătă mi s-au tăiat curentul, căldura în casă. Am rămas cu familia fără căldură trei zile. Poliția era afară și făcea poze. Copiii au fost amenințați la școală. Soția mea la fel. Era firesc ca oamenii din jurul meu să dubleze, să tripleze ca protecție. (…) Eu nu m-am întâlnit acolo, colegii mei, echipa mea. Eu am fost acolo, colegii mei m-au solicitat să fiu acolo ca să discute cum multiplică situația de pază. Eu am fost în acea incintă, dar nu am luat parte la discuția lor”, a declarat Călin Georgescu la Realitatea.

Georgescu spune și de ce a mințit cu privire la întâlnire.

„Echipa mea mi-a interzis să discut despre asta”, a spus Georgescu.

Georgescu spune că șeful SPP i-a oferit pază, însă că a refuzat

„M-a sunat Lucian Pahonțu în turul 1 și mi-a spus să îmi ofere pază și protecție și i-am spus că am încredere în oamenii mei”, a declarat Georgescu.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a cerut joi statelor membre ale Alianţei să treacă la o „mentalitate de război” şi să-şi crească bugetele Apărării către 3% din PIB şi, de asemenea, producţia militară pentru a fi pregătite în faţa ameninţărilor Rusiei, a căreia agresiune lansată împotriva Ucrainei în februarie 2022 a provocat până în prezent, potrivit lui, peste un milion de victime, morţi şi răniţi însumaţi în ambele tabere, transmit agenţiile Reuters şi DPA, potrivit Agerpres.

„Rusia se pregăteşte de confruntări pe termen lung, cu Ucraina şi cu noi”, a spus Rutte într-un discurs la o conferinţă organizată la Bruxelles de centrul de reflecţie Carnegie Europe.

„Nu suntem pregătiţi pentru ceea ce vine în calea noastră în 4-5 ani”, consideră secretarul general al NATO. Prin urmare, a indicat el, „este momentul să trecem la o mentalitate de război, să creştem turaţia producţiei militare şi a cheltuielile de apărare”, în timp ce numai 23 din cele 32 de state membre ale Alianţei vor atinge anul acesta obiectivul de 2% din PIB asumat în cadrul NATO pentru bugetele Apărării.

„În timpul Războiului Rece, europenii cheltuiau pentru Apărare mult peste 3% din PIB-ul lor”, a argumentat Rutte. Sugestia sa corespunde şi solicitării preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, care de asemenea le-a cerut statelor NATO să-şi crească bugetele Apărării la 3% din PIB, iar într-un interviu publicat în weekend el a spus că ar putea lua în considerare ieşirea SUA din NATO dacă celelalte state membre „nu-şi plătesc facturile”.

În discursul său de joi, Mark Rutte a insistat şi asupra creşterii producţiei militare, solicitându-le guvernelor „să înceteze ridicarea de bariere între ele şi între industrii, bănci şi fonduri de pensii”. „Sunt bani pe masă şi (resursele financiare destinate Apărării n.red.) vor continua să crească. Prin urmare, îndrăzniţi să inovaţi şi să vă asumaţi riscuri!”, a îndemnat el industria militară.

Cât despre războiul din Ucraina lansat de Rusia în februarie 2022, NATO estimează că, până în prezent, peste un milion de persoane au fost ucise sau rănite în acest conflict. „În fiecare zi, sunt peste 10.000 de morţi sau răniţi (însumaţi) în toate taberele în (războiul din) Ucraina”, a precizat Rutte în acelaşi discurs.

Donald Trump a oferit recent o estimare asemănătoare, respectiv circa 400.000 de victime, morţi şi răniţi, în tabăra ucraineană şi circa 600.000 în cea rusă. În urma unei discuţii avute sâmbătă la Paris cu preşedinţii ucrainean şi francez, Volodimir Zelenski şi Emmanuel Macron, viitorul preşedinte al SUA a cerut o încetare imediată a focului şi negocieri între Ucraina şi Rusia pentru a opri această „nebunie”.

Zelenski a susţinut că aproximativ 43.000 de soldaţi ucraineni au fost ucişi în acest război şi circa 370.000 răniţi, iar dintre cei din urmă aproximativ jumătate au revenit în armată după tratament.

Potrivit cotidianului american Wall Street Journal, o estimare confidenţială ucraineană, care datează însă de la începutul acestui an, indica până atunci circa 80.000 de morţi şi aproximativ 400.000 de răniţi în rândurile armatei ucrainene. Pentru tabăra rusă, o estimare făcută de presa rusă de opoziţie pe baza datelor notariale arată cel puţin 120.000 de morţi, în timp ce serviciile secrete occidentale au estimări variabile, unele menţionând până la 200.000 de morţi şi 400.000 de răniţi.

The Ministry of European Investments and Projects (MIPE) announces the signing of a new financing agreement with the European Investment Fund (EIF) for the launch of the Innovation Romania Programme, with a total funding of 106.7 million EUR.

According to a press release of the relevant ministry sent to AGERPRES on Thursday, the programme is supported by Smart Growth, Digitization and Financial Instruments Programme 2021-2027 (PoCIDIF), from European Structural and Investment Funds.

„This initiative emphasizes the crucial role that the Romanian State and the EIF have in supporting the investment and innovation ecosystem in Romania. The efforts started in 2012, with the first venture capital fund financed through the JEREMIE Initiative, have continued through the use of structural funds from the 2014-2020 period and subsequently through the National Recovery and Resilience Plan (PNRR). The new Innovation Romania Programme, conceived as a fund of funds, aims to create financial instruments adapted to the needs of the local market and which, until now, have been insufficiently developed. Thus, three types of equity funds will be launched: the Technology Transfer Fund – aimed at capitalizing on the results of research and innovation through partnerships with research and development organizations; the Business Angels Co-investment Fund – aimed at strengthening the community of private investors and facilitating their involvement in the development of Romanian entrepreneurship; Entrepreneurship Acceleration Fund – dedicated to supporting start-ups and stimulating their growth,” notes the MIPE.

„By signing this agreement, we reconfirm Romania’s commitment to support innovation, entrepreneurship and sustainable economic development. The Innovation Romania programme is an important opportunity to boost the creation of new technologies and to support small and medium-sized enterprises, which are the engine of our economy. Together with the European Investment Fund, we aim to develop a strong investment ecosystem that will attract both local and international capital,” the Minister of European Investments and Projects, Adrian Caciu, was quoted as saying in the above-mentioned press release.

The programme will encourage investments in SMEs and midcaps with a focus on innovation and competitiveness. Selected projects will have to meet specific eligibility criteria, aligned with the specific objective of the European Regional Development Fund (ERDF) : „Enhancing sustainable growth and competitiveness of SMEs and job creation in SMEs, including by productive investments”.

Deputatul UDMR Szabo Odon a declarat , joi, că alegerile prezidenţiale trebuie să se desfăşoare cât mai repede, el precizând că acest tip de interimat prin prelungirea mandatului actualului preşedinte, printr-o decizie a CCR, nu linişteşte lucrurile şi ar fi raţional să existe un singur candidat.

Despre alegerile prezidenţiale, deputatul UDMR Szabo Odon a precizat în emisiunea România Politică, de la Prima News, că este de dorit ca aceste alegeri să se desfăşoare cât mai repede.

„După părerea noastră, acest tip de interimat prin prelungirea mandatului actualului preşedinte, printr-o decizie a CCR, nu linişteşte lucrurile. Aceste chestiuni trebuie tranşate prin votul cetăţenilor, cât mai repede, în martie cel târziu poate fi acest calendar aprobat”, a subliniat el, potrivit news.ro. Szabo Odon a mai menţionat că acesta este şi „mesajul de stabilitate pe care vor să îl dea partenerilor din UE, populaţiei”.

„Nu putem rămâne cu aceste tensiuni în societate, pe o periodă îndelungată”, a arătat el. Szabo Odon a mai spus că susţine ideea unui candidat comun al coaliţiei noi formate, pentru „s-a dovedit că cearta între candidaţii arcului guvernamental a făcut ca niciunul să nu ajungă în turul doi”.

„Ar fi raţional să avem un singur candidat, agreat de toţi, care nu trebuie neapărat să fie din zona politică dar care să cunoască zona politică destul de bine”, a spus el, adăugând că ar trebui găsită o soluţie cât mai repede, pentru un mesaj de coerenţă privind parcursul european al ţării.

Despre negocierile pentru programul de guvernare, Szabo Odon a afirmat că astăzi au fost discuţiile în Parlament, pe grupurile de lucru.

„Sunt grupuri de lucru care au agreat deja documentul respectiv şi a fost trimis spre centralizare la grupul care va da forma finală a acestui document. Eu sper ca în acest weekend să finalizăm lucrurile, sunt majoritatea lucrurile compatibile iar cele care mai trebuie clarificate le vom clarifica în weekend”, a declarat Szabo Odon.

Cel puţin 54 de jurnalişti au fost ucişi la nivel mondial în 2024 în legătură cu activitatea lor, aproape o treime dintre ei în Fâşia Gaza, conform unui raport anual al organizaţiei Reporteri fără Frontiere (RSF), relatează dpa, informează Agerpres.

Numărul jurnaliştilor ucişi, conform datelor la sfârşitul lunii noiembrie, rămâne neschimbat faţă de nivelul înregistrat anul trecut, a afirmat organizaţia.

Reporteri fără Frontiere a afirmat însă că în fiecare an primeşte informaţii despre noi decese, care sunt apoi incluse în datele sale, astfel încât cifrele vor creşte.

RSF a remarcat că 31 din cei 54 de jurnalişti ucişi şi-au pierdut viaţa în zone de conflict – cea mai mare cifră din ultimii cinci ani. Fâşia Gaza, unde Israelul se luptă cu grupurile militante palestiniene conduse de Hamas, este de departe cea mai periculoasă zonă pentru jurnalişti, se arată în raport.

De la începutul războiului în octombrie 2023, când militanţii Hamas au atacat Israelul, ucigând 1.200 de persoane şi luând 250 de ostatici, peste 145 de angajaţi mass-media au murit în Fâşia Gaza până la sfârşitul lunii trecute, potrivit RSF, între care cel puţin 35 care lucrau în momentul în care au fost ucişi.

În Israel, de la începutul războiului, au fost ucişi doi jurnalişti, iar în Liban cinci.

RSF a pledat la Curtea Penală Internaţională (CPI) ca uciderea personalul mass-media să fie investigat drept posibile crime de război.