Un presupus șantaj pretins a fi fost comis de către unul dintre foștii șefi ai BAD a Jandarmeriei Române, Marian Corcodel și alte probe administrative, sunt elementele ce l-au făcut pe magistratul militar care a început urmărirea penală față de coloneii Bogdan Enescu și Cătălin Ionuț Sindile să claseze la final cercetările.

În documentația depusă la dosarul prin care acum DNA cerere infirmarea acestei soluții de clasare se arată că motivele ce au stat la baza clasării nu „țin„, cel puțin pentru faptele de uzurpare astfel că ar trebui continuată cercetarea penală față de protagoniștii acestui dosar.

Cei trei vizați de caz sunt colonelul Ionuț Cătălin Sindile, colonelul Bogdan Enescu și generalul de brigadă Constantin Florea.

Față de toți aceștia urmărirea penală  a fost începută în dosarul decontării ilegale a sute de ore presupus lucrate peste program, aceștia au avut calitate de suspecți după ce au fost chemați la sediul DNA Militar pentru punerea sub învinuire, Enescu a oferit și lămuriri anchetatorilor militari, iar ulterior cazul  s-a finalizat cu o soluție de clasare pentru toate faptele.

Cei trei au fost cercetați pentru „uzurparea funcției dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 300 din C.p., în formă continuată, prev. de art. 35 alin. (1) C.p”.

La spovedanie…

Colonelul Enescu, cel vizat pentru acordarea celor mai multe ore suplimentare lucrate în vederea decontării a stat de vorba cu anchetatorii militari și și-a expus versiunea sa asupra întregii situații aparente cu iz penal.

Acesta a depus și o serie de documente administrative, precum fișa de post, pontaje, și alte asemenea, pentru a-și întări versiunea din declarații.

În altă ordine de idei Enescu a pus în fața anchetatorilor militari și problema unui presupus șantaj pretins a fi fost comis de către un alt fost șef al BAD a Jandarmeriei, condamnat definitiv în prezent la o pedeapsă cu executare într-un dosar al DIICOT. Este vorba despre fostul colonel Marian Corcodel, denumit de către foștii subalterni „Vătaful”.

În continuare autorul acestui material va prezenta integral declarația susținută de către colonelul Enescu în fața anchetatorilor militari, așa cum se regăsește ea în dosarul de la instanța militară de judecată.

„Începând cu data de 22 decembrie 2019 am fost împuternicit inspector general al Jandarmeriei Române prin ordin al ministrului afacerilor interne. Anterior, mi-am desfășurat activitatea în perioada 2009-2019 în calitate de inspector șef al IJJ Ilfov”, a scris Enescu.

Lauda de sine…

„Referitor la învinuirea referitoare la efectuarea orelor suplimentare în perioada în care am fost împuternicit șef al Jandarmeriei arăt faptul că sunt două ipoteze diferite, respectiv cea reprezentată de orele suplimentare efectuate în timpul săptămânii peste programul normal de lucru și orele suplimentare efectuate în timpul repaosului duminical și sărbători legale.

În toată această perioadă desfășuram activitățile după cum urmează: asigurarea coordonării structurilor operative ale jandarmeriei în dinamica situațiilor operative; emiterea de dispoziții scrise și verbale către structurile subordonate pentru planificarea și organizarea unor misiuni și activități neprevăzute sau care nu suferă amânare; asigurarea și participarea la activitățile de natură managerială la nivelul IGJR sau MAI, videoconferințe, ședințe, instructaje, majoritatea desfășurate în afara programului de lucru, după cum rezultă și din documentele depuse la dosar; adoptarea de măsuri pentru gestionarea diferitelor evenimente petrecute la nivelul jandarmeriei, mai ales cele cu consecințe și impact mediatic; executarea de controale sau verificări în diferite obiective sau dispozitive de ordine și siguranță publică ca urmare a unor semnalări; dispunerea de măsuri ca urmare a fluxului informațional primit prin sistemele speciale sau prin corespondență din partea instituțiilor specializate în baza cooperării interinstituționale; asigurarea punerii în aplicarea a ordinelor și dispozițiilor urgente ale eșalonului superior-MAI, Guvern, CNSU, MApN etc.

Cu titlu de exemplu, am procedat în etape succesive la transferul misiunilor de pază de la câteva sute de obiective de la Jandarmerie la Ministerul Apărării Naționale în perioada stării de urgență și, ulterior, a stării de alertă.

Dispoziția de efectuare a unor activități sau misiuni în afara programului normal de lucru este prevăzută cu caracter permanent în fișa postului aprobată de ministrul de interne nr. 15082/15.01.2019, unde se prevede în mod expres abilitarea inspectorului general pentru a desfășura astfel de activități, precum și în Ordinul ministrului nr. I/381/14.02.2020.

Precizez că activitățile operative, manageriale sau neprevăzute desfășurate în afara programului normal de lucru sunt în marea lor majoritate transmise prin dispoziții verbale ale șefilor ierarhici, ministrul de interne sau secretarul de stat, fiind imposibil de a pretinde sau a solicita anterior o dispoziție scrisă de la aceștia.

În interiorul Ministerului Afacerilor Interne nu există o practică în a da ordin scris ulterior efectuării unei activități care reclamă urgență, este neprevăzută sau cu caracter operativ nici la nivelul celorlalte structuri, referitor la situația celorlalți inspectori generali”, a mai notat Enescu în depoziția dată în fața anchetatorilor militari.

A muncit… nu s-a jucat…

„Precizez că toate activitățile care au fost pontate în perioada ianuarie – octombrie 2020 au fost efectuate în realitate, fiind generate de situațiile operative enumerate mai sus.

Cu privire la compensarea orelor suplimentare efectuate cu timp liber corespunzător, aceasta nu a fost posibilă din cauza volumului de activități și misiuni desfășurate mai ales odată cu instituirea stărilor de urgență și, ulterior, de alertă, iar la expirarea perioadei de 60 de zile procedura legală prevede plata compensatorie a acestora, care se efectuează cu aprobarea ordonatorului de credite (comandantului) al unității în care își desfășoară activitatea, inclusiv acesta.

Eu nu am solicitat niciunui angajat al IGJR să încalce legea în ceea ce privește plata acestor drepturi salariale către mine.

Plățile s-au efectuat în limita unui număr de 360 de ore, care reprezintă plafonul anual legal, ulterior, acestea nemaiputând fi compensate cu timp liber corespunzător. De asemenea, plățile s-au încadrat în limita plafonului bugetar de 3% prevăzut de lege și prevăzut în bugetul unității.

Arăt faptul că tot personalul Inspectoratului General al Jandarmeriei a beneficiat de plata orelor suplimentare în mod legal în perioada în care eu am fost împuternicit inspector general.

Referitor la drepturile salariale încasate în perioada de referință, arăt faptul că informațiile apărute în mass media, respectiv publicația online national.ro au avut ca punct de pornire un fluturaș de salariu fals pentru luna aprilie 2020 emis de către Direcția Financiară din IGJR în care erau menționate venituri aproape duble decât cele reale, directorul acestei structuri, col. Boariu Mircea, în prezent în rezervă confirmând această situație ulterior. În luna aprilie 2020 am încasat drepturi salariale aferente lunii martie 2020, precum și venituri restante din lunile ianuarie și februarie 2020, în total 27.009 lei. Din aceste sume pentru luna ianuarie am încasat drepturi restante în valoare de 5.519 lei și 1186 lei, iar pentru februarie 5.473 lei, plus 1388 lei, plus 1851 lei. La acestea s-au adăugat drepturi privind compensația de chirie în cuantum 1800 lei, drepturi de echipament 290 lei și norma de hrană 1174 lei. Per total în luna aprilie 2020, cumulând veniturile restante din lunile ianuarie și februarie 2020, am încasat venituri în cuantum de 30.273 lei”, a mai susținut în scris colonelul Enescu.

Un fluturaș fals de salariu către Marian Corcodel

„Apreciez că fluturașul fals de salariu cu suma de 36.000 lei pentru luna aprilie 2020 a fost transmis de către șeful Direcției Financiare, col. Boariu Mircea, către numitul Corcodel Marian, fost șef B.A.D., direct interesat în afectarea imaginii subsemnatului, ultimul având o relație de prietenie și familie cu jurnalistul Tache Cătălin care a scris în mod tendențios și diversionist un articol la data de 19 iulie 2020 care a fost preluat de toată mass media și care a condus la sesizarea organelor judiciare și ulterior la revocarea mea din funcția de inspector general

Arăt faptul că în prealabil apariției acestui articol am fost contactat telefonic de către numitul Corcodel Marian de la postul telefonic …, ocazie cu care acesta m-a amenințat spunându-mi să nu mă iau de viața lui, în contextul în care BAD, fosta unitate în care a lucrat acesta, s-a constituit parte civilă într-un dosar instrumentat de DIICOT împotriva acestuia pentru delapidare, camătă și constituire de grup infracțional, acuzându-mă că aș fi fost în spatele deciziei de constituire de parte civilă. Ulterior, acesta a formulat și o plângere penală la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București împotriva mea exact cu privire la aceste aspecte, plângere care a fost clasată prin ordonanță.

Anterior acestei situații, comandantul IJJ Giurgiu, col. Rușanu Petruț-Daniel, a formulat o propunere de împuternicire în funcția de adjunct al IJJ Giurgiu pentru lt. col. Roșu Gigliola-Nicoleta, în cuprinsul unei Note-raport care a fost avizată de șeful Direcției Resurse Umane din cadrul IGJR, col. Todoran Radu-Gabriel, în prezent în rezervă, propunere pe care am respins-o din considerente strict profesionale și manageriale, din câte îmi aduc aminte, de două ori, propunerea fiind reiterată.

În plus, cunoșteam că aceasta este amanta lui Corcodel Marian, relația fiind de notorietate.

De asemenea, relația de prietenie dintre Corcodel Marian și Boariu Mircea este de notorietate în structura IGJR, în acest sens existând și semnalări ale serviciului secret al MAI (DGPI) primite de subsemnatul cu privire la organizarea în incinta inspectoratului general a unor activități festive cu consum de alcool de către cei doi. În cercul relațional al celor doi se afla și col. Todoran Radu-Gabriel, șeful Direcției Resurse Umane.

Ulterior, după ce am fost revocat din funcția de inspector general, în aceeași zi, decizia fiind anunțată în acest sens în jurul orelor 16:00 de către secretarul de stat în cadrul unei videoconferințe, la ora 16:26 am primit de la numitul Corcodel Marian pe numărul menționat anterior prin aplicația Whatsapp linkul unui articol publicat în national.ro la ora 16:18 cu titlul „Un fleac, l-am ciuruit! Mâțu nu mai e șeful IGJR! Cine e noul inspector general?”.

Apreciez că informațiile respective au fost furnizate către presă prin intermediul numitului Corcodel Marian care și-a revendicat astfel victoria.

Cu privire la drepturile de care au beneficiat foștii inspectori generali gen. Florea Constantin și col. Sindile Ionuț-Cătălin, apreciez că sunt valabile aceleași considerente exprimate în favoarea mea atât cu privire la temeiul desfășurării activităților peste programul normal de lucru, cât și cu privire la temeiul acordării plății, activitățile și misiunile desfășurate fiind similare, într-o perioadă anterioară, relativ scurtă, 2018-2020, în mandate succesive, fiind situații similare.

Cu privire la învinuirea formulată, precizez că nu mă fac vinovat de fapta care a fost reținută în sarcina mea în toată activitatea mea urmărind fără nicio excepție implementarea legalității, echității și moralității în toate situațiile în care am fost pus, fiind întotdeauna animat de bună-credință.”, a mai susținut colonelul pus sub acuzare în fața anchetatorului militar.

Marian Corcodel – „Vătaful„ BAD a Jandarmeriei Române

Colonelul proclamat „vătaful„ al Jandarmeriei Române, trimis în judecată pentru șantaj, delapidare și constituire GIO de DIICOT, a fost condamnat, definitiv, joi, doar pentru delapidare, la trei ani și șase luni de închisoare cu executare.

După comunicarea actelor către Tribunalul București acesta trebuie încarcerat la penitenciarul Rahova, potrivit procedurii.

Decizia de joi a Curții de Apel București este definitivă.

„Decizia penală nr.1415/A din 27 iulie 2023 – În baza art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a C.p.p. admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism împotriva sentinţei penale nr.766/07.07.2022 a Tribunalului Bucureşti – Secţia I penală, pronunțate în dosarul nr.30010/3/2020.

Desfiinţează, în parte, sentinţa penală atacată şi rejudecând: În temeiul art. 396 alin. 6 C.p.p. rap. la art. 16 alin. 1 lit. f C.p.p. dispune încetarea procesului penal faţă de inculpatul Corcodel Marian cu privire la săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 C.p..

În temeiul art. 396 alin. 6 C.p.p. rap. la art. 16 alin. 1 lit. f C.p.p. dispune încetarea procesului penal fa?ă de inculpatul Preoteasa Iancu Daniel cu privire la săvâr?irea infracțiunii de constituire a unui grup infrac?ional organizat prev. de art. 367 C.p..

În temeiul art. 396 alin. 6 C.p.p. rap. la art. 16 alin. 1 lit. f C.p.p. dispune încetarea procesului penal fa?ă de inculpatul Băbănău Georgică Adrian cu privire la săvâr?irea complicită?ii la infrac?iunea de camătă prev. de art. 351 C.p,. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p..

În temeiul art. 396 alin. 6 C.p.p. rap. la art. 16 alin. 1 lit. f C.p.p. dispune încetarea procesului penal fa?ă de inculpatul Băbănău Georgică Adrian pentru săvâr?irea infrac?iunii de constituire a unui grup infrac?ional organizat prev. de art. 367 C.p..

În temeiul art. 396 alin. 6 C.p.p. rap. la art. 16 alin. 1 lit. f C.p.p. dispune încetarea procesului penal fa?ă de inculpatul Cristescu Octavian cu privire la săvâr?irea infrac?iunii de constituire a unui grup infrac?ional organizat prev. de art. 367 C.p..

În temeiul dispozi?iilor art. 25 alin. 3 C.p.p. dispune desfiin?area contractului de împrumut autentificat de către Biroul Notarului Public Mălureanu Doru sub nr. 2145 din 18.05.2011 încheiat între inculpatul Corcodel Marian ?i Ghi?ă Mircea.

În temeiul art. 112 alin. 1 lit. e C.p. dispune confiscarea de la inculpatul Corcodel Marian a sumelor de sumele de 13.400 euro ?i 15.000 lei, reprezentând dobânzi achitate de martorul Ghi?ă Mircea.

În baza art. 275 alin. 1 pct. 3 lit. b C.p.p. obligă intimatul inculpat Cristescu Octavian la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în fond.

Men?ine celelalte dispozi?ii ale sentin?ei apelate. În baza art. 421 alin. 1 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpa?ii Corcodel Marian ?i Preoteasa Iancu-Daniel împotriva sentinţei penale nr.766/07.07.2022 a Tribunalului Bucureşti – Secţia I penală, pronun?ate în dosarul nr.30010/3/2020.

Ia act de retragerea apelului declarat de apelantul-inculpat Băbănău Georgică-Adrian împotriva sentinţei penale nr.766/07.07.2022 a Tribunalului Bucureşti – Secţia I penală, pronun?ate în dosarul nr.30010/3/2020. În baza art. 275 alin.3 C.p.p. cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism rămân în sarcina statului. În baza art. 275 alin. 2, 4 C.p.p. obligă apelan?ii intimaţi inculpa?i Corcodel Marian, Preoteasa Iancu-Daniel şi Băbănău Georgică-Adrian la plata sumei de câte 500 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare în apel. Onorariul par?ial pentru apărătorul desemnat din oficiu inculpatului Preoteasa Iancu Daniel – avocat Dobre Mary Livia în cuantum de 300 lei se avansează din fondurile MJ şi rămâne în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată astăzi, 27.07.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia procurorului şi a păr?ilor, prin mijlocirea grefei instanţei.”, se arată în decizia definitivă de joi.

Blândețe pentru „vătaful„ Jandarmeriei Române

Un judecător de la Tribunalul București care a avut în analiză mega-dosarul de camătă, șantaj și constituire de grup infracțional organizat (GIO) al fostului șef al Bazei de Administrare și Deservire a Jandarmeriei Române, colonelul Marian Corcodel și a ofițerilor Octavian Cristescu și Iancu Daniel Preoteasa a stabilit pedepse blânde și a dictat achitări în raport cu acuzațiile formulate.

Concret, Marian Corcodel a fost judecat pentru faptul că a șantajat subalterni pe care anterior îi împrumutase cu sume de bani, toate aceste lucruri petrecându-se în timpul orelor de program și sub paravanul funcției deținute.

Citește și: Fost șef de la vârful Jandarmeriei EXECUTAT SILIT de ‘vătaful’ Corcodel pentru un ‘un împrumut’ – Cum îi ținea șeful BAD la degetul mic pe mai marii IGJR

Deși acesta comitea fapte penale, ofițerii însărcinați cu protecția informativă a unității, care ar fi cunoscut practicile de la nivelul BAD al Jandarmeriei nu au luat nicio măsură și nu au avertizat nicio autoritate a statului român.

Decizia luată de Tribunalul București nu este definitivă iar ea poate fi atacată de către procurorii DIICOT dar și de cei din dosar, caz în care dosarul va ajunge la Curtea de Apel București.

Citește și : OMERTA șefilor Jandarmeriei descoperită de DIICOT – Cum au păstrat tăcerea ani de zile

Pedepse blânde pentru fapte grele

„I. În temeiul art. 396 alin. 2 C.pr.pen. rap. la art. 396 alin. 10 C.pr.pen. cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. d C.pr.pen., 76 alin. 1 C.pr.pen. şi art. 36 alin. 1 C.pen. dispune condamnarea inculpatului Corcodel Marian la pedeapsa de 3 (trei) ani şi 6 (şase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare în formă continuată prev. şi ped. de art. 295 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen.

În temeiul art. 67 alin. 2 C.pen. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi k C.pen., respectiv interzice inculpatului exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat şi a dreptului de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept publice o perioadă de 5 (cinci) ani după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.

În temeiul art. 65 alin. 1 şi 3 din C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a prev. de art. 66 alin. 1 lit. 1 lit. a, b şi k C.pen., respectiv interzice inculpatului exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat şi a dreptului de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 396 alin. 6 C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. f C.pr.pen. dispune încetarea procesului penal faţă de inculpatul Corcodel Marian cu privire la săvârșirea infracțiunii de camătă prev. şi ped. de art. 351 C.pen..

În temeiul art. 396 alin. 5 C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen. dispune achitarea inculpatului Corcodel Marian pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat prev. şi ped. de art. 367 C.pen..

În temeiul art. 72 C.pen. dispune deducerea reținerii, arestării preventive şi arestului la domiciliu de la data de 04.08.2017 la 01.12.2017 şi de la data de 08.03.2022 la 21.03.2022.

Citește și: Profilul DIICOT al fostului șef al BAD Jandarmeriei care delapida nestingherit unitatea – Urmărea doar satisfacerea interesului personal, îndatora moral oamenii

II. În temeiul art. 396 alin. 2 C.pr.pen. depune condamnarea inculpatului Preoteasa Iancu Daniel la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de delapidare în formă continuată prev. şi ped. de art. 48 C.pen. rap. la art. 295 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. În temeiul art. 67 alin. 2 C.pen. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b C.pen., respectiv interzice inculpatului exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o func?ie care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 5 (cinci) ani după executarea pedepsei închisorii. În temeiul art. 65 alin. 1 şi 3 din C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a prev. de art. 66 alin. 1 lit. a ?i b C.pen., respectiv interzice inculpatului exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățle publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat. În temeiul art. 396 alin. 6 C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. f C.pr.pen. dispune încetarea procesului penal față de inculpatul Preoteasa Iancu Daniel cu privire la săvârșirea complicității la infracțiunea de camătă prev. şi ped. de art. 351 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen.. În temeiul art. 396 alin. 5 C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen. dispune achitarea inculpatului Preoteasa Iancu Daniel pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat prev. şi ped. de art. 367 C.pen.. În temeiul art. 91 C.pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale de 3 (trei) ani închisoare la care a fost condamnat prin prezenta inculpatul pe o durată de 4 (patru) ani în condi?iile art. 92 alin. 1 şi 2 C.pen.. În temeiul art. 93 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, dispune ca inculpatul să respecte următoarelor măsuri de supraveghere: a. să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bucureşti, la datele fixate de acesta; b. să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c. să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d. să comunice schimbarea locului de muncă; e. să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. În temeiul art. 93 alin. 2 C.pen. impune inculpatului ca pe durata termenului de încercare să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu acesta.

În temeiul art. 93 alin. 3 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, obligă pe inculpatul să presteze muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 120 zile în cadrul Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București sau în cadrul Poliției Locale a Sectorului I. Încredințează Serviciului de Probaţiune Bucureşti supravegherea inculpatului în vederea respectării măsurilor şi obligaţiilor dispuse prin prezenta. În temeiul art. 404 alin. 2 C.pr.pen rap. la art. 91 alin. 4 C.pen. atrage atenţia inculpatului asupra dispozițiilor prev. de art. 96 C.pen. privind cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere. În temeiul art. 68 alin. 1 lit. b C.pen. pedepsele complementare se execută de la data rămânerii definitive a prezentei. Pedepsele accesorii se execută în condițiile în care se va dispune executarea în regim de detenţie a pedepsei principale. Constată că inculpatul Preoteasa Iancu Daniel a fost reținut şi arestat preventiv în perioada 09.08.2017 – 18.08.2017.

III. În temeiul art. 396 alin. 2 C.pr.pen. cu aplic. art. 396 alin. 10 C.pr.pen. depune condamnarea inculpatului Băbănău Georgică Adrian la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de delapidare în formă continuată prev. şi ped. de art. 48 C.pen. rap. la art. 295 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. În temeiul art. 67 alin. 2 C.pen. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a ?i b C.pen., respectiv interzice inculpatului exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 5 (cinci) ani după executarea pedepsei închisorii. În temeiul art. 65 alin. 1 şi 3 din C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a prev. de art. 66 alin. 1 lit. a ?i b C.pen., respectiv interzice inculpatului exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat. În temeiul art. 396 alin. 5 C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen. dispune achitarea inculpatului Băbănău Georgică Adrian cu privire la săvârșirea complicității la infracțiunea de camătă prev. şi ped. de art. 351 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen.. În temeiul art. 396 alin. 5 C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen. dispune achitarea inculpatului Băbănău Georgică Adrian pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat prev. şi ped. de art. 367 C.pen.. În temeiul art. 91 C.pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale de 2 (doi) ani închisoare la care a fost condamnat prin prezenta inculpatul pe o durată de 3 (trei) ani în condi?iile art. 92 alin. 1 şi 2 C.pen.. În temeiul art. 93 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, dispune ca inculpatul să respecte următoarelor măsuri de supraveghere: a. să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bucureşti, la datele fixate de acesta; b. să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c. să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d. să comunice schimbarea locului de muncă; e. să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. În temeiul art. 93 alin. 2 C.pen. impune inculpatului ca pe durata termenului de încercare să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu acesta. În temeiul art. 93 alin. 3 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, obligă pe inculpatul să presteze muncă neremunerată în folosul comunită?ii pe o perioadă de 80 zile în cadrul SC Salubrizare de Fapte SA Sector 5 sau în cadrul Amenajare Edilitară și Salubrizare S.A.. Încredinţează Serviciului de Probaţiune Bucureşti supravegherea inculpatului în vederea respectării măsurilor şi obligaţiilor dispuse prin prezenta. În temeiul art. 404 alin. 2 C.pr.pen rap. la art. 91 alin. 4 C.pen. atrage atenţia inculpatului asupra dispozițiilor prev. de art. 96 C.pen. privind cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere. În temeiul art. 68 alin. 1 lit. b C.pen. pedepsele complementare se execută de la data rămânerii definitive a prezentei. Pedepsele accesorii se execută în condițiile în care se va dispune executarea în regim de detenție a pedepsei principale.

IV. În temeiul art. 396 alin. 5 C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen. dispune achitarea inculpatului Cristescu Octavian pentru săvâr?irea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat prev. şi ped. de art. 367 C.pen..

Constată că inculpatul Corcodel Marian a achitat prejudiciului cauzat în cuantum de 51.963,57 lei către U.M. 0260 București – Baza de Administrare și Deservire a Jandarmeriei Române.

Respinge acțiunea civilă formulată U.M. 0260 București – Baza de Administrare și Deservire a Jandarmeriei Române ca rămasă fără obiect.

Respinge acțiunea civilă formulată de Ghiţă Mircea ca inadmisibilă.

În temeiul art. 112 alin. 1 lit. e C.pen. dispune confiscarea de la inculpatul Corcodel Marian a 12.900 euro şi 7.000 lei. În temeiul art. 1121 C.pr.pen. dispune confiscarea extinsă a sumelor de 50.000 lei, 55.300 euro, 200 lire sterline şi 400 de dolari americani ridicate de la inculpatul Corcodel Marian în vederea punerii în executare a dispozi?iei de confiscare extinsă.

În temeiul art. 250 2 C.pr.pen. rap la art. 250 alin. 1 C.pr.pen. constată temeinicia măsurii asiguratorii dispuse prin ordonanţa nr. 749 D/P/2016 din data de 07.08.2017 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Secţia de Combatere a Infracțiunilor de Terorism şi a Criminalității Informatice pe care o men?ine în parte.

În temeiul art. 404 alin. 4 lit. c C.pr.pen. menține măsura asiguratorie asupra: – sumelor de 50.000 lei, 55.300 euro, 200 lire sterline şi 400 de dolari americani ridicate de la inculpatul Corcodel Marian în vederea punerii în executare a dispoziției de confiscare extinsă; – sumei de 3.600 lei, ridicată de la domiciliul inculpatului Băbănău Georgică Adrian în vederea acoperirii cheltuielilor judiciare; Dispune ridicarea măsurii asiguratorii asupra sumei de 3.230 lei ridicată de la locația situată în cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române – Baza de Aprovizionare și Deservire (U.M. 0260 București), cu sediul în București, strada Jandarmeriei nr. 9-11, sector 1, la popota (cantina) acestei unități, chioșcul alimentar și depozitul de alimente. Dispune restituirea sumei de 3.230 lei către Inspectoratul General al Jandarmeriei Române – Baza de Aprovizionare și Deservire (U.M. 0260 București). În temeiul dispozițiilor art. 25 alin. 3 C.pr.pen. dispune desființarea totală a următoarelor înscrisuri: – a contractului de împrumut şi ipotecă imobiliară autentificat de către Biroul Notarului Public Mălureanu Doru, din comuna .., încheiat între Corcodel Marian, pe de o parte, şi Unguraşu Cătălin şi Mereuţă Mariana Laurenţia; – a contractului de împrumut autentificat de către Biroul Notarului Public Mălureanu Doru, din .., încheiat între Corcodel Marian şi Creangă Dumitru; – a înscrisul sub semnătură privată din data de 21.04.2015, prin care în mod nereal, inculpatul Preoteasa Iancu Daniel atesta că i-ar fi înmânat martorului Brehuescu Cristina Silvia suma de 135.000 lei; – a contractul de vânzare-cumpărare pentru un autovehicul încheiat la data de 25.04.2017 de către numitul Brehuescu Mihai cu inculpatul Preoteasa Iancu Daniel, având ca obiect un autovehicul Smart, serie şaşiu ..; În temeiul art. 275 alin. 4 C.pr.pen. dispune obligarea inculpatului Corcodel Marian la plata sumei de 10.000 lei, a inculpatului Preoteasa Iancu Daniel la plata sumei de 15.000 de lei şi a inculpatului Băbănău Georgică Adrian la plata sumei de 3.600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Cu apel în 10 zile de la comunicare. Pronun?ată, astăzi, 07.07.2022, prin punerea hotărârii la dispozi?ia inculpaților și a Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală – Secția de Combatere a Traficului de Droguri, prin mijlocirea grefei instanței”, a stabilit magistratul TB.

Procuror de ședință, de acord cu inculpații

Un procuror DIICOT a cerut, în 28 iunie, achitarea lui Corcodel pentru primele două infracțiuni, dar condamnarea lui la pedeapsa maximă prevăzută de lege pentru ultima.

Șapte ani de pușcărie prevede Codul penal pentru delapidare, însă Marian Corcodel a „făcut nouășpele”, adică a formulat un denunț la Parchetul de pe lângă Judecătoria Roșiorii de Vede, în scopul de a scăpa cu jumătate din pedeapsă. Corcodel a încercat în al 12-lea ceas să obțină și un acord de recunoaștere cu procurorii, dar aceștia au refuzat să bată palma cu el. În plus, fostul comandant al jandarmilor de la UM 0260 a plătit prejudiciul și a depus documente în acest sens la ultimul termen de judecată, potrivit ziare.com

Procurorul de ședință al DIICOT a decis să îl contrazică pe procurorul de caz și a pus concluzii diferite față de cele ale colegului său.

Cum și peste dosarul lui Marian Corcodel plana chestiunea prescripției faptelor, procurorul de ședință al DIICOT a refăcut calculele colegilor lui și a cerut condamnarea lui Marian Corcodel la pedeapsa maximă prevăzută de lege pentru delapidare, iar pentru ceilalți trei inculpați – foștii jandarmi Iancu Daniel Preoteasa, Georgică Băbănău, Octavian Cristescu – a solicitat condamnarea la pedepse orientate spre mediu, mai titrează pulicația citată.

Dedesubturile șantajului

Procurorii DIICOT Central l-au trimis în judecată pe fostul șef al Bazei de Administrare și Deservire a Jandarmeriei Române, Marian Corcodel, pentru fapte de crimă organizată precum grup constituirea unui grup infracțional organizat, camătă și delapidarea instituției publice.

Alături de acesta vor mai răspunde în fața judecătorilor doi foști ofițeri ai serviciilor de informații a MAI, respectiv Daniel Iancu Preoteasa, locotenent-colonel și funcția de prim-adjunct (împuternicit) al comandantului al Bazei de Administrare și Deservire a Jandarmeriei Române, pentru săvârșirea infracțiunilor de ”constituirea unui grup infracțional organizat”, ”complicitate la camătă” și ”complicitate la delapidare în formă continuată” și Octavian Cristeascu colonel, în cadrul Direcției Generale de Protecție Internă a M.A.I., pentru săvârșirea infracțiunii de „constituire a unui grup infracţional organizat, în varianta normativă a sprijinirii”.

Legat de faptele de delapidare ale lui Corcodel DIICOT explică faptul că aceste folosea în mod curent resursele instituții pentru petreceri de natură privată ce aveau loc cu preponderență la Baza Jandarmeriei cunoscută generic sub denumirea ”Cavaleri”.

DIICOT arată că lista lui Marian Corcodel nu se limita la zidurile unității, între invitații săi de seamă la aceste petreceri unde se consumau bunurile globale ale Jandarmeriei Române, numărându-se și înalți oficiali sau chiar procurori și judecători.

Profilul creionat de procurorii DIICOT

„Această susținere a fost generată de-a lungul timpului și de faptul că inculpatul Marian Corcodel, prin stilul propriu, dar și prin abilități native sau cultivate de-a lungul vieții și evoluției profesionale, a reușit să obțină ”simpatie” din partea superiorilor ierarhici, la aceasta contribuind uneori și diverse forme de îndatorare, în general morală, pe care inculpatul reușea să și le atragă în mod discret, prin prestarea unor servicii aparent neînsemnate, furnizarea unor bunuri de valoare relativ redusă, respectiv facilitarea unor relaționări în mediul de afaceri sau în alte structuri din M.A.I”, se arată în dosarul trimis judecătorilor.

Activitățile infracționale derulate de Corcodel, Preoteasa și Georgică Băbănău, „focalizate în principal pe comiterea infracțiunilor de camătă și delapidare, erau de notorietate în colectivul Bazei de Administrare şi Deservire a Jandarmeriei, printre cadrele militare fiind chiar uzitată expresia ,,ai cardul la Corcodel” atunci când se dorea a fi ilustra situația persoanei, provenind din rândul subordonaților, care ajungea să fie îndatorată/debitoare inculpatului, cu sau fără dobândă (au existat situații în care, pentru a-și dovedi mărinimia și generozitatea, inculpatul nu pretindea dobânzi pentru sumele acordate), situație în care cardul debitorului era predat la cerere inculpatului cu titlu de garanție.

Expresie a unei mentalități de ”vătaf”, în calitatea deținută inculpatul Marian Corcodel a dispus în interes propriu de bunurile instituției publice pe care o conducea și care prin statutul de unitate militară ar fi trebuit, cel puțin teoretic, să genereze sentimente de încredere/siguranță/securitate sporite nu doar pentru personalul angajat, cât mai ales pentru societate. În realitate, comportamentul inculpatului a fost perceput de subordonați ca fiind unul discreționar, beneficiind de dotarea și logistica B.A.D.-ului în mod nelimitat pentru satisfacerea intereselor personale sau ale grupului de apropiați, în detrimentul și în paguba instituției Jandarmeriei Române”, se mai arată în dosar.

Satisfacererea interesului personal

„Păstrându-ne pe linia unei analize obiective decurgând din materialul probator administrat în cauză reținem că activitatea derulată de inculpatul Corcodel Marian a fost destinată în primul rând satisfacerii interesului personal și a prestării unor ”servicii”, ce excedau atribuțiilor sale de serviciu, în folosul unor persoane ce îndeplineau diverse funcții publice cu privire la care inculpatul considera că l-ar putea ajuta în ascensiunea sa în plan profesional și, eventual, să-i confere impunitate în situația declansării unor cercetări împotriva sa, indiferent de natura acestora.

Controalele efectuate de-a lungul timpului la Baza de Administrare și Deservire a Jandarmeriei, de către eșaloanele superioare din cadrul I.G.J.R. și M.A.I., au fost, de cele mai multe ori, pur formale, și nu au identificat existența unor probleme importante.

Relevante în sensul satisfacerii interesului propriu și ale grupului de interese sunt petrecerile organizate din dispoziția inculpatului CORCODEL MARIAN la Complexul de pregătire, cazare și agrement ,,Felix Țopescu” din Băneasa, o subunitate a Bazei de Administrare și Deservire a Jandarmeriei, cunoscută informal sub titulatura ,,La cavalerie””, mai notează procurorul care l-a trimis în judecată pe fostul șef al BAD.

Mega dosarul de camătă și delapidare al DIICOT care îl are la centru pe fostul șef al Bazei de Administrare și Deservire (BAD) a Jandarmeriei Române, Marian Corcodel scoate la lumină practici incredibile ale întregii structuri din MAI.

Mai precis o informație vitală furnizată de procurorul DIICOT care a instrumentat dosarul este aceea că șefii cei mai mari ai Jandarmeriei, de la Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (IGJR), știau despre practicile cu iz penal ale subordonatului lor, Marian Corcodel, dar au păstrat tăcerea.

STIRIPESURSE va prezenta în detaliu culisele acestui caz șocant unde omerta se pare că înlocuiește onoarea care ar trebui să caracterizeze angajații acestei structuri de forță a statului român.

Bețe în roatele DIICOT

Anchetatorii arată printre altele în dosarul transmis judecătorilor că pe parcursul anchetei Marian Corcodel și Daniel Preoteasa au încercat să facă acorduri de recunoaștere a vinovăției, pentru a scăpa cu pedepse mai blânde pentru infracțiunile pentru care sunt cercetați.

Cu toate acestea, se arată în dosar, acordurile nu au fost admise de procurorul de caz pe motiv că cei doi au comis fapte mult prea grave ca să fie sancționate la sfert din pedeapsa posibilă ce ar putea fi dictată de judecători.

Totodată, explică DIICOT, Corcodel nici măcar nu recunoștea integral starea de fapt așa cum cere articolul care prevedere încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției, ci oferea procurorului doar detalii formale.

„În cursul urmăririi penale, prin apărători aleși, inculpații Marian Corcodel și Daniel Preoteasa au formulat cereri de încheiere a unor acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, primul inculpat recunoscând doar formal, iar cel de-al doilea în mod detaliat, comiterea faptelor ce le-au fost reţinute în sarcină şi acceptând încadrarea juridică a acestora așa cum a fost ea reținută în cuprinsul ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale.

Motivat de împrejurarea că demersul inculpaților a fost condiţionat de aplicarea unor pedepse cu suspendarea executării sub supraveghere, ceea ce raportat la gravitatea faptelor săvârşite s-a apreciat de către organul de urmărire penală ca fiind insuficientă, în cursul urmăririi penale nu s-a dat curs încheierii unor astfel de acorduri”, se arată în dosarul DIICOT.

Reproșul DIICOT față de IGJR

Deși din analiza documentelor de gestiune existente la nivelul B.A.D., astfel cum am arătat anterior, ar fi fost imposibil să se dovedească existența și întinderea prejudiciului cauzat prin delapidare, faptele au fost însă dovedite fără echivoc prin ansamblul probator administrat în cauză: un număr considerabil de martori ce cunoșteau nemijlocit mecanismul infracțional creat la nivelul unității, cât și beneficiarul bunurilor delapidate; susținerile inculpaților Daniel Iancu Preoteasa și Adrian Georgică Băbănău; adresa nr. *** a B.A.D.

Ar fi fost necesar însă, ca la nivelul B.A.D. și la eșalonul superior dela I.G.J.R. să se acorde atenție, în afara documentelor la care s-a făcut referire, și la situația disciplinară a cadrelor militare – ofițeri și subofițeri, ce au executat ordinele ilegale ale inculpatului Marian Corcodel, fie nemijlocit, fie prin intermediul inculpaților Daniel Iancu Preoteasa și Adrian Georgică Băbănău, fără a se aștepta definitivarea unei anchete penale.

„Vătaful” Corcodel ținut în brațe de la vârful Jandarmeriei

„Deși informal, activitățile ilicite desfășurate de inculpat, fie că îmbrăcau forma unor infracțiuni, sau, după caz, a unor abateri disciplinare, erau cunoscute unor persoane care de-a lungul timpului au îndeplinit funcții de conducere la nivelul I.G.J.R., inculpatul Marian Corcodel a beneficiat, cu unele excepții, de susținerea necondiționată a acestora”, explică magistratul DIICOT în dosar.

Scos basma curată la DNA Militar

DIICOT a descoperit pe parcursul acestei anchete o situație si mai dură. DNA Militar l-a avut în vizor pe Marian Corcodel încă din anul 2012, dar la un moment dat, în anul 2015 un procuror militar a decis clasarea acuzațiilor pentru care acum este judecat fostul șef al BAD în dosarul DIICOT.

”Ca urmare a cercetărilor efectuate, prin ordonanța nr. *** din 23.03.2015 a D.N.A. – Secția de Combatere a Infracțiunilor de Corupție Săvârșite de Militari s-a dispus clasarea cauzei pentru infracțiunile de luare de mită, dare de mită, camătă și alte fapte.

Pe de altă parte, în perioada anilor 2012 – 2013, la nivelul D.N.A. – Secția pentru Combaterea Infracțiunilor de Corupție Săvârșite de Militari a fost declanșată o investigație penală ce îl privea pe generalul *** , adjunct pe linie logistică al Inspectorului General al Jandarmeriei Române.

În acest context, martorul *** , subofițer în cadrul B.A.D. a declarat că a fost chemat de către inculpatul Marian Corcodel, care i-a spus că este citat la unitatea de parchet în calitate de martor și i-a indicat ce ar trebui să declare. Cu toate acestea, martorul a susținut că a declarat ce cunoștea și cu privire la activitatea inculpatului Marian Corcodel, dar nu a observat ca ulterior să fie luate măsuri legale față de acesta”, se arată în dosar.

Fișă de dosar

Procurorii DIICOT Central l-au trimis în judecată pe fostul șef al Bazei de Administrare și Deservire a Jandarmeriei Române, Marian Corcodel, pentru fapte de crimă organizată precum constituirea unui grup infracțional organizat, camătă și delapidarea instituției publice.

Alături de acesta vor mai răspunde în fața judecătorilor doi foști ofițeri ai serviciilor de informații a MAI, respectiv Daniel Iancu Preoteasa, locotenent-colonel și funcția de prim-adjunct (împuternicit) al comandantului al Bazei de Administrare și Deservire a Jandarmeriei Române, pentru săvârșirea infracțiunilor de ”constituirea unui grup infracțional organizat”, ”complicitate la camătă” și ”complicitate la delapidare în formă continuată” și Octavian Cristescu colonel, în cadrul Direcției Generale de Protecție Internă a M.A.I., pentru săvârșirea infracțiunii de „constituire a unui grup infracţional organizat, în varianta normativă a sprijinirii”.