Operatorul Aparegio Gorj anunţă, miercuri, că, din cauza temperaturilor scăzute, debitele surselor de suprafaţă care alimentează Staţia de Tratare Dealul Târgului au fost reduse din cauza îngheţului, situaţie ce poate afecta presiunea apei potabile la nivelele superioare ale blocurilor din municipiului Târgu Jiu.

Totodată, având în vedere temperaturile scăzute înregistrate şi preconizate pentru următoarea perioadă, Aparegio Gorj face un apel către toţi utilizatorii operatorului, pentru a evita problemele legate de riscul de îngheţ şi cheltuielile cu reparaţiile sau înlocuirea apometrelor.

„Vă recomandăm verificarea periodică a stării căminului de contor şi a contorului pentru a preîntâmpina eventuale pagube materiale. Dacă apometrul este montat într-un cămin, asiguraţi-vă că acesta este închis etanş cu un capac. Vă recomandăm să nu utilizaţi pentru izolare materiale care absorb umezeala (paie, textile, hârtie etc.) şi să vă asiguraţi că rama şi capacul de protecţie sunt bine fixate, iar capacul este închis. De asemenea, verificaţi robineţii din căminele de apometru care închid traseul spre reţeaua interioară, pentru a se observa dacă pot fi manevraţi cu uşurinţă. Pentru apometrele amplasate în subsoluri, recomandăm reducerea suprafeţelor gurilor de ventilaţie pentru a menţine temperatura peste limita de îngheţ a contoarelor. Îngheţarea contorului determină blocarea şi deteriorarea sa, iar acest lucru poate duce la inundarea căminului sau lipsa apei”, se arată într-un comunicat de presă al Aparegio.

Miercuri dimineaţa, la Târgu Jiu a fost înregistrată o temperatură de aproximativ minus 10 grade Celsius.

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a refuzat să răspundă cu da sau nu la întrebarea dacă își va da demisia în cazul în care, în acest an, Guvernul va crește taxele și impozitele actuale.

„Aș vrea să evit această abordare, sincer, pentru că mie nu-mi place nici întrebarea cu dacă răspund cu funcția, nici – nu vă supărați domnule prim-ministru – nici cu tatuajul. Deci nu sunt abordări care să mă caracterizeze.

Când eu spun că atât timp cât sunt eu ministru al Finanțelor nu cresc taxele, acest lucru înseamnă exact ceea ce am spus. Atât timp cât sunt eu nu cresc taxele. Completez, în 2025, dacă duc mandatul la sfârșit nu cresc taxele și impozitele actuale, ca să fie clar.”, a declarat ministrul Finanțelor.

Dacă oamenii creştini din Europa îşi părăsesc poziţiile, atât bisericile creştine europene, cât şi statele naţionale democratice europene vor cădea, iar libertatea religioasă creştină şi democraţia politică europeană vor fi pierdute – a declarat luni preşedintele Parlamentului ungar, László Kövér, în cadrul ceremoniei dedicată Zilei Libertăţii Religioase, la Turda, potrivit agenției MTI, citate de Rador Radio România.

În oraşul din Transilvania s-a ţinut o slujbă solemnă pentru a comemora hotărârea adoptată în anul 1568 de Dieta Transilvaniei, care, pentru prima dată în Europa, a consacrat prin lege libertatea de conştiinţă.

László Kövér a descris drept o onoare faptul că poate vorbi în numele Parlamentului Ungariei la Turda. Oficialul ungar a amintit că, în urmă cu 457 de ani, Dieta Transilvaniei „a formulat şi a legiferat un nou ideal al libertăţii, deschizând un capitol important în istoria culturală creştină a Europei”.

Politicianul ungar a subliniat că fiecare naţiune are idealurile sale vitale care pot îmbogăţi lumea, iar „idealul maghiar al libertăţii religioase din epoca modernă timpurie” a fost formulat la Turda. De asemenea, „idealul maghiar al libertăţii politice moderne” a fost formulat în anul 1852 de Kossuth Lajos, care a afirmat: „Totul pentru popor şi prin popor. Nimic despre popor fără popor. Aceasta este democraţia. Şi acesta este spiritul dominant al vremurilor noastre”.

„În Europa domneşte spiritul anticristic”

În discursul său, László Kövér a remarcat că, pe parcursul istoriei, maghiarii au învăţat că nu se poate trăi fără idealuri, dar nici din iluzii nu este permis să trăieşti. Președintele Parlamentului ungar a subliniat că maghiarii nu au iluzii cu privire la starea creştinismului sau a libertăţii europene.

„În Europa domneşte spiritul anticristic şi de decreştinizare. Se încearcă să fie convinşi oamenii europeni să respingă darul lui Dumnezeu, credinţa, să devină fără rădăcini şi să renunţe la cel mai puternic instrument de autoapărare politică, democraţia europeană”, a afirmat preşedintele Parlamentului Ungariei, îndemnându-i pe cei prezenţi să fie modelatori ai politicii, nu doar victime ale acesteia.Politicianul ungar a subliniat că, dacă Stăpânul istoriei va înzestra maghiarii, românii şi alte popoare din Europa Centrală cu previziunea şi înţelepciunea legislatorilor transilvăneni de odinioară, îşi vor apăra idealurile de libertate, credinţa şi statele lor.După ceremonie, László Kövér a declarat pentru mass-media publică ungară că legea libertăţii religioase este una dintre „realizările remarcabile” ale maghiarilor, „de care putem fi mândri”.În cadrul slujbei solemne de la Biserica Unitariană din Turda, pastorul gazdă, István Lajos Józsa, a rostit o rugăciune, iar rectorul Institutului Teologic Protestant din Cluj Napoca, Sándor Kovács, a ţinut predica. Rectorul a subliniat că, în anul 1568, la Turda, nu a fost consacrat individul, ci dreptul comunităţii de a asculta liber cuvântul lui Dumnezeu. Sándor Kovács a evidenţiat că moştenirea Turdei ne învaţă că toleranţa nu este o renunţare la credinţă, ci o mărturisire a acesteia.Episcopul Bisericii Unitariene Maghiare, István Kovács, a mulţumit pentru faptul că Parlamentul Ungariei a fost demn de predecesorii săi şi a declarat Ziua Libertăţii Religioase o sărbătoare pentru întreaga naţiune maghiară. István Kovács a subliniat că „adevărul divin” a devenit clar pentru ordinele din Transilvania atunci când a fost creată legea libertăţii religioase.Episcopul Bisericii Reformate din Ardeal, Vilmos József Kolumbán, a amintit, în numele bisericilor protestante, că Transilvania a fost mult timp marcată de dispute religioase, dar popoarele sale au realizat că numai împreună pot face faţă provocărilor şi pot construi un viitor în care toţi să-şi găsească locul. Episcopul a subliniat că „hotărârea Dietei de la Turda nu este doar o amintire glorioasă a trecutului, ci şi un angajament pentru viitor”.După slujbă, participanţii s-au deplasat la Monumentul Libertăţii Religioase, unde prim curator al Bisericii Unitariene Maghiare, Emőd Farkas, a vorbit despre simbolistica monumentului, urmat de depunerea coroanelor de flori.

Premierul Marcel Ciolacu susține că restructurările făcute în 2024 în cadrul statului român nu au fost suficiente.

„Primii pași: o reorganizare la secretariatul general al Guvenrului. Eu o să fac primele restructurări”,a dat asigurări premierul Marcel Ciolacu, în cadrul unei conferințe de presă.

Ce urmează?

„Aștept și de la parteneri. Știm ce ne dorim. Anul trecut au fost făcute restructurări, dar insuficiente”, a mai punctat premierul.

Premierul Marcel Ciolacu afirma la 27 octombrie 2024 că îşi doreşte ca în 2025 nivelul investiţilor publice să îl depăşească pe cel înregistrat în 2024.

„Am avut o discuţie de şase luni sau de un an de zile de breaking news-uri în care vin taxe noi. N-au venit. Am avut, pe urmă, şase luni discuţii de TVA-ul, se măreşte … de apocalipsă. Pe urmă am avut discuţii de impozite noi pe muncă. Nu sunt în acest plan. Pentru că am negociat un plan pe şapte ani. Ei ce ne cer? Dom-le, rămâneţi în anvelopa în care sunteţi! Şi aveţi două condiţii: ori veniţi cu noua lege a salarizării pe care trebuie să venim şi o puneţi în aplicare când ajungeţi la 5% deficit, lucru care nu va fi foarte greu în următorii doi ani, dar continuaţi ritmul acesta de investiţii. Cu alte cuvinte s-a creat un echilibru macroeconomic între cheltuieli, investiţii şi venituri.

Am crescut veniturile de la 27%, cum le-am luat, le-am crescut la 29,6%. Şi de aceea, sunt nişte filosofi înainte, care au trecut acolo că anul viitor va trebui să avem, 2,5% parcă, venituri noi din PIB şi domnul ministru al Finanţelor, acelaşi ministru multhulitul, care venea cu impozite şi taxe, a negociat să fie doar 1,1%.

Asta lăsând clar, fără să fie o forţare a creşterii impozitelor”, a afirmat Marcel Ciolacu, întrebat dacă, în contextul planului fiscal de reducere a cheltuielilor publice, sunt posibile restructurări ale aparatului bugetar.

Şeful Guvernului susţinea că îşi doreşte ca în 2025 nivelul investiţiilor să îl depăşească pe cel din 2024.

„Vreau, anul viitor, să avem, pentru primă oară, să depăşim anul acesta şi să fie investiţii de peste 110 miliarde”, afirmă primul ministru.

Premierul Marcel Ciolacu a comentat, după întâlnirea cu ministrul Finanțelor, despre alocarea unei sume mai mari din PIB pentru Ministerul Apărării, în contextul în care șeful NATO, Mark Rutte a cerut statelor membre alocarea a 5% din PIB pentru Apărare, spunând că, dacă nu vor face acest lucru, ar trebui să învețe limba rusă.

„Eu vreau să finalizez cu limba engleză. De limba rusă nu mă apuc. Ministrul Finanțelor a spus minim 2%. Când va fi vorba de 5%, vom discuta.

Domnul ministru a spus foarte clar, minim 2% plus investiții în zona respectivă.

Ne dorim ca cât mai multe capabilități să fie produse pe teritoriul României. Este viitoarea fabrică de pulberi.

Haideți să vedem, momentan sunt discuții. Sunt declarații publice. Abordarea în interiorul NATO se face de către toate statele NATO, secretarul general este cel care integrează. Sunt discuțiile venite după ce a avut o discuție cu președintele SUA. Știți bine că și eu am avut o discuție cu Viktor Orban de a avea președintele ales o discuție cu domnul Rutte să vedem care e direcția.”, a spus Marcel Ciolacu.

„Va fi un buget care să pregătească România pentru ceea ce ne așteptăm sau nu. Putem să bifăm evoluția companiilor din apărare, au înregistrat un rezultat pozitiv în 2024. Sunt deja trei companii care au acoperit pierderile cu profitul din 2024”, a adăugat și ministrul Finanțelor, tanczos Barna.

Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a vorbit despre bugetul pentru anul 2025. Barna a anunțat că România își asumă un deficit de 7%.

„Este o abordare prodentă și normală. (…) Un guvern proeuropean trebuie să-și respecte angajamentele față de partenerii europeni. România se angajează la un deficit de 7% până la finalul anului. Construim un buget prudent, fără să includem venituri nerealizabile sau greu realizabile. (…)

Planul fiscal pe termen mediu prevede un deficit de 7% în șapte ani, o reducere progresivă a deficitului bugetar. Ceea ce construim pentru 2025 trebuie să facem și anii următori. Să asigurăm investiții în România și să nu exagerăm, astfel încât diferența să fie acoperită din împrumuturi.

Bugetul asigură finanțarea pentru educație, sănătate, la apărare – minim 2% din PIB și asigurăm investiții strategice; agricultura și economia nu sunt uitate, au finanțare pentru programele pe care vor să le implemmeteze”, a spus Barna.