Fostul președinte american Donald Trump recurge la o retorică din ce în ce mai dură pentru a ataca imigranții, sugerând luni, în cadrul unui interviu, că imigranții comit crime îngrozitoare deoarece acest lucru „este în genele lor”, scrie Politico.

„Cum ar fi să permitem oamenilor să vină într-o zonă cu o graniță deschisă, dintre care 13.000 au fost criminali, mulți dintre ei au omorât mult mai mult de o persoană, iar acum trăiesc fericiți în Statele Unite. (…) Aceste crime, cred eu, sunt în genele lor. Și avem o mulțime de gene proaste în țara noastră chiar acum”, i-a spus Trump prezentatorului de radio Hugh Hewitt, jurnalist de orientare conservatoare.

Trump a mai spus că vicepreședinta Kamala Harris „vrea să intre într-un sistem de tip Partid Comunist” pentru a-i „hrăni pe oameni prin intervenția guvernului”.

Sugestia lui Trump că imigranții sunt predispuși la violență reprezintă o escaladare a retoricii sale recente împotriva migranților, pe care a folosit-o în mod constant în campania sa electorală, în cadrul căreia a amenințat chiar cu deportări în masă dacă va câștiga președinția.

Dar declarația de luni reflectă, de asemenea, retorica anterioară a lui Trump împotriva imigranților, inclusiv comentariile de anul trecut că „ei otrăvesc sângele țării noastre”, amintește Politico.

Casa Albă a condamnat declarația lui Trump pentru că „face ecoul retoricii grotești a fasciștilor și a adepților violenți ai supremației albe”.

Purtătoarea de cuvânt a campaniei lui Trump, Karoline Leavitt, a afirmat, într-un comunicat, că fostul președinte „s-a referit la criminali, nu la migranți” în interviul acordat lui Hewitt.

„Este destul de dezgustător că mass-media este întotdeauna atât de rapidă în a-i apăra pe criminali, violatori și infractori, dacă asta presupune un titlu negativ despre președintele Trump”, a spus Karoline Leavitt, în comunicat.

Săptămâna trecută, Trump a promis să elimine Statutul de protecție temporară și să-i deporteze pe migranții haitieni din Springfield, Ohio, după mai multe săptămâni în care a răspândit, alături de JD Vance, afirmații potrivit cărora populația haitiană de acolo mănâncă animale de companie. Afirmațiile lui Trump, difuzate la nivel național, au dus la apariția unor amenințări cu bombă la școlile din Springfield.

Într-un interviu din septembrie, Harris a declarat că retorica lui Trump împotriva migranților „trebuie să înceteze”.

Imigrația este o chestiune care îi interesează pe mulți alegători americani și reprezintă o vulnerabilitate pentru Harris. Într-un sondaj The New York Times/Siena realizat în septembrie, în rândul alegătorilor înregistrați din întreaga țară, Trump a devansat-o pe Harris în această privință, cu 53% la 42%. Harris a făcut recent o oprire de campanie în Douglas, Arizona, pentru a cere măsuri de securitate mai stricte la frontieră.

Un tribunal rus a ordonat luni arestarea în contumacie a doi jurnaliști italieni pentru reportajul lor realizat în regiunea de graniță Kursk, parțial controlată de forțele ucrainene, informează AFP.

Moscova a lansat mai multe proceduri penale împotriva jurnaliștilor occidentali care au relatat din regiunea Kursk, după incursiunea-surpriză a forțelor armate ale Kievului, începută pe 6 august.

Un tribunal din regiunea Kursk a cerut extrădarea în Rusia și arestarea lui Simone Traini și Stefania Battistini, jurnaliști de la televiziunea publică italiană RAI, pentru „trecerea ilegală” a frontierei, dinspre Ucraina.

Instanța a dispus ca cei doi jurnaliști să fie „arestați preventiv” pe teritoriul Rusiei sau „din momentul extrădării” – un eveniment puțin probabil având în vedere starea actuală a relațiilor dintre Moscova și Roma.

Tribunalul a motivat că aceștia au „trecut ilegal frontiera de stat a Federației Ruse” pentru a filma un reportaj despre „invadarea” regiunii Kursk de către forțele Kievului.

Reportajul a fost realizat în orașul Sudja, care a fost ocupat de ucraineni în primele etape ale ofensivei Kievului asupra regiunii.

A calm and relaxed report from liberated #Sudzha by #Italian journalist, TV channel Rai 1.#Kursk #Russia #Russians #RussiaIsCollapsing #KurskIsUkraine #Kurskregion #KurskOperation #SlavaUkraini #HeroyamSlava #Putin #PutinRussiaDickheadsCannotBeTrusted #AlienRomulus pic.twitter.com/4Gom4Nlezc

— WW3 (@KorsasErik) August 16, 2024

Rusia i-a plasat pe acești jurnaliști italieni și pe alți corespondenți occidentali pe lista sa de persoane date în urmărire.

Forțele ucrainene controlează zone întinse din regiunea rusă Kursk, în urma incursiunii lor din 6 august.

Rusia a interzis pe plan intern, prin lege, criticile la adresa ofensivei sale armate din Ucraina.

• Citiți și:

Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro

Întrebat dacă ar desecretiza cheltuielile Administraţiei Prezidenţiale, în cazul în care va câștiga cursa pentru Cotroceni, liderul PNL, Nicolae Ciucă, a evitat luni seară să ofere un răspuns clar, limitându-se să precizeze că „voi prezenta public tot ceea ce nu este clasificat”.

„Aici nu e vorba doar despre cheltuieli. Ştiu care este subiectul, ştiu care sunt prevederile şi solicitările pe baza Legii 544. Eu, de fiecare dată când am avut astfel de solicitări, am răspuns fără niciun fel de problemă”, a afirmat Ciucă, într-o emisiune de televiziune, potrivit News.ro.

„Eu voi prezenta public tot ceea ce nu este clasificat, pentru că trebuie să spunem că la nivelul Administraţiei Prezidenţiale sunt activităţi şi documente care sunt clasificate şi care au un anumit regim de declasificare după o anumită perioadă de timp şi voi răspunde la toate solicitările pe lege”, a mai spus, la B1 Tv, liderul liberalilor.

Întrebat ce părere are despre secretizarea cheltuielilor Administraţiei Prezidenţiale, Ciucă a spus doar că „răspund pentru ceea ce fac eu”.

„Vă rog să adresaţi această întrebare acolo de unde trebuie să primiţi răspunsul, nu pot să răspund pentru altcineva, răspund pentru ceea ce fac eu”, a fost reacția candidatului PNL la alegerile prezidențiale din acest an.

Anul trecut, președintele Klaus Iohannis a făcut 34 de deplasări externe, care însumează cheltuieli de peste 41 de milioane de lei (8,2 milioane de euro), a dezvăluit Cotroceniul în decembrie 2023, în contextul în care a existat o dezbatere publică pe tema costurilor vizitelor în străinătate ale președintelui, care nu sunt prezentate în detaliu pe motiv că sunt informații secretizate.

Conform unui răspuns al Administraţiei Prezidenţiale, la solicitarea Agerpres, cheltuielile aferente pentru cele 34 de deplasări externe ale delegaţiilor oficiale conduse de preşedintele Klaus Iohannis, în anul 2023, au însumat 41.104.103 lei. Acești bani reprezintă aproape o treime din bugetul Administrației Prezidențiale pe 2023, stabilit la 135 milioane de lei.

Iohannis a făcut în 2023 mai multe vizite în lume care au reprezentat o premieră în ultimii 20 de ani, şeful statului mergând în Japonia, Singapore, Emiratele Arabe Unite, Brazilia, Chile, Argentina, Kenya, Tanzania, Cabo Verde sau Senegal.

Prezentate de Administraţia Prezidenţială drept succese diplomatice, în ţară au fost intens criticate pentru costuri, care au fost ținute la secret, dar şi pentru că destinaţiile au fost considerate mai degrabă turistice.

Administraţia Prezidenţială a transmis în decembrie 2023, într-un răspuns oficial referitor la costurile turneului oficial făcut de şeful statului în Africa, că detalierea cheltuielilor necesare pentru aceste deplasări externe, pe destinaţii, perioade şi categorii, nu este posibilă, întrucât „această operaţiune poate genera situaţii de încălcare a prevederilor legale referitoare la protecţia informaţiilor clasificate”.

Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea de sisteme radar de supraveghere aeriană Sentinel pentru România, urmând să fie achiziţionate până la patru astfel de sisteme. Potrivit Ministerului Apărării Naţionale, acest tip de radare vor îmbunătăți supravegherea spațiului aerian, în special împotriva dronelor. 

„Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea de sisteme radar de supraveghere aeriană Sentinel pentru România. Guvernul României a solicitat achiziționarea a până la patru sisteme radar Sentinel AN/MPQ-64 F1. Sistemul Sentinel este capabil să detecteze o gamă largă de obiecte aeriene și va spori semnificativ capacitatea României de descurajare și apărare împotriva potențialelor amenințări”, a anunțat luni seară Ambasada SUA la București. 

Cu o valoare totală inițială de aproximativ 90 de milioane de dolari, primele două sisteme vor fi finanțate în principal prin intermediul granturilor din fondul pentru Finanțare Militară Externă (Foreign Military Financing) al Departamentului de Stat al SUA.

Ministerul Apărării Naționale a spus că programul de achiziție include un număr de până la patru radare AN/MPQ-64 F1, inclusiv suportul logistic, servicii de instruire, echipamentele de comunicații, asistență tehnică și servicii de transport, pentru dotarea batalioanelor de apărare aeriană cu baza la sol ale Forțelor Terestre Române.

Potrivit MApN, radarele vor contribui la îmbunătățirea supravegherii spațiului aerian, în special împotriva celor mai recente amenințări reprezentate de vehiculele aeriene fără pilot, cu viteze mici de deplasare și amprente radar reduse.

„Radarele de ultimă generație de tip Sentinel vor completa capacitățile de apărare aeriană ale României, îndeosebi în ceea ce privește detecția timpurie a vehiculele aeriene fără pilot, care evoluează cu viteze mici de deplasare și au amprente radar reduse, amenințări care se manifestă în proximitatea frontierelor naționale, în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat ministrul Angel Tîlvăr.

„Pentru achiziționarea primelor două radare vor putea fi valorificate instrumentele de finanțare oferite de Guvernul SUA prin programul Foreign Military Financing(FMF), ceea ce va permite contractarea în cel mai scurt timp posibil de la semnarea acordului de tip Letter of Offer and Acceptance. Acest Acord urmează a fi oferit Ministerului Apărării Naționale de către Guvernul SUA în următoarele săptămâni”, arată comunicatul MApN.

AN/MPQ-64 F1 Sentinel reprezintă cea mai recentă configurație din familia radarelor Sentinel și este un radar tridimensional – poate măsura distanța, direcția și elevația obiectelor aeriene cu și fără pilot, date pe care le raportează automat către sistemele de comandă și control ale apărării aeriene cu baza la sol (Ground Base Air Defense/GBAD) cu rază scurtă de acțiune.

Acest sistem radar acceptă mai multe interfețe de comandă și control, oferind date consistente de supraveghere aeriană și control al focului pentru sistemele GBAD. Poate detecta, identifica și urmări vehicule aeriene fără pilot (UAV), rachete de croazieră și aeronave cu aripi fixe și rotative.

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, afirmă că judecătorul constituţional propus de PNL s-a opus deciziei de invalidare a candidaturii Dianei Şoşoacă la preşedinţia României. „Practic, se întrevăd premisele ca în turul doi să intre liderul PSD împreună cu liderul AUR; iacătă ce formulă nouă de coaliţie politică, iacătă ce formulă nouă de guvernare, PSD-AUR”, a susținut luni seară Ciucă, potrivit News.ro.

„Ca lider al PNL nu pot să comentez decizia Curţii, în schimb, când vine vorba de consecinţele acestei decizii, pot să comentez ca orice cetăţean din această ţară care se bucură de libertatea de a se exprima liber pe o serie de subiecte, iar acesta este unul cât se poate de serios când vine vorba de respectarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale, de respectarea democraţiei în România. Este o decizie care a fost luată de majoritatea judecătorilor din Curtea Constituţională, patru dintre ei fiind numiţi de PSD, iar unu de UDMR. Judecătorul numit de către PNL s-a opus acestei decizii”, a afirmat Nicolae Ciucă, într-o emisiune de la B1 Tv.

El a precizat că în ceea ce priveşte excluderea Dianei Şoşoacă din cursa electorală pentru funcţia de preşedinte al ţării nu este vorba despre o persoană, ci despre un principiu.

„Aici nu discutăm de persoană, pentru că persoana în sine nu are niciun fel de legătură cu viziunea noastră, cu doctrina noastră, cu ideologia noastră, cu modul în care noi înţelegem democraţia. Aici este vorba de principiu şi atunci când vorbim de principii trebuie să avem foarte clar în vedere, chiar dacă nu ne place, chiar dacă se poziţionează altfel, chiar dacă are declaraţii 180 de grade diferite, uneori poate chiar şi împotriva modului în care noi înţelegem libertatea şi democraţia, totuşi este cetăţean al acestei ţări şi drepturile trebuie să-i fie respectate. Despre asta este vorba”, a susținut Ciucă.

„Iar prin această decizie sigur că există o anumită bucurie în tabăra Partidului Social Democrat pentru că, practic, se întrevăd premisele ca în turul doi să intre liderul PSD împreună cu liderul AUR; iacătă ce formulă nouă de coaliţie politică, iacătă ce formulă nouă de guvernare, PSD-AUR, şi eu cred că românii sunt suficient de vigilenţi, au suficientă înţelepciune să înţeleagă ceea ce s-a întâmplat de-a lungul istoriei, din 1989 încoace când s-au reflectat în activitatea politică o serie întreagă de abuzuri din partea PSD, şi acum, la 35 de ani de la Revoluţie, iacătă avem posibilitatea în decembrie să se întâmple din nou aşa cum s-a întâmplat în 1989, românii să decidă din nou pentru libertate, pentru democraţie”, a adăugat liderul liberalilor.

Întrebat dacă, în opinia sa, PSD se află în spatele decizie de invalidare a candidaturii lui Şoşoacă, Ciucă a răspuns: „Atunci când vorbim de patru judecători numiţi de către PSD este lesne, este la îndemână să putem să interpretăm şi aşa”.

„Nu putem să acuzăm chestiunea asta, pentru că ar fi nedrept şi nu vreau să fiu nedrept şi să-mi bazez o afirmaţie pe dovezi care nu există. Dar ne uităm la demers, ne uităm la consecinţe, vedem care pot fi efectele şi acolo ne îndreptăm atenţia, pentru că noi trebuie să facem în aşa fel încât să nu se ajungă acolo, să nu avem din nou o abordare total autoritară prin care să se pună mâna pe toată puterea în stat, să avem şi preşedinţie, şi Parlament, şi Guvern şi Curtea Constituţională şamd”, a mai afirmat Ciucă.

De asemenea, întrebat de unde ştie cum au votat judecătorii constituţionali, câtă vreme votul judecătorilor CCR este secret, liderul PNL a răspuns: „Atât timp cât s-a vorbit în spaţiul public şi nimeni nu a contestat, daţi-mi voie să fiu un cetăţean care asumă acest mod de a fi votat decizia CCR”.

Anterior în cursul zilei, Curtea Constituţională a respins contestaţia Dianei Şoşoacă faţă de decizia de neacceptare a înregistrării celei de a doua sale candidaturi la alegerile prezidențiale.

Luni seară, CCR a publicat și motivarea deciziei sale, precizând, printre altele, că „este de notorietate că, prin discursul său constant, doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale statului și la încălcarea ordinii constituționale”.

La şedinţa în care s-a decis respingerea candidaturii Dianei Şoşoacă au fost prezenţi Marian Enache, preşedintele CCR (propus de PSD) şi judecătorii Mihaela Ciochină, Cristian Deliorga (propus de PSD), Dimitrie-Bogdan Licu (fost prim-adjunct al procurorului general, susținut de PSD), Iuliana Scântei (Propusă de PNL), Gheorghe Stan (fost adjunct al Inspecției Judiciare și fost șef al controversatei Secții Speciale), Varga Attila (propus de UDMR).

De la şedinţă au lipsit Livia Stanciu şi Elena Simina Tănăsescu, ambele propuse de preşedintele Klaus Iohannis. Iulia Scântei a formulat opinie separată.

• Citiți și:

Judecătoarea CCR Iuliana Scântei, numită la propunerea PNL, susține că hotârârea CCR de eliminare a Dianei Șoșoacă din cursa prezidențială „nu se întemeiază pe niciuna dintre aceste condiții obiective de fond și de formă, reglementate expres prin Constituție și prin lege organică”.

Iuliana Scâneti a făcut opinie separată, ea find în dezacord cu decizia adoptată cu voturile a cinci judecători, patru dintre ei propuși de PSD: Marian Enache (președintele Curții), Bogdan Licu, Gheorge Stan, Cristian Deliorga și Varga Attila.

„În esență, prin hotărârea majorității se constată că un comportament al unei persoane – candidat la funcția de Președinte al României, evaluat prin prisma unor conduite, opinii și declarații publice, este contrar Constituției, pentru că nu este un comportament constituțional responsabil ci apt să susțină funcția Preçedintelui României de a veghea la respectarea Constituției, iar această constatare se concretizează într- o veritabilă interdicție de a candida pentru candidatul respectiv, fiindu-i astfel eliminat un drept electoral – dreptul de a fi ales.

Or, în ordinea constituțională și legală, inclusiv în jurisprudența Curții, drepturile electorale pot fi interzise doar în situațiile expres si limitativ prevăzute de Constituție (art. 37 coroborat cu art. 16 alin (3) și art. 40 alin.(3) și de lege. Astfel, dispozițiile art. 28 din Legea nr. 370/2004 stabilesc interdicții exprese de a candida la alegerile prezidențiale pentru persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 37 din Constituţia României, republicată, pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de două ori, ca Preşedinte al României, precum și pentru persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea. Totodată, interzicerea exercitării, pe o perioadă de la unu la 5 ani, a unuia sau mai multora dintre următoarele drepturi (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a alege) este reglementat ca pedeapsă complementară în condițiile art. art. 66 alin. (1) lit. a) şi d) din Codul penal”, scrie judecătoarea Iuliana Scântei.

Ea crede că prin această decizie CCR nu i-a oferit Dianei Șoșoacă dreptul la un proces echitabil.

„Hotărârea majorității a convertit contenciosul electoral obiectiv prevăzut de lege într-un contencios electoral subiectiv prin asumarea verificării comportamentelor, faptelor, declarațiilor unui candidat la funcția de Președinte al României. Această convertire nu fost însoțită și de garanțiile specifice dreptului la un proces echitabil: asigurarea contradictorialității, asigurarea dreptului la apărare al persoanei al cărei comportament neconstituțional este evaluat și asigurarea unei proceduri de administrare și contestare a probelor/soluției”, adaugă aceasta.

Citește și DOCUMENT Cum motivează CCR respingerea candidaturii Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale