Viceprimarii Capitalei urmează să fie aleşi joi, în cadrul unei şedinţe extraordinare a Consiliului General (CGMB), care va începe la ora 14,00 convocată de Grupurile PSD, PNL și PUSL/ O altă ședință, convocată însă de primarul general, ordinară, va avea loc de la ora 10.

Surse politice susțin pentru STIRIPESURSE.RO că surprizele pândesc la ședințele de azi. Bătălia se dă între cele două blocuri police Coaliția la guvernare în țară PNL-PSD și Blocul USR-REPER-PMP-Forța Dreptei. Cei care ar putea înclina balanța sunt consilierii PUSL. Teoretic jocurile sunt făcute până acum pentru o aderare a lor la blocul Puterii, dar o surpriză nu e deloc exclusă.

Adrian Vigheciu (PSD) și Stelian Bujduveanu (PNL) vor fi cel mai probabil aleși în cele două funcții de viceprimari generali al Capitalei dacă va funcționa preconizata alianță PSD-PNL-PUSL, adică 29 de consilieri generali.

Şedinţa extraordinară a fost convocată de către grupurile PSD, PNL şi PUSL. În cadrul şedinţei va fi dezbătut şi un al doilea proiect, privind desemnarea viceprimarului care va exercita primul calitatea de înlocuitor de drept al primarului general.

Tot joi va avea loc şi o şedinţă ordinară a CGMB, care va începe la ora 10,00, fiind convocată de primarul Capitalei, Nicuşor Dan. În cadrul acesteia, vor depune jurământul consilierii generali supleanţi Nicolae Ungureanu (AUR) şi Ovidiu Zară (AUR).

Totodată, urmează să fie constituite comisiile de specialitate ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti: Comisia juridică şi de disciplină; Comisia economică, buget, finanţe şi credite externe; Comisia pentru utilităţi publice şi salubritate; Comisia pentru mediul de afaceri, comerţ, turism şi protecţia consumatorilor; Comisia de patrimoniu; Comisia de transport şi mobilitate urbană; Comisia de urbanism şi amenajarea teritoriului; Comisia de ecologie, protecţia mediului şi igienizare; Comisia de cultură, culte şi educaţie civică, relaţii internaţionale şi relaţia cu societatea civilă; Comisia de sănătate şi protecţie socială; Comisia de învăţământ, tineret şi sport.

Potrivit Codului administrativ, Municipiul Bucureşti are doi viceprimari. Aceştia sunt aleşi prin vot secret, cu majoritate absolută, din rândul membrilor consiliului local, la propunerea primarului sau a consilierilor locali.

Consiliul local desemnează prin hotărâre care dintre cei doi viceprimari exercită primul calitatea de înlocuitor de drept al primarului.

De asemenea, viceprimarul este subordonat primarului şi, în situaţiile prevăzute de lege, înlocuitorul de drept al acestuia, situaţie în care exercită, în numele primarului, atribuţiile ce revin acestuia. Primarul poate delega o parte din atribuţiile sale viceprimarilor.

Ajutorul acordat Ucrainei a devenit un subiect major de dispută în perioada premergătoare alegerilor parlamentare germane din 23 februarie, dezbinând partidele, inclusiv rămăşiţele coaliţiei de guvernare a lui Olaf Scholz, informează News.ro.

Marţi, la forumul de la Davos, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat îngrijorarea, chiar dacă se teme deja că sprijinul american se va topi odată cu Donald Trump.

„Nu poţi să te joci cu emoţiile oamenilor şi să spui că „apărarea” Ucrainei „se face în detrimentul medicamentelor, pensiilor sau altceva”, a spus el.

Un reproş adresat implicit lui Olaf Scholz. Cancelarul social-democrat, al cărui sprijin militar în favoarea Ucrainei a cunoscut momente dificile de la ofensiva rusă din februarie 2022, blochează de mai multe zile o alocare suplimentară pentru Kiev.

Germania caută 3 miliarde de euro

Discuţia se referă la 3 miliarde de euro, prevăzute în principiu pentru acest an, dar a căror finanţare se dovedeşte complicată de găsit.

„Cine va plăti factura?”, a întrebat cancelarul. Acesta a explicat că nu doreşte să greveze şi mai mult bugetul pentru 2025 fără să ştie „pe seama cui vor trebui făcute economii”, spunând că se teme pentru finanţele autorităţilor locale şi pentru pensii.

Iniţial desfăşurată în spatele scenei, dezbaterea s-a transformat într-un conflict deschis cu şefa diplomaţiei sale, ecologista Annalena Baerbock. Şi, mai discret, cu ministrul său al Apărării, Boris Pistorius, deşi membru al partidului său social-democrat.

Această controversă încununează trei ani în care Ucraina a zguduit lucrurile în Germania, împingând în special ţara să pună capăt alianţei sale energetice cu Moscova şi să se angajeze în reînarmare.

Până în prezent, Berlinul a acordat Kievului aproape 40 de miliarde de euro, a doua cea mai mare sumă după Statele Unite, şi a primit 1,2 milioane dintre cetăţenii săi ca refugiaţi. Această politică a fost mult timp consensul opiniei publice.

„Există mult sprijin german, fără de care Ucraina nu ar avea nicio şansă”, a declarat pentru AFP Alla Dudka, o ucraineană în vârstă de 57 de ani care locuieşte la Ingelheim-on-the-Rhin, în vestul ţării.

Ea spune că a simţit acest sprijin „în fiecare zi” de la sosirea sa, când vecinii „i-au adus haine, tacâmuri, cratiţe, totul”. Dar ea este îngrijorată de retorica în creştere împotriva migranţilor şi refugiaţilor din Germania, care ar costa prea mult pentru o ţară care a intrat în recesiune economică. „Am trecut prin atât de multe nenorociri (…), încât este foarte greu să auzim că nu mai avem dreptul să rămânem aici”, mărturiseşte ea.

Extrema dreaptă cere expulzarea ucrainenilor

Extrema dreaptă germană cere returnarea, sau chiar expulzarea, refugiaţilor din Ucraina. În plus, există o nelinişte crescândă cu privire la sprijinul acordat ucrainenilor prin asistenţă socială şi livrări de arme.

Olaf Scholz a fost acuzat de rivalii săi că a acţionat din oportunism electoral prin blocarea noului pachet de sprijin militar pentru Ucraina.

Cu alegerile în vizor, social-democratul încearcă acum să se prezinte drept „cancelarul păcii” în conflict, un susţinător prudent al evitării escaladării militare cu Rusia.

În acest fel, el se distanţează de opoziţia conservatoare, care conduce în sondaje, şi de Verzi, care sunt mult mai în favoarea ajutorului militar.

Annalena Baerbock trece la ofensivă împotriva cancelarului său, denunţându-i pe cei care caută „să câştige rapid voturi în loc să-şi asume responsabilitatea de a garanta cu adevărat pacea şi libertatea în Europa”.

Pentru liderul partidului liberal FDP, Christian Lindner, a cărui plecare în noiembrie a provocat ruperea coaliţiei guvernamentale şi a precipitat alegerile legislative, Olaf Scholz, care nu stă bine în sondaje, „se comportă ca o persoană care intră în panică de teama înecului”.

„Trebuie să încetăm să punem pensionarii împotriva ucrainenilor”, a declarat el pe contul său X.

La extrema dreaptă, opoziţia faţă de ajutorul pentru Ucraina este din ce în ce mai fermă.

La dreapta, Alternativa pentru Germania (AfD), cu programul său pro-rus şi aflată pe locul al doilea cu peste 20% în sondajele de opinie, este lider.

„Ea este urmată în acest domeniu de stânga radicală. Livrările nesfârşite de arme nu au îmbunătăţit situaţia din Ucraina”, afirmă liderul BSW, Sahra Wagenknecht, pentru care „nu trebuie să prelungim agonia”.

Real Madrid a devenit primul club de fotbal care a depășit 1 miliard de euro în venituri, într-un sezon în care și-a sporit substanțial puterea financiară față de marii săi rivali europeni, informează The Guardian citat de mediafax.

Conform celui mai recent raport Deloitte Football Money League, Madrid a generat venituri de 1 miliard de euro în sezonul 2023-24, datorită dublării încasărilor din meciuri la 248 de milioane de euro după finalizarea renovărilor la Bernabéu și a unei creșteri de 19% a veniturilor comerciale. Echipa a încheiat campania în calitate de câștigătoare a Ligii Campionilor, La Liga și Supercupa Spaniei.

Manchester City ocupă locul al doilea în listă, după ce a obținut venituri de 838 de milioane de euro, Paris Saint-Germain se află pe locul al treilea, cu 806 milioane de euro, iar Manchester United, pe locul al patrulea, cu 771 de milioane de euro.

„Un miliard de euro în venituri reprezintă un prag istoric în fotbalul de club”, a declarat Theo Ajadi, director adjunct în cadrul Deloitte Sports Business Group. „Reamenajarea stadionului din Madrid a fost catalizatorul creșterii clubului. Au fost concesionate unele locuri, ceea ce a dus la o creștere semnificativă a veniturilor și, de asemenea, a crescut merchandisingul și a adus noi sponsorizări. Acest lucru, împreună cu performanța puternică de pe teren, a condus la performanța financiară puternică a Madridului”, a mai spus el.

În România a ajuns un lux să ai o casă! Este anunțul care vine din Parlamentul European, în contextul exploziei prețurilor la locuințe. De vină nu e specula, așa cum suspectează românii, ci….sărăcia! Asta ni se explică oficial.

Criza locuinţelor trebuie discutată împreună cu problema sărăciei energetice, a declarat miercuri europarlamentarul independent Nicu Ştefănuţă, vicepreşedinte al Parlamentului European, într-o intervenţie video la o conferinţă despre implicarea comunităţilor în tranziţia verde.

„Văd lucrurile acestea împreună, criza locuinţelor şi problema energetică, împreună cu problema sărăciei energetice, cu problema proastei izolări. Cineva care este sărac stă în condiţii precare, pentru că locuinţele au devenit atât de scumpe pe piaţa imobiliară, încât a devenit efectiv un lux să poţi să ai casă în România”, a spus europarlamentarul.

Acesta a precizat că, în campania sa pentru alegerile europarlamentare din 2024, dar şi ca ales în Parlamentul European, a avut ca obiectiv implementarea măsurilor pentru a obţine energie verde „într-o măsură predominantă” în România. „Avem ca obiectiv să obţinem energie verde până la 100% prin 2032-40, concomitent cu reducerea poluării”, a afirmat Nicu Ştefănuţă.

Europarlamentarul a arătat că sectorul locuinţelor este un mare poluator în România. „Cum să facem ca oamenii din blocurile neanvelopate, din instituţiile publice, din toate aceste clădiri, să nu mai împartă factura cu mediul înconjurător şi cu plămânii noştri, pentru că nu ne convine să dăm iarna 15 milioane (lei – n.r) pe gaz şi apoi să poluăm mediul într-un apartament prost izolat? Eu am o teorie: românul nu este îndrăgostit nici de gaz, nici de cărbune, este îndrăgostit de confort, pentru că nu mai vrea să stea în frig, ceea ce este absolut normal”, a declarat Nicu Ştefănuţă.

Apelând la cifre statistice, europarlamentarul a menţionat că procentul gospodăriilor aflate în sărăcie energetică a fost de 27,4% în 2019, înainte de pandemie şi s-a agravat an de an. „Mai este şi sărăcia ‘ascunsă’ care a ajuns la 16% din gospodării în 2019 şi la 20% în 2022. Şi mai este şi problema diviziunii dintre urban şi rural”, a explicat europarlamentarul.

Energia geotermală, gestionarea deşeurilor şi valorificarea lor din perspectivă norvegiană şi românească au fost temele conferinţei „Implicarea

comunităţilor în tranziţia verde”, finanţată de Inovation Norway, şi organizată miercuri, la Bucureşti, de către Freedom House România şi Centrul Român de Politici Europene.

Evenimentul face parte din seria de iniţiative ale proiectului „Empowering Communities for the Green Transition: Romania – Norway Knowledge Exchange for Clean Energy & Building Renovation” cu sprijinul granturilor acordate de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin mecanismul financiar – Fund for Bilateral Relations – EEA and NORWAY GRANTS in Romania.

Un incendiu de vegetaţie cu extindere rapidă a izbucnit miercuri la aproximativ 80 de km nord de Los Angeles, în timp ce două incendii majore care ard în zona metropolitană de mai bine de două săptămâni erau sub control, au declarat pompierii, relatează Reuters şi Associated Press preluate de news.ro

Incendiul Hughes a izbucnit la sfârşitul dimineţii şi a distrus rapid aproape 21 de kilometri pătraţi de copaci şi tufişuri, ridicând un nor uriaş de fum negru în apropierea lacului Castaic, o zonă populară de recreere aflată la aproximativ 64 de kilometri de incendiile devastatoare Eaton şi Palisades, care ard pentru a treia săptămână.

Incendiul Hughes din zona lacului Castaic din comitatul Los Angeles a impus evacuări cu avertizări de „ameninţare imediată la adresa vieţii”, în timp ce mare parte din sudul Californiei a rămas sub avertizare cod roşu pentru risc extrem de incendiu din cauza vânturilor puternice şi uscate.

Numărul persoanelor vizate de ordinele de evacuare nu a fost precizat. În comunitatea Castaic locuiesc aproximativ 18.600 de persoane.

Cel puţin trei şcoli au fost evacuate ca măsură de precauţie.

Rezervaţia Pădurea Naţională Angeles, de 2.800 km pătraţi, din Munţii San Gabriel a fost închisă pentru vizitatori.

INCENDIILE DIN LOS ANGELES ÎNCĂ ARD, DAR SUNT IZOLATE

În timp ce noul incendiu făcea ravagii, cele două incendii mortale care au devastat Los Angeles-ul sunt acum controlate mai bine, a declarat Departamentul de Silvicultură şi Protecţie împotriva Incendiilor din California (Cal Fire).

Incendiul Eaton, care a pârjolit 14.021 de acri (57 km pătraţi) la est de Los Angeles, a fost izolat în proporţie de 91%, în timp ce incendiul mai mare, Palisades, care a mistuit 23.448 de acri (95 km pătraţi) la vest de Los Angeles, a fost izolat în proporţie de 68%.

Limitarea incendiului măsoară proporţia din perimetrul unui incendiu pe care pompierii îl au sub control.

De la izbucnirea celor două incendii, la 7 ianuarie, acestea au ars o suprafaţă aproape egală cu cea a Washington D.C., au ucis 28 de persoane şi au deteriorat sau distrus aproape 16.000 de structuri, a anunţat Cal Fire. La un moment dat, 180.000 de persoane se aflau sub ordin de evacuare, potrivit oficialilor din comitatul Los Angeles.

AccuWeather a estimat pagube şi pierderi economice de peste 250 de miliarde de dolari.

TRUMP VINE VINERI ÎN LOS ANGELES

Şeriful comitatului LA, Robert Luna, a declarat miercuri că departamentul său încă investighează 22 de rapoarte active privind persoane dispărute în ambele zone afectate de incendii. Toate persoanele date dispărute sunt adulţi, a spus el.

Biroul federal pentru alcool, tutun şi arme de foc investighează cauzele incendiilor, dar nu a publicat nicio concluzie.

Mai multe procese au fost intentate de persoane care şi-au pierdut casele în incendiul Eaton, ele susţinând că echipamentele companiei de electricitate Southern California Edison au declanşat incendiul. Marţi, un judecător care superviează unul dintre procese a ordonat companiei de utilităţi să prezinte date de la circuitele din zona în care a izbucnit incendiul.

Preşedintele Donald Trump, care a criticat răspunsul la incendiile de vegetaţie în timpul discursului său inaugural de luni, a declarat că se va deplasa la Los Angeles vineri. Detaliile vizitei lui Trump sunt încă în curs de elaborare.

RISC DE ALUNECĂRI DE TEREN

Pe de altă parte, riscul de incendii şi vânturi puternice continuă în California de Sud, chiar dacă există şi un potenţial de ploi la orizont. Autorităţile comitatului Los Angeles au aprobat o moţiune de urgenţă pentru a instala infrastructura de control al inundaţiilor şi pentru a accelera şi elimina sedimentele în zonele afectate de incendii. Pe măsură ce incendiile s-au potolit, urmează noi provocări. Sunt prognozate ploi, iar ameninţarea unor torente de noroi şi moloz în comunităţile afectate de incendii este reală.

În 2018, Montecito, un oraş e coastă situat la 130 de kilometri de Los Angeles, a fost devastat de alunecări de teren după ce o ploaie torenţială a lovit versanţii muntoşi arşi de un uriaş incendiu de vegetaţie. Douăzeci şi trei de persoane au murit, iar sute de case au fost avariate.

Anul trecut, Europa a produs mai multă energie electrică din soare decât din cărbune, pentru prima dată. Această evoluție a permis UE să economisească 59 miliarde de euro din importurile de combustibili fosili pentru producția de energie electrică, relatează AFP citat de mediafax.

Energia solară a depășit cărbunele în producția de energie electrică din UE pentru prima dată, în 2024, a raportat think tank-ul Ember într-un raport publicat joi. În același timp, „producția de energie electrică pe bază de gaz din UE a scăzut pentru al cincilea an consecutiv, iar producția totală de energie electrică pe bază de combustibili fosili a atins un nivel minim istoric”, a declarat think tank-ul în raportul său pe 2025 privind energia electrică în Europa.

Creșterea puternică a energiei solare și redresarea hidroelectricității au adus ponderea energiei regenerabile la 47% din producția de energie electrică din UE, se arată în documentul intitulat „European Electricity Review”

Aceste evoluții au permis UE să economisească 59 de miliarde de euro din importurile de combustibili fosili pentru producerea de energie electrică. Fără capacitățile eoliene și solare suplimentare adăugate în ultimii cinci ani, țările membre ar fi trebuit să importe încă 92 de miliarde de metri cubi de gaz și 55 de milioane de tone de cărbune.

„Combustibilii fosili își pierd controlul asupra energiei din UE”, spune Chris Rosslowe, autorul principal al raportului. „La începutul European Green Deal, în 2019, puțini credeau că tranziția energetică a UE va ajunge unde este astăzi: energia eoliană și solară împing cărbunele la margine, iar gazul în declin structural”, adaugă el.

Conform Ember, energia solară a generat 11% din electricitatea UE în 2024, în timp ce cărbunele a scăzut sub 10% pentru prima dată. Energia eoliană (17%) a generat mai multă energie electrică decât gazul (16%) pentru al doilea an consecutiv, potrivit raportului care analizează datele anuale privind producția și cererea de energie electrică din țările membre.