Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Ucraina a acceptat condițiile României – Fără import de cereale pentru 30 de zile, după care se activează un sistem de licențe

Publicat

in

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a dat asigurări fermierilor români că timp de 30 de zile nu va intra niciun bob de grâu sau de porumb din Ucraina, iar singurii care vor beneficia de licenţiere pe zona cerealelor vor fi fermierii şi procesatorii români.

„În momentul de faţă, în România nu a intrat şi nu va intra un bob de grâu din Ucraina. Mai mult de atât, până la ora 24:00, aşteptăm planul transmis de Ucraina. Au transmis un plan provizoriu la care MADR şi Guvernul României au adus argumente pentru a încerca să licenţiem împreună societăţile comerciale, care vor încerca să facă o relaţie comercială între România şi Ucraina. Vreau să-i asigur pe toţi fermierii români, să stea calmi, pentru că nu va intra pe o perioadă de 30 de zile niciun bob de cereale din Ucraina”, a declarat, luni seara, Florin Barbu, la finalul întâlnirii cu asociaţiile fermierilor români, potrivit Agerpres.

Acesta a precizat că va transmite omologului ucrainean punctul de vedere al MADR şi al Guvernului României privind licenţierea societăţilor din România.

Licențele de import, interizse intermediarilor

„Vreau să transmit un singur lucru: singurele societăţi care pot beneficia de aceste licenţe sunt doar fermieri şi procesatori români”, a susţinut Barbu.

De asemenea, ministrul Agriculturii a subliniat că în 30 de zile trebuie să se realizeze aceste licenţe, atât pe teritoriul Ucrainei, cât şi pe teritoriul României, iar, în cazul în care „se va forţa şi se va încerca să se aducă 1 kg de grâu sau de porumb în România”, ordinul de interdicţie este pregătit şi acesta va fi dat şi publicat în Monitorul Oficial.

Fermierii sunt de acord

La rândul său, presedintele Pro Agro, Ionel Arion, a transmis că fermierii sunt dispuşi să aştepte 30 de zile pentru implementarea acestui mecanism, iar dacă nu vor fi respectate aceste decizii fermierii vor reacţiona în consecinţă.

„Aşa cum domnul ministru ne-a cerut să păsuim 30 de zile, iar mecanismul acesta să-l vedem implementat, îi asigurăm pe fermierii noştri, colegii noştri, care azi aşteaptă un răspuns de la noi, că suspendăm pentru 30 de zile cererile noastre. La cel mai mic semn că nu se respectă aceste decizii de implementare a planului pe care l-a gândit ministerul, vom reacţiona în consecinţă. Practic, ministerul ne oferă 30 de zile şi noi oferim ministerului tot 30 de zile. După 30 de zile revenim la planul iniţial. Aşteptăm şi avem încredere în Guvern că aceste măsuri se vor implementa. Sunt pe un document puse, domnul ministru le agreează în seara aceasta cu partea ucraineană, ne va comunica în perioada imediat următoare ce s-a hotărât, iar în zilele următoare ne vom întâlni şi cu prim-ministrul. Vom agrea din nou aceste măsuri pe care le va implementa Ministerul Agriculturii şi vom decide în consecinţă. Ceea ce a prezentat ministerul azi ca plan este ok, în sensul în care suntem pe o perioadă de 30 de zile protejaţi. Nu a introdus acea hotărâre de interdicţie, dar mecanismul pe care l-a propus este viabil a fi respectat”, a explicat Ionel Arion.

Toate deciziile, prin consultare cu fermierii

În context, Florin Barbu a adăugat că orice hotărâre de guvern prin care se va aplica această licenţiere va fi asumată şi va fi discutată împreună cu asociaţiile din agricultură.

„Licenţierea se va face de către Ministerul Agriculturii şi ANSVSA. Societăţile care pot achiziţiona cereale din Ucraina nu pot fi decât fermierii români. Vorbim aici de cei din zootehnie şi procesatorii români care au parte de procesare în România. Alţi intermediari sau traderi sau alte persoane nu vor fi autorizate pe acest lucru. (…) Voi veni cu această completare la planul pe care mi l-au trimis şi bineînţeles că, aşa cum şi domnul Arion a spus, în 30 de zile în România nu se va întâmpla nimic. Vreau să asigur fermierii români că nu vor avea probleme din punct de vedere al importurilor de cereale din Ucraina şi după 30 de zile vă asigur că orice hotărâre de guvern prin care noi vom aplica aceste licenţiere va fi asumată şi va fi discutată împreună cu asociaţiile din agricultură”, a susţinut şeful MADR.

Nu în ultimul rând, Barbu a promis că din grupul de licenţiere de la MADR va face parte şi un reprezentanţii al uneia dintre asociaţii.

De asemenea, fermierii au transmis că în toată această perioadă vor monitoriza vămile.

„Am discutat cu preşedintele Vămii Române, va fi un număr de telefon pentru reclamaţii şi sesizări pus la dispoziţia fermierilor, dacă se vor găsi nereguli”, a mai spus ministrul Agriculturii.

Comisia Europeană nu a mai prelungit interdicțiile

În luna mai, Comisia Europeană a permis Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României şi Slovaciei să interzică vânzările interne de grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea-soarelui provenite din Ucraina, permiţând în acelaşi timp tranzitul acestor mărfuri pentru export în altă parte.

Executivul comunitar a pus punct pe 15 septembrie interdicţiei introduse de cele cinci state membre UE cu privire la importurile de cereale ucrainene, în schimbul unor angajamente ale Kievului că va lua măsuri pentru a controla afluxul de cereale spre ţările vecine.

Însă, Polonia, Slovacia şi Ungaria au anunţat că vor păstra propriile lor restricţii cu privire la importurile de cereale ucrainene, în pofida deciziei Comisiei. Autorităţile de la Varşovia, Bratislava şi Budapesta susţin că acţionează în interesele economiilor lor şi că deciziilor lor sunt destinate să protejeze fermierii lor de afluxul de produse ucrainene.

Ucraina era unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de cereale, înainte ca invazia rusească din 2022 să îi scadă capacitatea de a expedia produse agricole prin porturile sale de la Marea Neagră. De atunci încoace, fermierii ucraineni s-au bazat pe exporturile realizate prin ţările vecine, inclusiv prin România.

Conform autorităţii portuare, în primele opt luni ale anului 2023, Ucraina a exportat 9,2 milioane de tone de cereale prin Portul Constanţa, însă ritmul livrărilor a încetinit, pe măsură ce atacurile ruseşti asupra porturilor de la Dunăre s-au intensificat. Comparativ, pe tot parcursul anului 2022, Ucraina a expediat 8,6 milioane de tone de cereale prin Portul Constanţa.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

LIVE TEXT Război în Ucraina, 23 septembrie – Locuitorii din mai multe case din Sevastopol, lângă care au căzut resturile de rachete, vor fi evacuați

Publicat

in

Atacul asupra sediului Flotei vine după ce traficul pe Podul Crimeii și traficul maritim au fost oprite temporar dimineață. Imaginile cu un nor de fum în Portul Sevastopol au fost urmate de anunțul Ministerului Apărării de la Moscova. Aceștia au comunicat că în jurul orei 10:30, sistemele de apărare antiaeriană au identificat două drone și rachete ghidate lansate de ucraineni asupra coastei vestice a Crimeii. Anterior, instituția condusă de Serghei Șoigu anunțase că două drone ucrainene au fost distruse deasupra Mării Negre, lângă coasta sud-estică a peninsulei.

STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de războiul din Ucraina în timpul zilei de sâmbătă, 23 septembrie 2023, pe măsură ce apar.

UPDATE 23 septembrie, ora 02.00: Kremlinul își freacă mâinile de bucurie: Rusia consideră ‘inevitabilă’ o creştere a tensiunilor între Kiev şi aliaţii săi europeni

Kremlinul estimează vineri că o creştere a tensiunilor între Ucraina şi aliaţii săi din Europa este ”inevitabilă”, o reacţie faţă de disputa în curs dintre Kiev şi Polonia cu privire la exportul ucrainean al cerealor la Marea Neagră, relatează AFP.

”Prezicem că aceste fricţiuni între Varşovia şi Kiev vor creşte”, a răspuns presei un purtător de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, întrebat despre anunţul Poloniei cu privire la faptul că nu mai livrează armament Ucrainei.

Continuarea aici

content-image

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Ce riscă România și cât va încasa statul din impozitul de 1% impus băncilor și multinaționalelor care declară că nu realizează profit (consultanți)

Publicat

in

Experții companiei de consultanță fiscală PwC România au calculat cât ar putea încasa România suplimentar la bugetul statului prin aplicarea impozitului minim de 1% pe cifra de afaceri, a afirmat vineri, Daniel Anghel, coordonator servicii fiscale şi juridice, citat de Agerpres.

Conform acestuia, principalele sectoare afectate de impozitul de 1% pe cifra de afaceri sunt „energie auto, sectorul tutunului, farmaceutic şi construcţii”, iar o parte din aceste companii „sunt deja supra-impozitate, precum cele din sectorul de petrol şi gaze sau producătorii şi furnizorii de energie electrică”.

„Dintre toate modificările, aş spune, cel mai important este impozitul minim pe cifra de afaceri, care va avea, după cum vedeţi şi cel mai mare impact. Este o estimare pe care am făcut-o împreună cu colegii mei. Aţi auzit, impozitarea cifrei de afaceri este o practică aproape inexistentă în ţările dezvoltate, tocmai pentru că mărimea cifrei de afaceri nu înseamnă implicit şi profituri pe măsură. Marjele de profit diferă, evident, de la un sector economic la altul, dar şi în funcţie de contextul economic. Conform estimărilor noastre, vedeţi, vor fi 756 de companii eligibile la plata acestui impozit pe cifra de afaceri, 20 dintre acestea fiind instituţii de credit, iar 335 de companii ar urma să plătească în continuare 16% impozit pe profit. Suma pe care estimăm că Ministerul de Finanţe o va încasa suplimentar prin aplicarea acestui impozit este de 6,2 miliarde de lei în plus la bugetul statului”, a declarat Daniel Anghel, la conferinţa „Get ready for the fiscal new wave”, organizată de PwC România.

Se schimbă regulile în timpul jocului

El a menţionat că aceste estimări iau în calcul doar cifrele bilanţiere ale companiilor, aşa cum ele au fost publicate în 2022 pe site-ul Ministerului Finanţelor, nu veniturile totale prevăzute de proiectul de lege, care, în anumite situaţii pot fi chiar mai mari.

„Aceasta este poza, să spun, a impactului pe care noi cel puţin la acest moment, luând în calcul şi discuţiile din perspectiva veniturilor totale, care credem că se vor contura în jurul acestui impozit. Principalele sectoare afectate sunt energie auto, sectorul tutunului, farmaceutic şi construcţii. O parte importantă dintre aceste companii sunt deja supra-impozitate, precum cele din sectorul de petrol şi gaze sau producătorii şi furnizorii de energie electrică. Companii din sectorul automotive sunt cele care, ştim foarte bine, au contribuţie semnificativă la exporturile României, cu marje de profit reduse sau cu pierderi din cauza crizei semiconductorilor la nivel global. 27% spre exemplu, din exporturile României, sunt generate de industria auto. Sectorul construcţiilor, ştim la fel de bine, a avut cea mai mare contribuţie la creşterea reală a produsului intern brut în anul 2022, ca urmare a investiţilor în infrastructură. Însă în trimestru II 2023 vedem deja o încetinire, în special pe zona rezidenţială. Nu este surprinzător că foarte multe dintre aceste companii sunt şi companii reglementate, fie că vorbim de energie sau farma şi, evident, putem spune că lucrurile acestea vin să schimbe regulile jocului în timpul jocului”, a spus Daniel Anghel.

Posibile efecte nedorite

Potrivit reprezentantului companiei de consultanţă, impozitul pe cifra de afaceri, ca şi consecinţe la care ne putem aştepta, va încetini ritmul de creştere economică într-un context oricum volatil. Acesta descurajează investiţiile, cu precădere cele asumate de companii pe termen scurt şi mediu.

„Deşi la prima vedere putem spune că impozitul pe cifra de afaceri poate părea, cel puţin din perspectiva bugetară, un instrument atrăgător, totuşi această măsură poate avea un efect contrar, respectiv migrarea activităţilor unor companii către alte state sau amânarea intenţiilor de investiţii. Şi asta în contextul în care România, în ultimii 2 ani de zile, a avut cifre record din perspectiva investiţiilor străine directe, undeva la 9-10 miliarde de euro pe an şi tocmai redevenisem atractivi pentru investitorii străini. Sperăm să rămânem în continuare aşa. După cum bine ştiţi, din păcate aceste modificări nu au fost însoţite şi de o analiză de impact, costuri versus beneficii. De aceea am încercat să facem o simulare măcar pentru impozitul pe cifra de afaceri. Va genera cu siguranţă presiuni inflaţioniste prin transferul costurilor către consumatorii finali. Şi nu în ultimul rând, credem că va reduce competitivitatea României cu impact asupra exporturilor. Nu e un lucru surprinzător. Vom deveni mai scumpi şi, ca atare, mai puţin atractivi, cu potenţial efect asupra balanţei comerciale, care sperăm să nu devină iarăşi deficitară. În concluzie, România are o situaţie bugetară dificilă, dar credem că majorarea taxelor nu ar fi trebuit să fie singura soluţie”, a declarat Daniel Anghel.

Potrivit acestuia, avem o colectare care ne plasează, din păcate, la coada clasamentului din Uniunea Europeană.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend