Andrei Burcă a declarat vineri seară, după meciul cu Bosnia, scor 0-1, că el şi ceilalţi tricolori sunt trişti şi dezamăgiţi. El a vorbit şi despre faza din minutul 56, scrie news.ro.

”Suntem trişti, dezamăgiţi. Am dominat adversarul, nu am reuşit să băgăm mingea în poartă. A venit acea centrare, s-a făcut 1-0, după a fost greu să revenim. A fost greu să băgăm mingea în poartă. Am pregătit jocul să fim calmi, să avem posesia. Nu ne-am aşteptat să marcheze la prima fază, la acea bâlbâială. Cred că au avut un şut pe poartă. Noi ne-am pregătit să pasăm. Avem o identitate de joc şi trebuie să continuăm pe acest drum.

Am vrut să marcăm din primele minute, dar ştiam că sunt 90 de minute, nu trebuie să mergi direct peste adversar. Se întâmplă uneori ca adversarul să aibă o singură ocazie şi să marcheze şi noi să avem multe şi să ratăm. Dacă marcam cu siguranţă întorceam rezultatul”, a spus Burcă, potrivit digisport.ro.

”Nu vreau să comentez arbitrajul, să găsesc o scuză. A fost acea fază (din minutul 56), cu toţii am văzut penalti, până şi tuşierul. Tuşierul a dat lovitură liberă directă. Trebuia să marcăm din ocaziile pe care le-am avut. Ăsta este fotbalul. Mister ne-a spus să ţinem capul sus în vestiar, după să scoatem maximum. Este o seară tristă”, a mai afirmat el.

Reprezentativa României a fost învinsă, vineri seară, pe Arena Naţională, cu scorul de 1-0 (1-0), de selecţionata din Bosnia şi Herţegovina, în prima etapă a grupei H a preliminariilor europene pentru Cupa Mondială din 2026.

Prinţul William a îmbrăcat echipamentul de luptă pentru a vizita trupele britanice din Estonia, vineri, într-o deplasare menită să sublinieze sprijinul ţării sale pentru operaţiunile NATO din Europa de Est, relatează Reuters.

William, moştenitorul tronului britanic şi fiul cel mare al regelui Charles, a fost în tabăra Tapa, la aproximativ 200 km de graniţa cu Rusia. A inspectat vehicule de luptă ale infanteriei şi a mers pe un tanc în acest timp el purtând echipament militar complet, de camuflaj.

Marea Britanie are aproximativ 900 de soldaţi în Estonia şi Polonia ca parte a „Operaţiunii Cabrit”, contribuţia britanică la extinderea forţelor NATO pe flancul estic al alianţei ca urmare a invaziei ruse în Ucraina.

???????????????? Thanks to the Mercian Regiment and everyone who has hosted and met with us over the last two days in Estonia. A memorable two days! pic.twitter.com/cL8xgU5LCR

— The Prince and Princess of Wales (@KensingtonRoyal) March 21, 2025

Vizita de două zile a prinţului are loc în timp ce Marea Britanie şi alţi aliaţi europeni îşi sporesc cheltuielile pentru apărare, ca răspuns la apelurile preşedintelui american Donald Trump ca celelalte ţări NATO să contribuie mai mult la securitatea Europei.

William a fost fotografiat stând în faţa unor rulouri de sârmă ghimpată şi în faţa unor coloane de fum galben, în timp ce observa un exerciţiu de curăţare a tranşeelor.

Training alongside the Mercian Regiment in Estonia, honing vital skills for operations in extreme conditions. From field training to weapon systems operation, this deployment is key!

So brilliant to see the dedication and expertise of our troops in action. pic.twitter.com/bz82Gyku9N

— The Prince and Princess of Wales (@KensingtonRoyal) March 21, 2025

El a participat, de asemenea, la o ceremonie de predare-primire a Royal Dragoon Guards, care tocmai şi-a încheiat misiunea la Tapa, către Regimentul Mercian, care îşi începe turul de şase luni. William este colonel-şef al Regimentului Mercian.

For many, this is a return to Operation CABRIT, bringing vital experience and resilience to the mission. Grateful to our Estonian hosts and all who make this deployment possible, including families and support staff. pic.twitter.com/kC07QA4A7A

— The Prince and Princess of Wales (@KensingtonRoyal) March 21, 2025

„De la instruirea pe teren la operarea sistemelor de arme, această desfăşurare este esenţială! Este excelent să vedem dedicarea şi expertiza trupelor noastre în acţiune”, a postat pe X biroul lui William de la Palatul Kensington.

Vizita cu încărcătură simbolică a fost prima deplasare a lui William în statul baltic. În urmă cu doi ani, acesta i-a vizitat pe soldaţii britanici din Polonia care erau implicaţi în acordarea de sprijin Ucrainei.

El a stat de vorbă cu soldaţii despre experienţele lor de a fi în misiune şi a discutat despre psihicul lor cu ofiţerii de asistenţă socială ai armatei.

Great to hear about the emotional and mental wellbeing support available to soldiers deployed in Tapa Camp on Operation CABRIT. pic.twitter.com/rTwCXUC0eY

— The Prince and Princess of Wales (@KensingtonRoyal) March 21, 2025

Franţa, Germania şi Regatul Unit au cerut vineri „revenirea imediată la o încetare a focului” în Fâşia Gaza, declarându-se „revoltate” de bilanţul morţilor în rândul civililor de când Israelul a încălcat armistiţiul, notează AFP, citat de AGERPRES.

Într-un comunicat comun, miniştrii de externe Jean-Noël Barrot, Annalena Baerbock şi David Lammy au denunţat „un recul dramatic pentru oamenii din Gaza, ostatici, familiile lor şi întreaga regiune”.

„Suntem revoltaţi de numărul victimelor civile şi solicităm urgent revenirea imediată la o încetare a focului”, au afirmat ei în declaraţia publicată în engleză de Londra şi Berlin.

„Îndemnăm toate părţile să reia negocierile pentru ca încetarea focului să fie implementată în întregime şi să devină permanentă”, au adăugat ei.

Potrivit Apărării civile din Gaza, atacurile israeliene asupra teritoriului au făcut 520 de morţi de când Israelul a rupt armistiţiul marţi.

„Este clar că Hamas nu mai trebuie să conducă Gaza, nici să reprezinte o ameninţare pentru Israel. Totuşi, acest conflict nu poate fi rezolvat prin mijloace militare”, au subliniat miniştrii francez, german şi britanic.

„O nouă vărsare de sânge nu este în interesul nimănui”, au adăugat ei.

Miniştrii au cerut „tuturor celor care au influenţă asupra Hamas să folosească această influenţă pentru a se asigura că nu mai vor exista atacuri împotriva Israelului” şi au chemat Israelul „să respecte pe deplin dreptul internaţional şi să permită imediat livrarea de ajutoare”.

Operaţiunile aeriene şi terestre din Fâşia Gaza au spulberat calmul relativ care domnea de la intrarea în vigoare a încetării focului pe 19 ianuarie în teritoriul devastat de războiul declanşat în urmă cu mai bine de 17 luni de mişcarea islamistă palestiniană.

Mircea Lucescu, selecţionerul echipei naţionale a României, a declarat vineri seară, după meciul de pe Arena Naţională cu Bosnia, scor 0-1, că elevii săi pot învinge la Viena sau în Bosnia, scrie news.ro.

„Nu pot să spun… E o tristeţe generală. Ne doream foarte mult să începem cu o victorie, dar am avut în faţă o echipă care s-a bătut şi care a făcut tot posibilul să nu joace. Au marcat, apoi au întrerupt foarte mult jocul. Am avut un arbitraj extrem de înţelegător pentru ei. Am dominat destul de categoric, ne-am creat şi multe ocazii de gol. Am avut şi două situaţii destul de dubioase, de penalti… toate au contribuit la această nereuşită. Mergem înainte, cum au câştigat ei, putem şi noi să câştigăm la ei.

Am plecat cu stângul în această campanie. Ne-au ipsit nişte jucători importanţi, care ar fi putut să ajute. Nu pot să fiu supărat pe jucători. Ne-a lipsit răbdarea, ne-am precipitat şi am vrut să rezolvăm rapid nişte faze. Vorbim de generaţia de suflet, dar acum suntem obligaţi să găsim soluţii alternative la acel nucleu de jucători. Trebui să ajungem din nou să ne dominăm adversarul, cum am făcut astăzi, dar cu mai multe şanse de reuşită”, a declarat selecţionerul Mircea Lucescu.

În stâncile aride ale deșertului Namibian, cercetătorii au identificat structuri numite micro-tuneluri, iar analizele au dezvăluit că acestea nu sunt rezultatul unor procese geologice, ci urmele lăsate de o formă de viață necunoscută, despre care încă nu se știe nimic.

Aceste galerii tubulare, având un diametru de aproximativ jumătate de milimetru și o lungime de până la 3 centimetri, au fost identificate în marmura și calcarul unor regiuni izolate de către profesorul Cees Passchier de la Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz, în urmă cu 15 ani, în cursul unor cercetări geologice în Namibia, Africa de Sud.

Structuri similare au fost descoperite ulterior în Arabia Saudită și Oman. În urma unor cercetări detaliate, profesorul și colegii săi au găsit urme de material biologic în aceste micro-tuneluri, indicând o posibilă activitate microbiană responsabilă pentru crearea acestor cavități în rocă.

Aceste organisme, cunoscute drept endoliți, trăiesc în adâncul rocilor și își obțin energia și nutrienții din aceste medii aspre. Exemple de micro-organisme similare au fost găsite și în valea uscată din regiunea Victoria de Sud din Antarctica, dar și în deserturile din Israel și California.

Microorganismele misterioase au săpat în marmură pentru a extrage nutrienți

În cadrul micro-tunelurilor din Namibia a fost detectată o prezență de carbonat de calciu sub formă de pulbere, ceea ce sugerează că aceste microorganisme au săpat în marmură pentru a extrage nutrienți.

Cu toate acestea, natura specifică a organismului care a creat aceste tuneluri rămâne necunoscută, posibilele ipoteze incluzând bacterii, licheni, ciuperci sau chiar forme de viață necunoscute până acum.

Tentativele de identificare a ADN-ului sau proteinelor s-au dovedit inutile, dat fiind că mostrele ar putea avea până la două milioane de ani vechime, scrie incredibilia.ro.

Această descoperire ridică întrebări despre un posibil rol al acestor microorganisme în ciclul global al carbonului, sugerând că ar putea avea un impact necunoscut asupra descompunerii mineralelor de carbonat.

Implicațiile ar putea fi semnificative, fiind necesară o atenție sporită din partea întregii comunități științifice. Studiul a fost publicat în revista Geomicrobiology Journal.

Bombardamentele ruseşti au ucis vineri seară cinci persoane în Ucraina, dintre care două în Zaporojie şi trei în nordul şi estul ţării, au declarat oficialii ucraineni, relatează Reuters, citat de news.ro.

Guvernatorul regiunii Zaporojie, Ivan Fedorov, a declarat pe Telegram că oraşul a fost lovit de mai mult de 10 ori, ucigând două persoane şi rănind opt.

Imagini postate online arătau echipe de salvare care scotoceau printre dărâmături, cu blocuri de apartamente şi case având ferestre şi faţade grav avariate.

În regiunea Sumî, la graniţa de nord a Ucrainei cu Rusia, procurorii au declarat că forţele ruse au lansat cel puţin şase bombe ghidate asupra satului Krasnopillia, omorând două persoane şi rănind cel puţin două.

În estul regiunii Doneţk, punctul central al avansului constant al Rusiei spre vest, procurorii spun că forţele ruse au lansat trei bombe asupra oraşului Kostiantînivka, aproape de linia frontului, omorând o persoană.

Kremlinul a declarat în această săptămână că preşedintele rus Vladimir Putin a convenit, în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său american Donald Trump, să respecte o încetare a focului de 30 de zile asupra obiectivelor energetice, dar de atunci atacurile ruseşti au continuat în Ucraina şi au lovit zone civile, inclusiv spitale.

Discuţii în privinţa unei încetării a focului sunt programate pentru săptămâna viitoare în Arabia Saudită, partea americană întâlnindu-se, separat, cu oficiali ruşi şi ucraineni.