Un general sudanez de rang înalt, Yasser al-Atta, a declarat sâmbătă că Rusia a cerut o stație de alimentare cu combustibil la Marea Roșie, oferind în schimb arme și muniții, și că acordurile cu Moscova pe aceste chestiuni vor fi semnate în curând, informează Reuters.
Conflictul armat din Khartoum, Sudan, 18 aprilie 2023. Lupte violente au izbucnit între Forțele Armate Sudanese (SAF) și Forțele de Sprijin Rapid (RSF), pe 15 aprilie 2023.Foto: Mohamed Khidir / Xinhua News / Profimedia
Cele două țări au semnat un acord privind înființarea unei baze navale în timpul președinției fostului lider sudanez Omar Al-Bashir, dar liderii armatei au declarat ulterior că acel plan era în curs de revizuire și că nu s-a materializat niciodată.
Rusia a dezvoltat anterior legături cu gruparea paramilitară „Forțele de Sprijin Rapid” („Rapid Support Forces” – RSF), care este inamicul armatei sudaneze, într-un război care durează deja de un an și despre care diplomații occidentali spun că a avut legături și cu grupul militar privat Wagner din Rusia.
Un emisar rus s-a întâlnit cu comandantul armatei sudaneze, în urmă cu o lună
Pe 29 aprilie, viceministrul rus de externe, Mihail Bogdanov, a vizitat Sudanul, într-un aparent semnal de sprijin pentru armata sudaneză, prinsă în războiul cu forțele paramilitare RSF, scria la acel moment Reuters.
Bogdanov, care este de asemenea reprezentantul special al Rusiei pentru Orientul Mijlociu și Africa, s-a întâlnit cu comandantul armatei sudaneze, Abdel Fattah al-Burhan, în orașul Port Sudan de la Marea Roșie, ce servește drept bază pentru armată și oficiali guvernamentali după ce RSF a preluat mari părți din capitala Khartoum, la începutul conflictului.
Bogdanov a declarat că vizita lui ar putea duce la o cooperare sporită și și-a exprimat sprijinul pentru „legitimitatea existentă în țară reprezentată de Consiliul Suveran”, potrivit unui comunicat de presă al consiliului, care este condus de comandantul al-Burhan.
Reuters notează că a existat o incertitudine în legătură cu alianțele Rusiei în Sudan din cauza legăturilor Moscovei cu comandantul RSF, Mohamed Hamdan Dagalo, cunoscut și sub numele de Hemedti. Acesta a vizitat Moscova în ajunul invaziei ruse din Ucraina, în 2022.
În același an, diplomații occidentali de la Khartoum au declarat că grupul paramilitar rus Wagner era implicat în extragerea ilegală de aur în Sudan și era foarte activ în răspândirea de dezinformări. Gruparea Wagner a anunțat anul trecut că nu mai operează în Sudan.
Rusia, care și-a arătat anterior interesul pentru o bază navală pe coasta sudaneză a Mării Roșii, a început livrările de motorină către Sudan la începutul lunii aprilie, potrivit datelor LSEG.
Bombele despre care se crede că au un lichid foarte inflamabil au fost folosite recent în atacuri aeriene în Sudanul de Sud. Escaladarea violenței împinge țara în pragul unui alt război civil, transmite ONU, conform BBC.
Comentariile lui Nicholas Haysom, șeful misiunii ONU în Sudanul de Sud, urmează luptelor recente dintre armată și o miliție rebelă, cunoscută sub numele de Armata Albă, la o bază militară din orașul nordic Nasir, în statul Nilul Superior, bogat în petrol.
De când Armata Albă a invadat baza, au existat bombardamente aeriene persistente care au provocat „pierderi semnificative și arsuri îngrozitoare”, a spus el.
„Un conflict ar șterge toate câștigurile obținute cu greu de la semnarea acordului de pace din 2018”, a avertizat el.
„Ar devasta nu numai Sudanul de Sud, ci întreaga regiune, care pur și simplu nu își poate permite un alt război”, a adăugat el. Haysom a spus.
Guvernul nu a răspuns acuzațiilor privind folosirea unui astfel prototip de bombă.
Acordul din 2018
Președintele Salva Kiir și vicepreședintele rival Riek Machar au convenit în august 2018 să pună capăt unui război civil de cinci ani care a ucis aproape 400.000 de oameni.
Dar în ultimii șapte ani relația lor a devenit din ce în ce mai tensionată pe fondul tensiunilor etnice și al violenței sporadice.
Evoluția evenimentelor
La începutul lunii martie, câțiva dintre cei mai importanți aliați ai lui Machar au fost arestați de forțele de securitate, ceea ce aliații săi au numit o „încălcare gravă” a acordului de pace.
Acest lucru a urmat ciocnirilor dintre armată și Armata Albă, care a luptat alături de Machar în timpul războiului civil care a izbucnit în 2013 – la scurt timp după ce țara și-a câștigat independența față de Sudan.
„Ca represalii, comunitățile din Nilul Superior sunt supuse unor bombardamente aeriene persistente folosind dispozitive, bombe cu butoi, care se presupune că conțin un lichid foarte inflamabil care acționează ca un accelerator al exploziei”, a spus Haysom.
„Aceste atacuri nediscriminatorii asupra civililor provoacă victime semnificative și răni îngrozitoare, în special arsuri”.
Astfel de acuzații au fost făcute pentru prima dată săptămâna trecută de liderii locali din Nilul de Sus.
„Bombardamente chimice”
James Gatluak Lew, comisarul județului Nasir, a declarat pentru BBC că forțele de stat și aliații lor au efectuat „bombardamente chimice”.
Presa locală a raportat că acetatul de etil, un compus chimic foarte inflamabil, a fost găsit la locurile atacului.
Într-un interviu anterior acordat BBC, Edmund Yakani, șeful unei organizații non-guvernamentale locale, a spus că a auzit rapoarte similare.
Martori oculari, inclusiv lideri ai comunității locale și informatori de afaceri, au spus organizației sale Community Empowerment for Progress (CEPO) despre utilizarea unor „arme neobișnuite”, a spus el.
Purtătorul de cuvânt al guvernului, Michael Makuei, a confirmat că a avut loc o operațiune militară în Nilul Superior săptămâna trecută, insistând că „bombardamentul a fost strict împotriva pozițiilor Armatei Albe și nu a rănit civili”.
Dar Haysom a spus că civilii, inclusiv femeile și copiii, au fost grav afectați, aproximativ 63.000 de oameni fiind forțați să-și părăsească casele.
El a adăugat că astfel de violențe escaladează pe măsură ce țara se apropie de alegeri, așteptate anul viitor.
„Dezinformarea, dezinformarea și discursul instigator la ură sporesc, de asemenea, tensiunile și generează diviziuni etnice și frică”, a spus el.
Misiunea ONU, care supraveghează aproximativ 18.000 de forțe de menținere a păcii în Sudanul de Sud, se angajează într-o diplomație intensă pentru a încerca să prevină o revenire la războiul civil, a adăugat Haysom.
Între timp, Machar a acuzat Uganda de încălcarea embargoului ONU asupra Sudanului de Sud prin efectuarea de atacuri aeriene în țară.
Într-o scrisoare văzută de agenția de știri Reuters și adresată ONU, Uniunii Africane și blocului regional Igad, Machar a declarat că intervenția militară a Ugandei în Sudanul de Sud a încălcat acordul de pace.
„Forțele ugandeze iau parte în prezent la atacuri aeriene împotriva civililor în județele Nasir, Longechuk și Ulang din statul Nilul Superior și în județul Akobo din statul Jonglei”, se arată în comunicat.
La începutul acestei luni, Uganda a declarat că a desfășurat trupe în Sudanul de Sud la cererea guvernului președintelui Kiir, deși Juba a negat acest lucru.
Jaqueline Cristian s-a calificat în optimile de finală ale turneului WTA 125 de la Puerto Vallarta (Mexic), dotat cu premii totale de 115.000 de dolari, după ce a învins-o, marți, pe britanica Harriet Dart cu 6-3, 6-2.
Jaqueline Cristian (26 ani, 72 WTA), principala favorită, a obținut victoria după o oră și 24 de minute, la prima sa confruntare cu Dart (28 ani, 110 WTA).
Românca și-a asigurat un cec de 2.000 de dolari și 15 puncte WTA, iar în optimi o va întâlni pe japoneza Ena Shibahara (27 ani, 138 WTA).
Monica Niculescu va evolua la dublu, unde o va avea parteneră pe Harriet Dart. Principalele favorite vor juca în primul tur, sferturile de finală, contra perechii Maya Joint (Australia)/Ena Shibahara (Japonia).
Un submarin din Flota rusă a Pacificului a desfăşurat exerciţii în Marea Japoniei, lansând rachete de croazieră asupra unor ţinte de pe mare şi de pe coastă, a relatat agenţia TASS preluată de Reuters, potrivit Agerpres.
„În cursul unui exerciţiu programat, submarinul diesel electric Ufa din Flota Pacificului a lansat rachete de croazieră Kalibr spre ţinte maritime şi de pe coastă din apele Mării Japoniei”, a precizat un comunicat al Ministerului Apărării rus.
Acesta mai menţionează că toate ţintele au fost atinse şi distanţa de tragere a fost de peste 1000 de kilometri.
Ufa, considerat unul dintre cele mai silenţioase submarine din lume şi care a intrat în serviciul forţelor navale ruse în noiembrie 2022, are o lungime de 74 de metri, un deplasament maxim de peste 3900 de tone şi poate coborî la maximum 300 de metri, adâncimea de lucru fiind de 240 de metri.
Palestinianul Hamdan Ballal, coregizorul documentarului „No Other Land”, premiat cu Oscar anul acesta, a fost eliberat marţi, după ce a fost arestat luni de armata israeliană, a anunţat Yuval Abraham, unul dintre cei doi coregizori israelieni ai filmului, notează news.ro.
„Hamdan Ballal este liber. Este în drum spre casă la familia sa”, a scris el pe contul său X, adăugând că regizorul „a fost încătuşat toată noaptea şi bătut într-o bază militară”.
Potrivit unui mesaj publicat luni de Yuval Abraham, „un grup de colonişti a atacat casa lui Hamdan Ballal”. Şi „în timp ce acesta era rănit şi sângera, soldaţii au intrat în ambulanţa pe care o chemase şi l-au arestat”, a adăugat el.
Evenimentele au avut loc în Susiya, în sudul Cisiordaniei, ocupată de Israel din 1967, potrivit Center for Jewish Nonviolence, un ONG care se opune ocupaţiei israeliene. Membrii care au fost acolo susţin că au filmat evenimentele.
Întrebată de AFP, armata israeliană a declarat că verifică aceste informaţii. Poliţia israeliană, citată de The New York Times, susţine că Hamdan Ballal ar fi aruncat cu pietre în maşini israeliene împreună cu alţi doi suspecţi. Aceştia neagă această afirmaţie.
Filmat în Massafer Yatta, un sat de lângă Susiya, „No other land” urmăreşte un tânăr palestinian care luptă împotriva a ceea ce ONU descrie ca fiind strămutarea forţată a locuitorilor din satele din jur.
Massafer Yatta, de unde este originar unul dintre cei doi coregizori palestinieni ai filmului, Basel Adra, a fost declarat zonă militară de către Israel. După o lungă bătălie juridică, Curtea Supremă s-a pronunţat în favoarea armatei israeliene în mai 2022, deschizând calea pentru evacuarea locuitorilor din cele opt sate în care armata doreşte să înfiinţeze un poligon de tragere.
Colonizarea Cisiordaniei de către Israel este denunţată în mod regulat de ONU ca fiind ilegală în conformitate cu dreptul internaţional.
Reprezentanţii Muzeului Banatului din Timişoara anunţă că pictura de boltă, mai multe icoane, dar şi alte obiective de patrimoniu nu se aflau în biserica de lemn, veche de aproape 300 de ani, în timpul incendiului. Specialiştii au speranţa că monumentul va putea fi restaurat. Muzeul Satului va rămâne închis în perioada următoare.
”În noaptea de 25.03.2025 – 26.03.2025, în jurul orei 3.00, am fost anunţaţi de paza muzeului că s-a constatat un incendiu la obiectivul muzeal «Biserica de la Topla», monument istoric. Imediat au fost anunţate serviciile ISU şi ale Poliţiei, unităţile de intervenţie sosind la faţa locului şi reuşind să stingă focul în jurul orei 4.00. În urma intervenţiei s-au constatat pagube materiale ce urmează să fie evaluate, cel mai grav fiind afectat acoperişul şi turla bisericii. Nicio persoană nu a fost rănită în incendiu”, a transmis Muzeul Satului Bănăţean, într-un comunicat de presă, de miercuri.
O parte din obiectele de patrimoniu din biserică se aflau la restaurat, în momentul izbucnirii incendiului.
”O parte din elementele de patrimoniu ale obiectivului, pictura de boltă, o serie de icoane şi alte obiecte nu se aflau în biserică, fiind supuse unui proces de conservare în vederea restaurării integrale a obiectivului muzeal. Acest lucru ne dă speranţa că monumentul poate fi restaurat şi redat circuitului muzeal. Efectele incendiului asupra clădirii urmează să fie constate în zilele următoare de specialiştii în domeniu. Cauzele urmează să fie determinate în urma expertizei specialiştilor de la ISU Timiş. Muzeul va fi închis pentru public până la terminarea investigaţiilor preliminare”, a mai precizat MSB.
Un incendiu puternic a izbucnit noaptea trecută, în jurul orei 3.00, la Biserica de Lemn de la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara. Această biserică a fost construită în 1746, în satul Topla, care aparţine de comuna Mănăştiur din judeţul Timiş şi avea hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril.
Lăcaşul a fost demontat în 1987 şi adus la Timişoara, unde a fost refăcut între 1994 şi 1996. După refacere, biserica a fost resfinţită şi i s-a schimbat hramul în ”Naşterea Maicii Domnului”.
Scene desprinse parcă din filmele cu Vestul Sălbatic au avut loc într-un restaurant din Sectorul 1 al Capitalei, acolo unde un bărbat și-a amenințat amicul cu pistolul.
Potrivit surselor STIRIPESURSE.RO, conflictul ar fi avut loc în restaurantul deținut de vedeta TV Dani Oțil, iar ,conform informațiilor, cei doi care au avut ceva de împărțit erau amici, iar atacatorul ar fi folosit un pistol, pentru care avea autorizație, dar care nu era încărcat și nu avea glonț pe țeavă.
Precizările Poliției Capitalei
„La data de 25 martie 2025, în jurul orei 14.45, polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Secția 2 Poliție au fost sesizați, prin apel 112, cu privire la faptul că, un bărbat ar fi fost amenințat cu o armă de către un alt bărbat, în incinta unui restaurant din Sectorul 1.
Polițiștii care s-au deplasat cu operativitate la fața locului au constatat faptul că aspectele sesizate se confirmă.
Din primele verificări a reieșit faptul că, pe fondul unui conflict spontan, un bărbat ar fi amenințat cu o armă un alt bărbat, în incinta unui restaurant, din Sectorul 1, creându-i o stare de temere.
Totodată, menționăm faptul că bărbatul, bănuit de comiterea faptei, deține arma în mod legal, având permis de port armă.
De asemenea, arma în cauză nu deținea muniție.
În acest moment, toate persoanele implicate se află la sediul subunității de Poliție în vederea stabilirii cu exactitate a împrejurărilor în care s-a produs fapta și luarea măsurilor legale care se impun”, a precizat, ieri, Poliția Capitalei.
Pentru a oferi cea mai bună experiență, Ziarul PROFIT foloseste tehnologii, cum ar fi cookie-uri, pentru a stoca și/sau accesa informațiile despre dispozitive. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne permite să procesăm date, cum ar fi comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Dacă nu îți dai consimțământul sau îți retragi consimțământul dat poate avea afecte negative asupra unor anumite funcționalități și funcții.
Funcționale
Mereu activ
Stocarea tehnică sau accesul este strict necesară în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici
Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
Stocarea tehnică sau accesul este necesară pentru a crea profiluri de utilizator la care trimitem publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.