Cel puţin 33 de persoane au murit la Ankara, iar alte 20 se află în spital, la terapie intensivă, după ce au consumat alcool contrafăcut, a anunţat vineri biroul guvernatorului provinciei, informează AFP, potrivit news.ro.

Alcoolul falsificat cu metanol, un alcool industrial diferit de etanolul utilizat în băuturile alcoolice, este suspectat de a fi cauza deceselor.

13 persoane suspectate că vindeau alcool contrafăcut au fost arestate, a anunţat vineri guvernatorul provinciei, Vasip Sahin.

Mai mult de 100 de tone de alcool contrafăcut au fost confiscate în Konya (centru), Düzce (nord-vest) şi Ankara, a adăugat el.

Cel puţin 38 de persoane au murit în decurs de patru zile şi la Istanbul, în ianuarie, după ce au consumat alcool falsificat. Alte 26 au fost plasate la terapie intensivă. Guvernoratul Istanbulului a refuzat să spună vineri pentru AFP dacă numărul victimelor a crescut de atunci.

Retailerii de alcool acuză guvernul că este indirect responsabil pentru acest val de decese din cauza taxelor ridicate aplicate băuturilor alcoolice, care, potrivit lor, încurajează producţia clandestină. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, un musulman devotat acuzat de adversarii săi că vrea să islamizeze societatea, a luat poziţie în mai multe rânduri împotriva consumului de alcool sau tutun.

Magistraţii de la Judecătoria Mangalia arată, în motivarea deciziei de condamnare a lui Vlad Pascu la zece ani de închisoare, că interesele acestuia nu pot fi puse mai presus de cele ale victimelor, deşi tânărul nu a mai fost condamnat anterior, provine dintr-o familie cu posibilităţi materiale care l-ar putea sprijini pe viitor să nu mai comită alte fapte penale şi regretă fapta. De asemenea, instanţa arată că lăsarea în libertate a lui Vlad Pascu ar genera în continuare o stare de pericol pentru ordinea publică, deoaree poate recurge oricând la comiterea unor fapte similare.

Judecătoria Mangalia a notat în motivarea deciziei de condamnare a lui Vlad Pascu, transmisă, vineri, Agenţiei de presă News.ro, faptul că tânărul consumase substanţe psihoactive anterior producerii accidentului şi se afla sub influenţa acestora la volan.

De asemenea, Pascu a recunoscut, atunci când i-au fost prelevate probe biologice, în data de 19 august 2023, faptul că el consumase marijuana în urmă cu şapte zile şi ”praf alb” în urmă cu trei zile.

”Conform procesului-verbal întocmit de către S.J.M.L.Constanţa, referitor la examinarea preliminară a probei de urină cu privire la prezenţa substanţelor psihoactive în organism (fila 60 vol. I dup), a rezultat faptul că numitul Pascu Matei – Vlad a fost depistat pozitiv la consumul următoarelor substanţe: amfetamine, cocaină, metamfetamină, MDMA-ectsasy.

În urma analizării probelor biologice recoltate de la inculpatul Pascu Matei Vlad, s-a constatat prezenţa în sânge a substanţelor benzoilecgonina (metabolit cocaină), metamfetamină, amfetamină, benzodiazepine, tramadol, bromazepam, în plasmă: cocaină, benzoilecgonină, MDA, MDMA iar în urină, a substanţelor cocaină – metabolit, MDMA – metabolit, MDA – metaboliţi, bromazepan, tramadol metabolit (buletinul de analiză toxicologică nr. 1775 din 23.08.2023 emis de INML Mina Minovici Bucureşti, fila 399 dosar de urmărire penală vol. III)”, se arată în documentul Judecătoriei Mangalia.

Instanţa mai notează faptul că, deşi ştia că se află sub influenţa substanţelor psihoactive, Vlad Pascu a decis totuşi să se urce la volanul autoturismului şi să îl conducă pe drumurile publice.

Cercetările au aratăt că el conducea un autoturism Mercedes, dinspre localitatea Vama Veche spre 2 Mai, având o viteză de 102 km/h, iar accidentul s-a produs într-o zonă semnalizată cu indicatorul „curbă deosebit de periculoasă” (panouri succesive) când i-a acroşat pe cei cinci tineri.

”Ulterior impactului, autoturismul a efectuat în slalom o deplasare spre stânga şi apoi spre dreapta, cu revenire pe calea de rulare, împrejurare în care D.R.M. a fost proiectată spre dreapta, pe spaţiul verde, iar O.A.S. a fost proiectat cu zona capului pe acostamentul din dreapta şi cu picioarele pe spaţiul verde din dreapta, urmarea fiind decesul acestora. De asemenea, în cursul acestei deplasări, numiţii I.C.I., C.V.A. şi B.D.D.au fost loviţi cu diferite părţi ale maşinii, suferind leziuni care au necesitat mai multe zile de îngrijiri medicale”, se precizează în motivarea deciziei de condamnare.

Instanţa consideră că vina pentru producerea accidentului rutier îi revine în exclusivitate lui Vlad Pascu, iar din probele administrate nu au fost determinate elemente care să contureze o eventuală culpă comună.

”Astfel, împrejurarea invocată de inculpat prin apărător în sensul că într-o anumită măsură accidentul s-ar fi datorat şi faptului că pietonii nu circulau regulamentar, reprezentând un pericol pasiv, nu este întemeiată. Cu toate acestea, instanţa observă că, în premomentul accidentului, înainte de a ajunge la locul producerii acestuia, pietonii s-au deplasat pe trotuarul amenajat între localităţile Vama – Veche şi 2 Mai, pe sensul de mers dinspre Vama – Veche către 2 Mai, pe partea dreaptă, întrucât numai pe acea parte este amplasat un trotuar; la un moment dat, ajungând la capătul trotuarului, au continuat drumul pe partea dreaptă, însă nu pe carosabil, ci pe acostament şi nu aveau posibilitatea obiectivă de a traversa drumul, la terminarea trotuarului, pentru a merge pe partea stângă, neavând la îndemână o trecere de pietoni în acest sens, iar condiţiile de vizibilitate erau reduse, traversarea unui drum naţional în aceste condiţii fiind în mod vădit o acţiune nepermisă şi periculoasă şi chiar interzisă expres de disp. art. 72 alin. 3 din OUG nr. 195/2002. Prin urmare, nu exista o altă modalitate de a se deplasa în zona respectivă, ca pietoni, alta decât aceea pe care au urmat-o în premomentul accidentului rutier”, a mai precizat Judecătoria Mangalia.

Instanţa a considerat că nu este relevant că în rapoartele de necropsie ale victimelor au fost găsite concentraţii de alcool în sânge sau în urină.

”Nici faptul că rapoartele de necropsie au depistat prezenţa unei concentraţii de alcool în sângele sau urina victimelor nu este relevant pentru a se reţine o culpă în sarcina acestora, câtă vreme consumul de alcool nu este interzis pietonilor şi acest aspect nu a avut nicio legătură cu producerea accidentului rutier căruia i-au căzut victime, câtă vreme nu i-a determinat să adopte vreo conduită contrară normelor de circulaţie rutieră”, a mai precizat sursa citată.

Judecătoria Mangalia precizează că, după producerea accidentului, Vlad Pascu ”nu a oprit autovehiculul, a continuat deplasarea circa 50 de metri, după care a oprit pentru scurt timp, însă nu a revenit la faţa locului, ci a întors maşina spre localitatea Vama Veche, fiind depistat la intrarea în această localitate de către un echipaj de jandarmi şi poliţişti, ce fusese alertat cu privire la evenimentul rutier”.

Instanţa a mai menţionat faptul că recunoaşterea faptelor de către Vlad Pascu, achitarea unor daune materiale pretinse de părţile civile nu vor fi reţinute ca circumstanţe atenuante.

”La individualizarea pedepselor ce vor fi aplicate inculpatului, instanţa va ţine seama însă şi de persoana acestuia, de atitudinea manifestată pe parcursul procesului penal, când a manifestat regret faţă de consecinţele evenimentului rutier, dar şi de împrejurarea că inculpatul se află la primul conflict cu legea penală. Recunoaşterea faptelor şi datele care conturează imaginea favorabilă a inculpatului în familie, precum şi achitarea de către acesta a daunelor materiale pretinse de părţile civile nu vor fi reţinute însă ca circumstanţe atenuante judiciare aşa cum s-a solicitat, întrucât aceste împrejurări, date fiind modul şi împrejurările comiterii faptelor reţinute în sarcina inculpatului, urmarea infracţiunilor şi dispoziţiile art. 75 alin. 2 Cod penal, nu au relevanţa şi consistenţa unor date care să atenueze răspunderea penală”, se mai precizează în motivare.

Magistraţii afirmă că nu se pot pune mai presus interesele lui Vlad Pascu în detrimentul intereselor părţilor civile.

”Deşi inculpatul Pascu Matei – Vlad nu a mai fost anterior condamnat penal, este tânăr şi provine dintr-o familie cu posibilităţi materiale, şi se poate presupune că ar putea fi sprijinit pe viitor pentru a nu mai comite alte fapte prevăzute de legea penală, deşi, aşa cum a arătat atât în faţa instanţei cât şi prin memoriul depus la dosar, regretă sincer comiterea faptelor şi consecinţele acestora, care şi lui i-au schimbat viaţa începând cu acel moment, instanţa nu poate pune mai presus interesele sale, pe care el însuşi le-a neglijat în momentul comiterii faptelor, în detrimentul intereselor părţilor civile, care au fost implicate fără vină în accidentul rutier descris anterior sau au suferit consecinţele acestuia, accident soldat cu urmări extrem de grave, decesul a două victime şi rănirea altor trei”, mai notează instanţa.

Totodată, instanţa a mai considerat că lăsarea lui Vlad Pascu în liberate ar avea drept rezultat o stare de pericol social concret pentru ordinea publică şi este de natură să genereze sentimente de insecuritate pentru ceilalţi cetăţeni.

”Având în vedere împrejurarea că din probele administrate în cauză a rezultat că inculpatul se face vinovat de săvârşirea infracţiunilor pentru care s-a dispus condamnarea prin prezenta sentinţă şi coroborând modul şi circumstanţele comiterii acestor infracţiuni, respectiv pe un sector de drum caracterizat atât prin trafic rutier cât şi prin trafic pietonal, aflându-se sub influenţa substanţelor psihoactive, cu urmările deosebit de grave ale infracţiunilor pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului prin prezenta sentinţă, precum şi cu rezonanţa socială a faptelor comise de inculpat, instanţa apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului ar avea în continuare drept rezultat o stare de pericol social concret pentru ordinea publică şi este de natură să genereze sentimente de insecuritate pentru ceilalţi cetăţeni, îndreptăţiţi să pretindă autorităţilor statului asigurarea unui climat social sigur, caracterizat prin siguranţa traficului rutier şi, implicit, printr-o protecţie eficace a dreptului la viaţă şi la integritate corporală”, se mai arată în motivare.

Magistraţii relatează că, dacă va fi lăsat în libertate, Vlad Pascu ar putea recurge oricând la comiterea unor fapte similare.

”În concret, atât modalitatea în care inculpatul a acţionat cât şi urmările deosebit de grave ale infracţiunilor pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului şi impactul social intens negativ al conduitei adoptate de inculpat reprezintă aspecte care indică o periculozitate socială ridicată, atât a faptelor, cât şi a inculpatului şi justifică pe deplin aprecierea instanţei în sensul că lăsarea în libertate a acestuia ar genera în continuare o stare de pericol pentru ordinea publică, inculpatul putând să recurgă oricând la comiterea unor fapte similare”, a mai transmis instanţa.

Judecătoria Mangalia a precizat că nu au apărut împrejurări noi pentru ca măsura arestării preventive să fie revocată.

”Cu privire la necesitatea menţinerii măsurii arestării preventive, instanţa apreciază că noţiunea de pericol pentru ordinea publică nu trebuie înţeleasă doar ca o primejdie concretă şi imediată, constând în posibilitatea comiterii unor fapte penale grave, ci semnifică o stare de nelinişte, un sentiment de insecuritate în rândul societăţii civile, generată de rezonanţa socială negativă a faptului că persoanele asupra cărora planează acuzaţia comiterii unor infracţiuni de o gravitate ieşită din comun sunt cercetate în stare de libertate. Tot astfel, instanţa constată că în cauză nu au apărut împrejurări noi din care să rezulte nelegalitatea măsurii arestării preventive dispuse faţă de inculpat, astfel încât să se impună revocarea măsurii”, a transmis Judecătoria Mangalia, în motivare.

Astfel, instanţa a decis să prelungească cu încă 60 de zile arestul preventiv pentru Vlad Pascu.

Vlad Pascu a fost condamnat în data de 31 ianuarie, la 10 ani de închisoare, în urma accidentului pe care l-a provocat la 2 Mai şi în urma căruia doi tineri au murit şi trei au fost răniţi. Decizia Judecătoriei Mangalia nu este definitivă şi a fost atacată cu apel.

Instituţiile de învăţământ, serviciile publice şi băncile vor fi închise sâmbătă în mai multe regiuni iraniene, inclusiv în provincia Teheran, din cauza unui val de frig, au relatat mass-media iraniene, transmite vineri AFP, potrivit Agerpres.

Măsura afectează peste zece provincii, inclusiv Azerbaidjanul de Vest şi Azerbaidjanul de Est în nord-vest, Kurdistan şi Kermanshah în vest şi Gilan în nord.

Decizia vine după ce a fost prognozată o scădere bruscă a temperaturilor la Teheran şi în alte zone ale ţării, conform previziunilor meteorologice.

Potrivit televiziunii de stat, temperaturile ar urma să scadă cu până la 12 grade Celsius de vineri până la jumătatea săptămânii viitoare, în mai multe provincii.

Conform agenţiei oficiale de presă IRNA, temperatura medie la Teheran ar urma să varieze între minus 3 şi 6 grade Celsius în zilele următoare. Valul de frig coincide cu ninsori abundente şi ploi în provinciile de vest şi de nord ale Iranului, înregistrate joi şi vineri.

Autorităţile locale din provincia Gilan au dispus, vineri, evacuarea de urgenţă a trei cartiere din oraşul Rasht din cauza revărsării unui râu care străbate zona.

Iranul dispune frecvent oprirea temporară a activităţii în timpul sezonului rece, invocând condiţiile meteorologice extreme şi penuria de combustibil.

În decembrie anul trecut, ţara a suspendat operaţiunile la mai multe centrale electrice din cauza penuriei de carburant, care se intensifică odată cu creşterea cererii în timpul iernii.

Donald Trump a șocat lumea, sugerând că SUA ar putea „prelua” și „deține” Gaza, strămutând populația în acest proces, notează BBC.

Președintele SUA a repetat ulterior elemente ale propunerii pe rețelele de socializare, spunând că Gaza va fi „predată” SUA de către Israel, conform planului său.

Casa Albă a făcut o mișcare pentru a clarifica că strămutarea palestinienilor va fi temporară, în timp ce secretarul de stat Marco Rubio a descris-o drept un aranjament „interimar”.

Dar propunerea a continuat să atragă condamnări, inclusiv din Orientul Mijlociu, aliați apropiați ai SUA și Națiunile Unite – iar unii analiști și-au exprimat temerile că comentariile lui Trump ar putea destabiliza încetarea focului între Hamas și Israel.

Între timp, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că ideea „merită să i se acorde atenție”.

Ea vine pe fondul întrebărilor în curs despre viitorul post-conflict al Gazei, unde ONU estimează că aproximativ două treimi din clădiri au fost distruse sau avariate după 15 luni de lupte.

Propunerea vagă a lui Trump ar putea semnala cea mai mare schimbare a politicii SUA cu privire la Orientul Mijlociu din ultimele decenii, stricând consensul internațional larg răspândit cu privire la necesitatea ca un stat palestinian – care să cuprindă Gaza și Cisiordania ocupată – să existe alături de Israel.

De ce a spus asta acum Donald Trump?

Dacă Donald Trump are dreptate în privința unui lucru, este că decenii de diplomație americană asupra Israelului și a palestinienilor nu au reușit să rezolve conflictul.

Propunerile de pace și președinții au venit și au plecat, dar problemele s-au agravat. Atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023 și războiul din Gaza pe care l-a declanșat au fost rezultatele oribile.

Trump și-a câștigat milioane ca dezvoltator imobiliar și, cu pălăria aceea pe cap, a făcut o observație perfect valabilă: dacă Gaza va fi reconstruită, de la zero în unele locuri, nu are sens ca sute de mii de civili să se adăpostească în dărâmături.

Sarcina de a reconstrui Gaza va fi monumentală. Munițiile neexplodate și munții de resturi trebuie îndepărtate. Liniile de apă și electricitate trebuie reparate. Școlile, spitalele și magazinele trebuie reconstruite.

Reprezentantul lui Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, a spus că asta ar putea dura ani de zile – și cât timp va continua, palestinienii vor trebui să meargă undeva.

Cu toate acestea, în loc să exploreze modalități de a-i ține aproape de casă, aproape sigur în taberele din centrul și sudul Fâșiei Gaza, Trump spune că ar trebui încurajați să plece – definitiv.

Trump crede că, în absența lor, o „Riviera Orientului Mijlociu” idilic, deținută de americani, va răsări din cenușă, oferind mii de locuri de muncă, oportunități de investiții și, în cele din urmă, un loc pentru „oamenii lumii să trăiască”.

De ce sunt comentariile lui Trump atât de controversate?

Chiar și pentru un președinte care și-a petrecut o mare parte din primul mandat schimbând politica SUA în Orientul Mijlociu – inclusiv mutarea ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim și recunoașterea suveranității israeliene asupra Înălțimilor Golan ocupate – aceasta a fost o propunere uluitoare.

În imaginația lor cea mai sălbatică, niciun președinte american nu s-a gândit vreodată că rezolvarea conflictului israelo-palestinian ar implica preluarea unei părți din teritoriul palestinian și evacuarea populației acestuia.

Pentru a fi clar, a face acest lucru prin forță ar fi o încălcare gravă a dreptului internațional.

Unii palestinieni ar alege probabil să părăsească Gaza și să-și refacă viața în altă parte. Din octombrie 2023, până la 150.000 au deja.

Dar alții nu pot sau nu vor, fie pentru că le lipsesc mijloacele financiare pentru a face acest lucru, fie pentru că atașamentul lor față de Gaza – o parte din pământul pe care îl numesc Palestina – este pur și simplu prea puternic.

Mulți locuitori din Gaza sunt descendenți ai unor oameni care au fugit sau au fost alungați din casele lor în 1948, în timpul creării statului Israel – o perioadă pe care palestinienii o numesc Nakba, cuvântul arab pentru catastrofă.

Gândul la o altă catastrofăl va fi prea dureros pentru mulți și se vor agăța de viețile lor reduse în ceea ce rămâne din Gaza cu o hotărâre aprigă.

Pentru palestinienii care visează la un stat propriu, alături de Israel, pierderea unei părți a acestuia se va simți ca o amputare.

Gaza a fost separată fizic de Cisiordania din 1948. Rundele anterioare de negocieri, precum și „Viziunea pentru pace” a lui Trump din 2020, au inclus planuri pentru tuneluri sau căi ferate care ar putea lega cele două.

Acum, Trump le spune, practic, palestinienilor să renunțe la Gaza odată pentru totdeauna.

Deși nu pare să susțină deportarea forțată a civililor – ceea ce este împotriva dreptului internațional – Trump îi încurajează în mod clar pe palestinieni să plece.

Oficialii palestinieni au acuzat deja Israelul că blochează aprovizionarea cu zeci de mii de rulote, care ar putea ajuta populația din Gaza să rămână în zonele mai puțin deteriorate ale teritoriului, în timp ce reconstrucția are loc în altă parte.

Țările arabe despre care Trump spune că ar trebui să accepte până la 1,8 milioane de refugiați din Gaza, în principal Egipt și Iordania, și-au exprimat indignarea.

Ambii au destule probleme proprii fără această povară suplimentară.

Care este statutul actual

Gaza a fost ocupată de Egipt timp de 19 ani înainte de a fi capturată de Israel în Războiul de șase zile din 1967.

Este încă considerat ocupat de Israel în conformitate cu dreptul internațional, pe care Israelul îl contestă. Se spune că ocupația s-a încheiat în 2005, când a demontat unilateral așezările evreiești și și-a retras armata.

Aproximativ trei sferturi dintre membrii ONU recunosc Gaza ca parte a unui stat suveran al Palestinei, deși SUA nu.

Despărțit de lumea exterioară de garduri și de o blocada maritimă israeliană, nu s-a simțit niciodată ca un loc cu adevărat independent.

Nimic și nimeni nu se mută înăuntru sau ieși fără permisiunea Israelului, iar un aeroport internațional – deschis în 1998, în mijlocul unei fulgi mari, a fost distrus de Israel în 2001, în timpul celei de-a doua revolte palestiniene.

Israelul și Egiptul au impus o blocada asupra Gazei, invocând motive de securitate, după ce Hamas a câștigat alegerile palestiniene în 2006 și și-a alungat rivalii de pe teritoriu după lupte intense în anul următor.

Cu mult înainte de ultimul război, palestinienii au ajuns să considere Gaza ca o închisoare deschisă.

Ar putea Trump să preia Gaza dacă vrea?

Este de la sine înțeles că SUA nu are nicio pretenție legală asupra teritoriului și nu este deloc clar cum intenționează Trump să impună dominația americană.

Ca și în cazul afirmațiilor sale optimiste cu privire la controlul SUA asupra Groenlandei sau a Canalului Panama, nu este încă clar dacă Trump vrea cu adevărat la asta sau dacă comentariile reprezintă o poziție de negociere de deschidere, ciudată, înaintea unui set de negocieri neplăcute privind viitorul Gazei.

Au fost discutate diferite planuri pentru guvernarea postbelică a Gazei.

În decembrie, cele două facțiuni principale palestiniene, Hamas și Fatah, au convenit să formeze un comitet mixt care să-i supravegheze administrația – un acord care până acum a ajuns la nimic.

Alteori, discuțiile s-au concentrat pe crearea unei forțe internaționale de menținere a păcii, formată eventual din trupe din țări arabe.

Luna trecută, Reuters a raportat că Emiratele Arabe Unite, SUA și Israelul au discutat despre formarea unei administrații temporare în Gaza până când o Autoritate Palestiniană (AP) reformată, care deține deja controlul în anumite părți din Cisiordania, va fi gata să preia conducerea.

Cu toate acestea, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a insistat anterior public că AP nu va avea niciun rol de jucat în conducerea Gazei postbelice.

Într-un sens limitat, cizmele americane sunt deja pe teren. O firmă de securitate americană a angajat aproximativ 100 de foste forțe speciale americane pentru a gestiona un punct de control vital la sud de orașul Gaza și a controla vehiculele palestinienilor care se întorc în nord în căutarea de arme.

Personalul de securitate egiptean a fost, de asemenea, văzut la același punct de control.

Acestea ar putea fi primele semne tentative ale unei prezențe internaționale extinse – și posibil conduse de SUA – în Gaza.

Dar aceasta nu este o preluare de către SUA, ceva care ar necesita o intervenție militară la scară largă în Orientul Mijlociu – genul de lucruri pe care Trump le-a spus de mult alegătorilor pe care vrea să-l evite.

Ar putea exista implicații pentru încetarea focului Israel-Hamas?

Negocierile privind faza a doua a încetării focului de două săptămâni dintre Israel și Hamas abia au început, dar este greu de înțeles cum vor ajuta remarcile-bombă ale lui Trump la promovarea lor.

Dacă Hamas consideră că produsul final al acestui proces este o Gaza depopulată – lipsită nu doar de Hamas, ci de toți palestinienii – poate concluziona că nu este nimic de discutat și să păstreze ostaticii rămași pe care i-a luat la 7 octombrie 2023.

Criticii lui Netanyahu l-au acuzat că caută scuze pentru a arunca în aer negocierile și a relua războiul. Ei sunt obligați să ajungă la concluzia că, cu aceste comentarii, Trump este un complice de bunăvoie.

Pe de altă parte, susținătorii de dreapta ai primului ministru israelian și-au exprimat satisfacția față de planul de preluare al SUA, reducând potențial riscul demisiilor din cabinet și făcând ca viitorul politic imediat al lui Netanyahu să pară mai asigurat.

În acest sens, Trump i-a oferit lui Netanyahu un stimulent puternic pentru a menține încetarea focului.

Ce a spus Donald Trump despre Cisiordania?

Întrebat dacă este de acord că SUA ar trebui să recunoască suveranitatea israeliană asupra Cisiordaniei ocupate, Trump a spus că încă nu a luat o poziție, dar că va avea de făcut un anunț în patru săptămâni.

Această remarcă a stârnit alarmă în rândul palestinienilor, pentru care un astfel de anunț ar fi inevitabil văzut ca un alt cui în sicriu pentru o soluție cu două state.

Recunoașterea legitimității așezărilor Israelului din Cisiordania ar fi o mișcare extrem de importantă. Majoritatea restului lumii le consideră ilegale conform dreptului internațional, deși Israelul contestă acest lucru.

În timpul rundelor anterioare de discuții de pace, negociatorii au recunoscut că Israelul va ajunge să păstreze blocuri mari de așezări ca parte a unui acord final, probabil în schimbul unor mici bucăți din teritoriul israelian.

În 2020, Trump a intermediat Acordurile Abraham, care au asigurat normalizarea istorică a relațiilor dintre Israel și două națiuni arabe, Emiratele Arabe Unite (EAU) și Bahrain.

Emiratele Arabe Unite au semnat acel acord prin înțelegerea că Israelul nu va anexa părți din Cisiordania – o înțelegere care poate fi acum în pericol.

Un barman a fost arestat vineri în Vietnam, fiind acuzat că a intoxicat mortal un cuplu de turişti, potrivit anchetei. Cei doi au băut în seara de Crăciun limoncello preparat cu alcool sanitar de 70 grade, conform mass-media de stat, informează AFP, potrivit Agerpres.

Corpurile neînsufleţite ale celor doi turişti, originari din Marea Britanie, respectiv Africa de Sud, au fost găsite pe 26 decembrie în Hoi An, o destinaţie turistică din centrul ţării, fără nicio urmă vizibilă de traumatisme sau vreun indiciu de intrare prin efracţie în vila unde erau cazaţi.

Poliţia locală a arestat vineri un barman de 46 de ani pe nume Le Tab Gia, a relatat cotidianul de stat Tuoi Tre.

Anchetatorii au concluzionat că acesta a folosit alcool sanitar de 70 grade, utillizat de obicei ca dezinfectant, pe care l-a amestecat cu apă, limonadă şi zahăr pentru a prepara un limoncello în ziua de Crăciun.

„După ce au consumat această băutură, cele două persoane au suferit o intoxicaţie gravă cu metanol, care le-a cauzat moartea”, se precizează în raportul anchetatorilor. Poliţia a confiscat mai multe sticle de alcool folosite de barman. Limoncello este o lichior de lămâie obţinut prin macerarea cojilor de lămâie în alcool tare, la care se adaugă zahăr.

În noiembrie, în Laos, şase turişti – printre care doi danezi, un american, o britanică şi două tinere australiene – au murit după ce au consumat băuturi alcoolice contrafăcute într-un bar dintr-un hostel din Vang Vieng, o destinaţie populară în rândul backpackerilor.

Președintele SUA, Donald Trump, este pregătit să intensifice sancțiunile economice împotriva Rusiei pentru a pune presiune pe Kremlin să încheie războiul din Ucraina, a declarat trimisul special al SUA, Keith Kellogg.Kellogg a spus că sancțiunile actuale sunt doar un început, adăugând că există o marjă semnificativă pentru a le întări, în special în ceea ce privește sectorul energetic al Rusiei, scrie The Kyiv Independent.

Trump și echipa sa de securitate națională, inclusiv vicepreședintele J.D. Vance și secretarul Trezoreriei Scott Bessent, au discutat deja o strategie coordonată pentru a pune capăt războiului, conform lui Kellogg. El a criticat abordarea fostului președinte Joe Biden, care a susținut Ucraina „atât timp cât este necesar”, considerând-o mai mult un slogan decât o strategie eficientă.

Kellogg a mai spus că administrația Trump va urmări o „abordare holistică”, combinând sprijinul pentru Ucraina cu presiune crescută asupra Rusiei. De asemenea, un oficial al Ucrainei a anunțat că Kellogg va vizita Ucraina în această lună pentru discuții cu oficialii ucraineni.

Trump a declarat miercuri că discuțiile privind Ucraina și Rusia sunt în progres, deși nu a oferit detalii. Kellogg a confirmat că la Conferința de Securitate de la Munchen nu va fi prezentat un plan detaliat, dar a reiterat obiectivul lui Trump de a ajunge la o „rezolvare rapidă” a conflictului în termen de 100 de zile de la învestire.