Începe răzbunarea oficială după ce oamenii legii au descins la mai mulți sponsori de-ai lui Călin Georgescu și l-au reținut pe Bogdan Peșchir, care ar fi finanțat campania candidatului independent cu un milion de dolari.

AUR va depune o moţiune simplă împotriva ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, pe motiv că acesta „girează o intimidare a populaţiei”, a declarat, luni, liderul grupului parlamentar al partidului din Camera Deputaţilor, Mihai Enache, anunță Agerpres.

Cătălin Predoiu îi răspunde lui George Simion care i-a cerut să oprească ‘poliția politică’: Încă o dată spun, ministrul n-are atribuții operative în anchete

„La Camera Deputaţilor, vom depune o moţiune simplă împotriva domnului ministru de Interne, Cătălin Predoiu, care, prin activitatea sa, girează o intimidare a populaţiei. Ce am văzut zilele trecute cu anumiţi influenceri de pe TikTok sau de pe alte reţele sociale, care au fost ridicaţi de acasă, care au fost umiliţi în public, cum a fost cazul lui Bogdan Peşchir, nu este Justiţie, nu este Poliţie corectă, este o formă de intimidare a cetăţenilor şi a alegătorilor. Domnul ministru de Interne nu trebuie să îşi pună Poliţia pe urmele celor care îşi exprimă simpatiile politice pe reţelele de socializare”, a afirmat Enache, într-o conferinţă de presă, la Palatul Parlamentului.

Potrivit acestuia, Predoiu trebuie să explice dacă problemele cu reţelele de trafic de persoane de la graniţa SUA cu Mexicul reprezintă motivul pentru amânarea acordării vizelor pentru cetăţenii români care vor să călătorească în Statele Unite. „Domnul ministru de Interne ar trebui, în locul urmăririi acestor influenceri, să ia măsuri, să iasă public şi să ne spună care sunt problemele reţelelor de trafic de persoane la graniţa Statelor Unite cu Mexicul şi să ne spună dacă aceasta este cauza pentru amânarea acordării vizelor pentru cetăţenii români pentru intrarea în Statele Unite. Noi spunem că un ministru de Interne trebuie să se ocupe de problemele importante ale ţării şi ale cetăţenilor şi nu de Poliţie politică împotriva cetăţenilor care au opinii personale, simpatii politice, pe care şi le exprimă în mod legal”, a susţinut Mihai Enache.

UPDATE Cătălin Predoiu a reacționat la moțiune

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a declarat că se va prezenta în Parlament și va răspunde cu argumente tuturor întrebări formulate de AUR, așa cum a făcut-o și în trecut. AUR a anunțat luni că va introduce o moțiune simplă contra lui Cătălin Predoiu.

AUR îl acuză pe ministrul de Interne că a ordonat arestarea lui Bogdan Peșchir, unul dintre finanțatorii campaniei lui Călin Georgescu pentru alegerile prezidențiale din 2024.

„În ceea ce privește moțiunea, moțiunea simplă pe care urmează să o formuleze partidul AUR, e un exercițiu democratic, eu am mai trecut prin astfel de moțiuni, și înainte de ridicarea MCV, și înainte de intrare în spațiul Schengen, m-am prezentat în Parlament, am răspuns cu argumente oricăror întrebări, așa voi proceda și în cazul acestei moțiuni”, a declarat Cătălin Predoiu la Digi24.

Ministrul Predoiu a mai declarat că nu are nicio atribuție în coordonarea anchetelor sau în întocmirea dosarelor de către polițiști.

„După cum am spus în repetate rânduri, un ministru de Interne nu coordonează anchete, nu conduce dosare polițienești sau judiciare, nu are niciun amestec în operațiunile poliției române, poliției de frontieră, inspectoratului general pentru situații de urgență sau jandarmeriei române. Adică în niciuna din cele patru arme principale ale Ministerului de Interne”, a mai declarat ministrul.

Publicația ucraineană Focus a realizat o analiză a relațiilor complexe dintre Moscova și Washington, evidențiind momente istorice cheie. Studiul acoperă o gamă largă de evenimente, de la războiul ruso-japonez și criza Suezului, până la semnarea Acordului privind Alaska și California.

Chiar dacă în conștiința colectivă predomină ideea că SUA și Rusia au fost mereu adversari, realitatea este mult mai nuanțată. De-a lungul istoriei, cele două națiuni au fost adesea aliați, chiar în momente de mare tensiune.

De fapt, povestea relațiilor dintre Statele Unite și Rusia nu este doar una de confruntare, ci și de colaborare în perioade critice, chiar și în timpul Războiului Rece. Deși războiul dintre cele două mari puteri a fost unul indirect, printr-o competiție aprigă ce a cuprins de la explorarea spațială la lupta între Pepsi și Coca-Cola, realitatea istorică arată o realitate mult mai complexă decât simplul „război rece” între cele două națiuni.

Multe momente de confruntare

Unul dintre cele mai cunoscute momente de tensiune din timpul Războiului Rece a fost Criza Rachetelor din Cuba, însă în retrospectivă, putem observa că aceasta a fost mai mult o manifestare a „mușchilor” politici ai celor două superputeri. Mai periculoase au fost momentele de confruntare reală, cum ar fi în Vietnam și Afganistan, unde ambele părți au implicat trupele și au înregistrat pierderi semnificative (58.220 de morți și 303.644 de răniți pentru SUA în Vietnam, 15.052 de morți și 53.753 de răniți pentru URSS în Afganistan). Se poate spune că această „linie roșie” a fost atinsă și în Războiul din Coreea, când aviația sovietică a fost implicată, deși oficial acest lucru nu a fost confirmat.

Totuși, un fapt istoric remarcabil este că niciodată nu a existat un război direct între Statele Unite și Rusia. Războiul Rece, în esența sa, a fost doar un episod dintr-o istorie diplomatică de peste două secole între Statele Unite și diferitele entități care au existat pe teritoriul Rusiei: Imperiul, Uniunea Sovietică și Federația Rusă.

Statele Unite și Rusia au cunoscut și momente de colaborare strânsă

În ciuda diferențelor ideologice și geopolitice, relațiile dintre Statele Unite și Rusia au cunoscut momente de colaborare strânsă. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ambele națiuni au fost parte ale coaliției anti-hitleriste, iar în Primul Război Mondial, SUA nu s-au implicat direct, dar au susținut indirect Rusia, care era prinsă în mijlocul revoluției interne.

Dar, dacă privim mai în profunzime, găsim momente de colaborare care au marcat istoria relațiilor bilaterale. Un exemplu notabil este sprijinul pe care Rusia l-a oferit, fără să fie recunoscut oficial, în cadrul Războiului pentru Independență al Statelor Unite. Cea mai cunoscută intervenție a fost retragerea susținerii Rusiei față de Marea Britanie în acest conflict, ceea ce a permis ca mișcarea de independență americană să câștige timp și susținere internațională.

Alaska și colaborarea economică

Un alt punct semnificativ în relațiile bilaterale a fost tranzacția din 1867, când Rusia a vândut Alaska Statelor Unite, un moment deosebit de important pentru ambele părți. Vânzarea a fost nu doar un simplu schimb economic, ci și o mutare strategică, întrucât a limitat extinderea britanică în zona Pacificului și a consolidat influența americană.

În secolul XIX, atât Statele Unite cât și Rusia au avut o cooperare economică și tehnologică notabilă. De exemplu, americanii au ajutat la construirea infrastructurii ruse, iar în timpul războiului din Crimeea, medici americani au asistat armata rusă.

Speranțele și pragmatismul din secolul XX

În secolul XX, relațiile ruso-americane au continuat să evolueze, de la sprijinul acordat în timpul războiului ruso-japonez din 1905, unde președintele Theodore Roosevelt a jucat un rol crucial în negocierea păcii, până la implicarea în conflictele internaționale precum criza din Canalul Suez din 1956. În acest din urmă caz, SUA și URSS s-au aliniat împotriva Franței și Marii Britanii, demonstrând că, în ciuda rivalității, cele două superputeri pot coopera atunci când interesele lor comune se aliniază.

Relațiile în era nucleară și prietenia de durată

După înarmarea nucleară, Războiul Rece a adus cele două națiuni aproape de colaps nuclear, dar în mod paradoxal, chiar și în acele momente critice, Statele Unite și Uniunea Sovietică au continuat să colaboreze în diverse domenii. Deși competiția între cele două superputeri a fost intensă și uneori periculoasă, istoria relațiilor dintre ele arată o prietenie de lungă durată, în care conflictele temporare au fost mereu urmate de o formă de reconciliere.

Ce se întâmplă acum?

Astăzi, observăm o nouă apropiere între cele două mari puteri, după o perioadă de intensă adversitate. Cei care suferă din această „dorință de reconciliere” sunt, de obicei, terțe părți, iar în acest caz, Ucraina ar putea plăti prețul unei noi „prietenii” care se formează pe seama sa.

Astfel, în ciuda tuturor diferențelor și conflictele de-a lungul istoriei, SUA și Rusia rămân două națiuni care, mai mult decât au fost adversare, s-au dovedit a fi adevărați parteneri într-un joc global în continuă schimbare, subliniază focus.ua.

Pentru cei care țin postul Paștelui, Mihaela Bilic recomandă un aliment ieftin, gustos și sățios, cu un aport caloric foarte scăzut, un substitut perfect pentru produsele obișnuite de post.

Cu toate că există o mulțime de alimente de post disponibile în această perioadă, Mihaela Bilic spune că există unul care costă doar 2 lei și este ideal pentru beneficiile sale.

Medicul nutriționist recomandă pufuleții pentru perioada postului, explicând ca sunt sănătoși, nu conțin calorii și sunt realizați din mămăligă expandată.

Potrivit Miahelei Bilic, pufuleții sunt slabi în calorii, o pungă de 85 de grame având doar 360 de calorii.

De asemenea, aceasta spune că sunt sățioși și gustoși și oricine și-i poate permite, spre deosebire de majoritatea produselor de post care sunt destul de scumpe.

„Știu că îi știți, dar merită să îi mai laud un pic. Cea mai sănătoasă gustare, ronțăială sărată, cum vreți voi să îi ziceți. Densitate calorică, cea mai mică. Ce înseamnă asta? Ditamai punga are 85 de grame și 360 de calorii, față de alte ronțăieli care au în medie 540 de calorii (100 de grame), dar sunt doi biscuiți. Pe când asta, uitați-vă cât mâncăm. De ce? Pentru că este mămăligă expandată cu aer”, a afirmat Mihaela Bilic pe pagina sa de Facebook.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) a anunţat, luni, efectuarea unei noi prelevări de organe şi de multiţesut de către echipe de medici din Târgu Mureş şi Cluj-Napoca.

„În acest weekend, echipe de medici de la Târgu Mureş şi Cluj au prelevat rinichii, cornee şi os-tendon de la un pacient aflat în moarte cerebrală la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş. Este vorba despre un bărbat de 55 de ani, internat în Secţia Clinică ATI, în urma unui AVC hemoragic. Rinichii au fost trimişi la Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj, corneea a ajuns la Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice Bucureşti iar ţesutul osos a fost trimis la Banca de ţesut Colentina”, a precizat SCJU Târgu Mureş într-un comunicat de presă.

Intervenţia de prelevare a ţesutului osos a fost realizată de către echipa de medici din cadrul Secţiei Clinice Ortopedie şi Traumatologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, coordonată de dr. Pal Fodor şi dr. Solyom Arpad, singura echipă suport din ţară care realizează prelevare, iar intervenţia de prelevare de cornee a fost realizată de către echipa de medici din cadrul Secţiei Clinice Oftalmologie a Spitalului Clinic Judeţean Mureş, coordonată de dr. Lilea Cosmin, medic specialist Oftalmologie.

Echipa SCJU pentru declararea şi menţinerea donatorului a fost coordonată de dr. Mihai Morariu şi a fost formată din dr. Raluca Fodor, asistent Dorin Boca şi coordonatorul regional dr. Oana Pitea.

Intervenţia de prelevare a rinichilor a fost realizată de echipa de la Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj, coordonată de dr. Dan Pop.

„Mulţumim familiei, care a fost de acord cu prelevarea, transformând astfel moartea unui om drag într-o şansă la viaţă pentru alţi oameni, precum şi echipelor de prelevare care au făcut tot posibilul, prin profesionalism şi munca depusă, ca gestul familiei să nu fie în zadar şi alţi pacienţi să primească şansa la o viaţă mai bună. Transplantul înseamnă VIAŢĂ! Echipele medicale de prelevare adresează mulţumiri Laboratorului de Anatomie Patologică din cadrul spitalului şi Serviciului Judeţean de Ambulanţă Mureş pentru promptitudinea şi sprijinul real acordat la fiecare solicitare. Prelevarea realizată în acest weekend este cea de-a treia din anul 2025 la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş”, se mai menţionează în comunicatul de presă.

În peisajul tumultuos al activismului românesc contemporan, o figură se distinge prin prezența sa inconfundabilă și acțiunile sale controversate. Cezar Cătălin Avrămuță, cunoscut publicului larg drept „Stegarul dac„, a devenit un simbol al protestului și al rezistenței civice, stârnind deopotrivă admirație și critici. Povestea sa ilustrează complexitatea relației dintre activism și societate în România de astăzi.

Originea și identitatea stegarului dac

Cezar Cătălin Avrămuță, supranumit „Stegarul dac„, s-a impus ca o figură emblematică a mișcărilor contestatare din România contemporană. Născut la Constanța în 1967, Avrămuță a atras atenția prin prezența sa distinctivă la manifestații, purtând costum tradițional și un steag tricolor impunător.

Deși inițial profesor de matematică, Avrămuță a renunțat recent la catedră pentru a se dedica pe deplin activismului civic. Această decizie radicală ilustrează devotamentul său față de cauzele pe care le îmbrățișează și dorința arzătoare de a influența cursul societății românești.

Apariții publice și acțiuni de protest ale stegarului dac

Protestele lui Avrămuță se remarcă prin caracterul lor spectaculos și controversat, captând atenția presei și stârnind polemici aprinse. Printre cele mai răsunătoare se numără escaladarea clădirii Universității din București și urcarea pe o macara în sectorul 6 al Capitalei. De asemenea, a organizat o manifestație în curtea Arestului Central al Poliției Capitalei, provocând reacții intense.

Stegarul dac își justifică acțiunile prin opoziția față de posibila anulare a alegerilor prezidențiale din 2024 și susținerea candidaturii lui Călin Georgescu. El denunță ceea ce consideră a fi „abuzuri dictatoriale” ale autorităților, iar gesturile sale extreme au dus invariabil la intervenția forțelor de ordine și au generat unde de șoc în spațiul public.

Controversele și incidentele legate de Cezar Avramuta

Activismul neconvențional al lui Avrămuță a dat naștere unor situații tensionate și incidente notabile. Autoritățile au solicitat în repetate rânduri evaluarea sa psihologică, argumentând că acțiunile sale pun în pericol atât propria siguranță, cât și pe cea a trecătorilor. Un episod marcant a avut loc recent, când, în urma unui protest, Avrămuță a fost internat temporar la Spitalul de Psihiatrie Obregia pentru examinare.

Adepții săi interpretează aceste măsuri ca tentative de intimidare și suprimare a vocii sale. Asocierea cu Călin Georgescu, fost aspirant la președinție, a adăugat o dimensiune politică controverselor, transformându-l pe Avrămuță într-o figură polarizantă pe scena publică românească.

Impactul și percepția publică asupra stegarului dac

Opinia publică privind Stegarul dac este profund scindată. Susținătorii îl văd ca pe un luptător neînfricat pentru democrație, în timp ce detractorii îl consideră un element perturbator și o amenințare la adresa ordinii publice. Indiferent de perspectivă, acțiunile sale au catalizat dezbateri intense despre limitele protestului, libertatea de exprimare și rolul activismului civic în societate.

Prin gesturile sale îndrăznețe și controversate, Cezar Cătălin Avrămuță s-a impus ca o figură de neocolit a mișcărilor contestatare din România, lăsând o amprentă durabilă asupra discursului public și a percepției colective asupra implicării civice.

Legături suplimentare relevante:

Donald Trump l-a criticat pe actorul George Clooney, un activist democrat proeminent, după ce acesta a abordat teme politice în cadrul unei emisiuni. Președintele american l-a descris pe actorul premiat cu Oscar drept „un «star» de cinema de mâna a doua și un expert politic ratat”.

Starul premiat cu Oscar a fost subiectul emisiunii 60 Minutes, duminică, pentru a-și promova debutul pe Broadway, într-o versiune scenică a filmului „Good Night, and Good Luck”, în care îl joacă pe jurnalistul veteran Edward R. Murrow.

În cadrul interviului, Clooney, în vârstă de 63 de ani, a vorbit despre decizia sa de a renunța la sprijinul acordat fostului președinte Joe Biden printr-un editorial publicat în New York Times. Lupta dintre guvern și presă este o „luptă de veacuri”, a spus Clooney, potrivit The Guardian.

„Vedeți că se întâmplă la LA Times, vedeți că se întâmplă la Washington Post”, a spus el, referindu-se la protestele personalului celor două publicații față de proprietarii lor de dreapta, ambii luând măsuri drastice împotriva ziarelor care au ales să susțină un candidat la alegerile de anul trecut.

„Guvernelor nu le place libertatea presei. Nu le-a plăcut niciodată. Și asta este valabil indiferent dacă ești conservator, liberal sau de orice altă parte ai fi. Nu le place presa”, a adăugat el.

Trump l-a mai criticat pe Clooney și în trecut

Trump a reacționat la afirmațiile actorului pe Truth Social pentru a combate argumentele lui Clooney și pentru a lansa o ofensivă împotriva emisiunii.

„De ce ar face 60 Minutes, acum extrem de discreditată, o emisiune total măgulitoare despre George Clooney, un «star» de cinema de mâna a doua și un expert politic ratat?” a scris Trump.

Trump l-a mai criticat pe Clooney și în trecut, numindu-l un „actor de film fals” care „nu a fost niciodată aproape de a face un film măreț”.

„Ce știe Clooney despre orice? Ar trebui să iasă din politică și să se întoarcă la televiziune. Filmele nu au funcționat niciodată cu adevărat pentru el!!!”, a spus Trump.