Un număr de 4.696.568 de pensionari era înregistrat în ianuarie 2025 în România, cu 6.781 mai puţini comparativ cu luna precedentă, iar pensia medie a fost de 2.752 de lei, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).

Valoarea totală a drepturilor de pensie cuvenite s-a ridicat la 12,924 miliarde lei.

Potrivit statisticilor CNPP, din totalul pensionarilor din sistemul public de pensii, numărul celor care s-au pensionat la limita de vârstă era de 3.771.876 de persoane, dintre care 2.166.872 femei, în timp ce pensia medie era de 3.070 de lei.

Pensie anticipată au primit, în ianuarie 2025, un număr de 4.926 de persoane (3.883 de lei pensie medie), pensie anticipată parţială 89.499 de persoane (2.723 de lei, pensia medie) şi pensie de invaliditate 390.829 de persoane (pensie medie de 1.124 lei), dintre care 44.384 de persoane pentru gradul I de invaliditate (973 lei, pensie medie).

În aceeaşi lună, pensia de urmaş s-a acordat unui număr de 439.333 persoane (1.462 lei, pensia medie), în timp ce ajutor social au primit 105 pensionari (540 de lei, în medie).

Legendarul Martin Scorsese s-a declarat impresionat de filmele românești și de regizorii români și a spus care este preferatul său. În cadrul uniu interviu la Festivalul TCM Classic Film, Martin Scorsese a împărtășit cu publicul filmele care l-au impresionat recent, iar după ce a menționat câteva producții hollywoodiene, Scorsese a surprins audiența afirmând: „Îmi plac foarte mult filmele românești”.

Martin Scorsese: „Îmi plac mult filmele româneşti. Da, Mungiu şi Puiu. Pronunţ greşit numele. „Poliţist, adjectiv”. Orice de.. „Sieranevada”. Şi e acest tip pe nume Radu Jude. Da.. e ceva… În special… „Aferim!”. Un film pe care l-a făcut alb-negru şi încă unul denumit… care e… ştii tu, nu pe gustul tuturor, sunt sigur. „Nu te aştepta prea mult de la sfârşitul lumii”. Acela şochează. Şi e nevoie de stil şi conţinut politic şi cinema şi moralitate şi lipsă de moralitate, toate pe ecran. Şi le sparge într-o mie de bucăţi şi dintr-odată vezi lumea diferit. Ştii? Iar asta te entuziasmează. Nu spun că aş putea să fac aşa ceva, spun că îţi dă un suflu nou.

Cred că a fost citat spunând că poate cinematografia nu a început încă. Are dreptate.”

Ulterior, regizorul român Radu Jude a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook, alături de o filmare cu interviul lui Scorsese, menționând că afirmațiile regizorului american reprezintă „o mare onoare”.

România încă se află de aproape 2 ani în febră electorală. Nebunia ratată a anului trecut când am începutul anul cu Klaus Iohannis președinte și Marcel Ciolacu premier și l-am sfârșit tot cu cei 2 în funcții în ciuda a patru runde de alegeri și noua încercare prezidențiale din 2025 ține țara în-un fel de fierbere care nu vestește nimic bun. Toți sunt cu ochii ațintiți spre noul lider al lumii libere, spre Donald Trump, și indicațiile pe care le dă sau mișcările pe care le face în diversele colțuri ale lumii.

Vezi și: Omul lui Trump acuză USAID că a intervenit în politica din România: ‘Conservatorii din întreaga lume au fost vizați. România este cel mai recent exemplu’

În acest context analistul politic Cozmin Gușă susține ca la București va sosi în zilele următoare Richard Grenell care le-ar spune ”planul Trump” pentru România celor care încă sunt la butoane la noi. Iată anunțul și analiza sa:

”Ieri după-amiază (vineri, 7 februarie – n.r.) am aflat că „specialul” lui Trump vine la București! E vorba despre Richard Grenell, care vine împreună cu o delegație de oameni ce sunt mandatați să organizeze treburile din Europa, unde lucrează la desk-urile Departamentului de Stat ce țin și de România, dar nu numai – vor fi și oameni din serviciile secrete. Richard Grenell este emisarul pentru probleme speciale al lui Donald Trump, cel care tocmai s-a întors (fructuos, din punctul de vedere al lui Trump) din Venezuela – cunoașteți treaba cu Maduro, rezolvată, care acceptă, în schimbul recunoașterii sale (ce cacealma!), să își ia refugiații înapoi. Nu era cazul să mediatizez acest lucru, având în vedere faptul că mi-a fost adus la cunoștință de către niște oameni apropiați, americani și nu numai, ca să fiu informat, aceiași care, de altfel, mi-au și spus, anul trecut, că voi primi o scrisoare de susținere pentru candidatura la președinția României din partea lui Donald Trump, lucru care s-a întâmplat. Dar, având în vedere că, aseară (și n-am știut până astăzi, la prânz, că n-am urmărit emisiunea), Silviu Mănăstire a prezentat acest lucru în emisiunea sa nouă, „Cutia neagră” de la România TV, care bineînțeles că a aflat de la Eduard Hellvig (acolo este legătura directă), iar Victor Ponta, întâmplător intervenind în emisiune, fiind în America, a confirmat, putem acum să vorbim despre așa ceva; sunt dezlegat, practic, de faptul că aceasta a devenit o știre publică.

Richard Grenell, dacă vă aduceți aminte, în urmă cu câteva zile am vorbit la Gold FM, a prezentat ca exemplu negativ pentru folosirea fondurilor USAID (Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională), România – exemplu negativ pentru folosirea acestor fonduri, și toți sorosiștii, manipulatorii, progresiștii au intrat în trepidație, pentru că sunt cei care, la nivel de ONG-uri sau la nivel de presă, sau chiar și la nivel politic au beneficiat de acești bani și sigur că acum vor fi demascați. De ce vine Richard Grenell? Ca să ne dea așa-zisele „instrucțiuni de parcurs politic” în parteneriatul cu America; noi am devenit un caz acolo, după anularea turului 2, dar nu numai din acest motiv, ci mai ales din cauza felului în care noi am tratat războiul ucrainean, riscând tot pentru România, expunând chiar și NATO într-un mod care, o să vedeți, va fi pus pe masa discuțiilor. Ăsta este motivul pentru care a apărut și zvonul, ieri, confirmat cumva (să vedem dacă se va finaliza), că Iohannis convoacă CSAT-ul. El nu vrea să demisioneze. Convoacă CSAT-ul pentru că trebuie să dea socoteală trimisului lui Donald Trump; trebuie să dea socoteală pentru multe, inclusiv pentru faptul că este un președinte nelegitim și ar vrea să nu poarte singur această răspundere, nu știa cum să o facă, o pune de-un CSAT, probabil, sau, dacă nu, va face discuții informale, numai că acestea nu îl vor ajuta atunci când vrea să prezinte o poziție mai solidă emisarului pentru probleme speciale al lui Trump, Richard Grenell (un tip capabil, din câte mi s-a spus).

Bineînțeles că și politicienii, candidații, stau ca pe jar

Călin Georgescu speră să se reia turul 2, ceea ce nu a reușit Bibi Netanyahu să impună în discuțiile de la Washington din această săptămână. Călin Georgescu spera mult în sprijinul lui Bibi Netanyahu, obținut pe linia doctorului Berkovits și nu numai. Victor Ponta s-a și dus la Washington (foarte harnic Victor, are energie multă; nu era așa de harnic când era mai tânăr) pentru ca să încerce să-i influențeze cumva agenda lui Richard Grenell; e legitim, pentru un candidat aflat în cursă. Crin Antonescu nu speră la nimic; știe că, la scorul lui între 9 și 11%, nu va fi subiect nici în discuțiile informale pentru omul lui Trump. Lasconi își vede de cearta ei cu Nicușor Dan, care Nicușor Dan a rămas în siajul lui Sir George Iacobescu, care nu intră în vederile de joc politic ale lui Donald Trump la București. Funeriu e cu francezii, ca să finalizăm lista prezidențiabililor.

Dar în alertă au intrat și serviciile secrete, recte SRI, care se pregătește, totuși, săptămâna viitoare, până vine Grenell (se va întâmpla într-un interval de 7 până la 10 zile) să prezinte publicul raportul din care să reiasă amestecul rușilor: dacă el a existat și, dacă da, în ce formulă a existat, pentru că ăsta va fi primul subiect care se va discuta, mai ales că zona noastră a intrat într-o administrare americano-rusă, așa cum v-am spus de 6 luni – soarta noastră se va decide pe axa Washington-Moscova, cum ne-a spus, în 2002, George Bush Jr., aflat la București; această geopolitică se reia, acum sigur că are un cuvânt de spus, în momentul în care va conta acest lucru, și Xi Jinping.

Să vă așteptați, așadar, prieteni, de la presa aservită să mediatizeze de urgență profitorii programelor USAID (noi am făcut-o deja de câteva zile, dar să-i vedeți pe ăia cu trese, „U.M.-urile” alea, când vor face acest lucru). Bineînțeles că Soros, săptămâna viitoare, va fi un om foarte, foarte rău, inclusiv din partea celor care l-au lăudat sau au beneficiat (știți, sorosiștii devin anti-sorosiști; abia aștept să-i văd cum se tânguie pe Mihai Gâdea și pe restul). Se vor întâmpla lucruri, însă, iar asta este o veste bună, totuși, că se vor mișca treburile, pentru că ăștia nu se mișcă, n-au foaie de parcurs; va veni acest Grenell să le propună o foaie de parcurs, inclusiv legată de alegerile pentru viitorul președinte al României. În orice caz, Grenell va pleca mai neclar decât a plecat din Venezuela, de unde a plecat și vesel, din câte am înțeles; probabil că cu o oarecare veselie va pleca și din România: o să-i raporteze lui Trump că România, țara în care a vânat fiul și nepotul său (a și primit poze acum câțiva ani, când s-a întâmplat acest lucru), este una frumoasă, bogată, așa cum a văzut-o în poze, însă e o țară unde nimeni nu știe ce face, dar toți o duc bine și, în general, ascultă manele și o ard pe TikTok.”, a spus Cozmin Gușă pe platforma sa solidnews.ro

Donald Trump a tras linie, a semnat și a desființat unul dintre cele mai perverse instrumente de tortură în plan național și internațional a tuturor cetățenilor și organizațiilor civice, care într-o formă sau alta s-au opus progresiștilor transformați în neomarxiști. Cunoașterea în profunzime a instrumentului numit USAID ne ajută să înțelegem în ce constă perversitatea unei inițiative a majorității din Parlamentul European, care poartă inofensiva denumire cunoscută sub acronimul SDE. Respectiv Scutul Democratic European.

Într-o analiză anterioară, am explicat cum printr-o asociere cu Fundația pentru o Societate Deschisă, George Soros a reușit în Statele Unite mult timp să deturneze sute de miliarde de dolari puși la dispoziție de statul american, pentru diverse scopuri umanitare. Cum ar fi dezvoltarea unor comunități locale, pregătirea și perfecționarea unor tineri, nivelarea societății în sensul promovării grupurilor nefavorizate și, desigur, întrucât pentru o perioadă mai lungă de timp, vorbim despre progresiști, promovarea LGBT cu tot sistemul de „valori” ale acestui fenomen. Uriașele sume de bani au fost deturnate de George Soros de la scopul inițial în două direcții. În primul rând, banii contribuabililor americani au fost utilizați pentru domesticirea și la nevoie schimbarea unor guverne din state vulnerabile și aducerea la putere a unor partide și organizații care, din capul locului, au fost puse în slujba democraților americani și a administrațiilor de la Casa Albă. Prin promovarea unor persoane alese cu multă atenție din sânul comunităților naționale, afacerile lui George Soros, în mod separat de cele ale instituțiilor americane au prosperat prin uriașe operațiuni de trafic de influență, care în final, în fiecare stat în parte, a însemnat trădarea interesului național. Această istorie trebuie foarte bine înțeleasă pentru că ea a stat la baza subordonării unui mare număr de activiști din lumea întreagă și rând pe rând a unor state, puse în situația de a se devaloriza prin sacrificarea unor bogății umane și naturale. România a fost una dintre victime, și nu o victimă oarecare.

Pe măsură ce ancheta din Statele Unite asupra operațiunilor USAID avansează, aflăm tot mai multe grozăvii generate fără această intenție inițială de sacrificiile financiare ale contribuabililor americani.

La doar câteva zile după ce Donald Trump, procedând cât se poate de corect, a pus punct acestor operațiuni și a declanșat anchetarea ciracilor USAID, Ursula von der Leyen, încă în convalescență fiind a manipulat grupuri de interese ilegitime din majoritatea Parlamentului European pentru ca, sub forma unui act normativ, obligatoriu pentru toate statele membre, să fie creată o structură asemănătoare. Numită, în mod înșelător, Scutul Democratic European. Această structură, care va fi puternic finanțată de contribuabilii europeni, devine din capul locului una dintre cele mai eficiente inchiziții inventate vreodată pe continentul european. Sub pretextul supravegherii democrațiilor din statele naționale, vor fi de fapt supravegheate, dirijate și după caz susținute sau reprimate organizații civice, organizații politice, organizații de presă, instituții ale statelor naționale și milioane și milioane de persoane fizice. Cenzura pe care am cunoscut-o până acum în România, desfășurată de CNA și de alte instituții, a fost floare la ureche față de ceea ce va urma. Am putea avea, la finalul acestui demers și după structurarea noii instituții pe care Parlamentul European transpiră să o creeze, la nivel european o adevărată societate de tip Orwell. În care orice acțiune a fiecăruia dintre noi va fi atent monitorizată și, la nevoie, sancționată și reprimată.

Atenție! Totul se va desfășura pe banii noștri. Pe banii noștri, democrațiile acelea care mai sunt vor fi îngenunchiate, iar campaniile electorale vor fi atent dirijate, direcționate în așa fel încât să nu existe riscul de abandonare a așa-zisului „set de valori” progresiste.

În aceste condiții, eu unul mă gândesc la rostul pe care îl mai au contribuțiile mele la bugetul de stat, dacă o parte a acestor bani vor fi consacrați instalării de gratii în propria mea locuință.

un comentariu de Sorin Roșca Stănescu, jurnalist

Situația alarmantă în București! A crescut numărul oamenilor care au ajuns la spital, la urgențăm din cauza mușcăturilor de vulpi și șobolani. Adrian Marinescu, managerul Institutului Matei Balș din București, a explicat, duminică, la Antena 3 CNN ce măsuri trebuie luate de urgență dacă vi se întâmplă așa ceva.

În ultima perioadă, respectiv 2024, a crescut numărul persoanelor care sunt mușcate de animale sălbatice, a spus medicul. El a precizat că e o schimbare înregistrată în ultimii doi-trei ani.

„În 2024 au fost 17 persoane mușcate de vulpe. Sigur că șobolanii sunt mai frecvenți cu mușcăturile de câine, pisici. Vorbim și de animalele fără stăpân. Acuma sunt două aspecte importante. În primul rând tot ce s-a întâmplat în ultima vreme e legat și de defrișări de păduri, faptul că animalele sălbatice nu mai găsesc hrană și se apropie tot mai mult de locuințe. Așa cum e cazul urșilor”, a explicat Adrian Marinescu.

Medicul a atras atenția că rabia, în momentul în care boala se instalează și afectează sfera neurologică, „este 100% mortală”.

„Ideea este să previi în așa fel încât să nu apară și dacă ai o plagă care are potențial infecțios cu rabie, să acționezi în raport cu ea în așa fel încât să nu apară encefalită rabică, pentru că acolo nu mai ai cum să intervii”, a atras atenția medicul.

Medicul Adrian Marinescu a explicat și ce trebuie să facă cei cărora li se întâmplă așa ceva

„Oriunde am fi în România, trebuie să ne adresăm centrului antirabic care e cel mai apropiat. De exemplu, în București și zonele din jur, e Centrul antirabic de la Institutul Matei Balș.

În momentul în care este o mușcătură, mai ales dacă vorbim de animale fără stăpân, nu mai vorbesc de animale sălbatice, e o urgență. Persoana trebuie să ajungă cât mai repede la acest centru înainte. Primul pas pe care să-l facă atunci când există o mușcătură, oricât ar fi de mică, este să spele din abundență cu apă și săpun zona afectată. Dacă e o sângerare mai importantă, trebuie oprită și pe urmă trebuie ajuns la acest centru antirabic, unde să fac lucrurile specifice.

Plus că sunt importante vaccinarea antitetanică, antirabică, antibiotic”, a adăugat medicul Marinescu.

Într-o mişcare provocatoare ce ar putea fi menită să alimenteze furia preşedintelui Donald Trump, cea mai recentă copertă tipărită a revistei TIME îl prezintă pe Elon Musk în spatele biroului Rezolut, emblematicul obiect de mobilier al preşedintelui din Biroul Oval, devenit un simbol al puterii, relatează CNN, potrivit news.ro

Ultima ediţia a celebrei publicaţii bisăptămânale, cunoscută pentru copertele sale cu semnificaţie istorică, apare în contextul în care Donald Trump i-a acordat lui Elon Musk şi Departamentului său pentru eficienţă guvernamentală (DOGE) o putere extraordinară de a reduce forţa de muncă federală – putere care în ultimele zile a fost împiedicată, cel puţin într-o anumită măsură, de unele demersuri în justiţie.

Coperta simplă îl arată pe Musk cu cafeaua în mână stând la biroul prezidenţial cu steagurile american şi prezidenţial în spate, pe un fundal roşu. Articolul la care trimite această copertă este semnat de Simon Schuster şi Brian Bennett şi aprofundează campania nemiloasă care a lăsat „milioane de lucrători guvernamentali la mila lui Musk”.

„Până în prezent, Musk pare să nu dea socoteală nimănui în afară de preşedintele Trump, care i-a înmânat binefăcătorului său de campanie un mandat cuprinzător pentru a alinia guvernul la agenda sa”, au scris Schuster şi Bennett. „DOGE a indicat ca toate întrebările TIME cu privire la activitatea sa să fie adresate Casei Albe, care a refuzat să comenteze”, precizează cei doi jurnalişti.

Este pentru a doua oară în ultimele luni când Musk apare pe coperta revistei TIME, după ce în noiembrie a fost prezentat ca „Cetăţeanul Musk”, o caracteristică complementară care îl prezenta pe miliardar ca un „kingmaker” (cel care înclină balanţa) datorită rolului său în alegerile prezidenţiale. Cele două coperte sugerează că Musk, şi nu Trump, este adevărata putere din spatele proverbialului simbol al Casei Albe – o idee ce ar putea atrage mânia lui Trump, despre care se ştie că este fascinat de revistă şi că nu obişnuieşte să împărtă puterea.

CUM A REACŢIONAT TRUMP

TIME nu a răspuns la o cerere de comentarii din partea CNN, care a întrebat dacă cea mai recentă copertă a fost concepută în mod intenţionat pentru a-l provoca pe Trump.

Şi Trump a fost întrebat despre copertă, vineri, la Casa Albă. „Mai există revista TIME pe piaţă?” a întrebat Trump în glumă. „Nici măcar nu ştiam asta”, a adăugat el.

Preşedintele a vorbit cu veneraţie despre emblematica revistă cu ramă roşie, care, pentru Trump, reprezintă un loc al puterii şi privilegiului. Trump a fost ales de două ori „personalitate anului” de TIME, cel mai recent în 2024, şi a apărut deja pe coperta revistei de când a revenit la Casa Albă. Dorinţa sa de a apărea pe copertă a fost atât de arzătoare, încât a inventat un număr al revistei în care a lăudat reality show-ul său, „The Apprentice”.

Dacă coperta revistei TIME s-a dorit a fi provocatoare, nu ar fi prima dată când faimoasa primă pagină a revistei ar putea crea o ruptură între Trump şi un colaborator de top, notează CNN.

Cea mai recentă apariţie a lui Musk în revista TIME aminteşte de apariţia pe prima pagină, în 2017, a lui Steve Bannon, care, la fel ca Musk, a fost sfetnicul apropiat al preşedintelui în timpul primului mandat al lui Trump la Casa Albă. Ca şi Musk în noua administraţie, primele zile ale primei administraţii Trump au fost umbrite de articole de presă care susţineau că Bannon, pe atunci strategul-şef al Casei Albe, era maestrul păpuşar din spatele Biroului Rezolut – TIME mergând până într-acolo încât l-a catalogat pe Bannon drept „marele manipulator”. Bannon a fost numit neoficial „preşedintele Bannon”, iar emisiunea „Saturday Night Live” l-a descris pe Bannon ca fiind „domnul cu coasa” care trage sforile lui Trump.

Pentru Trump – care niciodată nu a acceptat să fie eclipsat – faptul că Bannon i-a creat percepţia de slăbiciune a fost o faptă rea, pasibilă de concediere şi a dus în cele din urmă la înlăturarea publică a lui Bannon şi la pierderea favorurilor preşedintelui.

Musk, care îşi foloseşte neîncetat amvonul X pentru a-i ataca pe cei cu care nu este de acord, a evitat până acum să discute despre laurii săi.

De la revenirea lui Trump în Biroul Oval, mandatul lui Musk a fost să reproducă metoda brutală folosită pentru a dezintegra colectivul Twitter în urma preluării companiei de social media în 2022 sub pretextul rentabilizării. Dar, într-o mişcare care nu îi este caracteristică lui Trump, mogulul media pare să fi primit mână liberă în ceea ce priveşte concedierile.

„El (Trump) a spus că, dacă Elon Musk se confruntă cu un conflict de interese în legătură cu contractele şi finanţarea pe care DOGE le supervizează, atunci Elon nu se va implica în aceste contracte”, a declarat Karoline Leavitt, secretarul de presă al administraţiei Trump, miercuri, în timpul unui briefing.