Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Trei luni de la greva STB care a paralizat cinci zile Capitala: Câți angajați sunt cercetați disciplinar și câți au fost concediați

Publicat

in

Au trecut trei luni de la greva STB care a paralizat Capitala și care a fost declarată ilegală de către instanță. Până acum, societatea de transport public a început cercetarea disciplinară pentru aproximativ 3.000 de persoane, iar 220 de angajați sunt concediați, în timp ce altor 490 le-au fost tăiate salarriile cu procente între 5 și 10%, pentru o lună sau trei luni, potrivit datelor comunicate HotNews.ro de către conducerea STB.

Troleibuz STBFoto: Facebook

Directorul general Adrian Criț a declarat pentru HotNews.ro că procedurile nu s-au încheiat încă.

Potrivit acestuia, după grevă au fost trimise aproximativ 3.000 de convocatoare pentru cercetare disciplinară.

  • “Ca urmare a întrunirii comisiilor de cercetare și elaborării documentelor, s-a luat măsura, până în momentul de față și precizez că nu este o chestiune finalizată, desfacerii contractului individual de muncă pentru 222 de persoane și reducerea salariului pentru circa 490 de persoane. Reducerile salariale sunt între 5 și 10% pentru o lună sau 3 luni”, a explicat Adrian Criț.

Întrebat cine a fost sancționat cu desfacerea contractului de muncă, directorul societății spune că în principal șoferii care au lipsit nemotivat mai mult de 3 zile, încălcând legea și atribuțiile din fișa postului.

În regulamentul intern se menționează că, dacă un angajat nu prestează activitatea timp de 3 zile, nemotivat, ca urmare a cercetării disciplinare i se poate desface contractul de muncă.

  • “Dacă am fi luat această decizie am fi ajuns ca majoritatea șoferilor să nu mai fie ai noștri. Probabil era o decizie radicală care îngreuna în continuare viața bucureștenilor.
  • Decizia de desfacere a contractului de muncă a fost luată în general pentru cei care au lipsit 4-5 zile”, a mai afirmat directorul STB.

Șoferii care au demonstrat că nu au fost lăsați să iasă pe traseu au primit clemență

El spune că au primit clemență cei care au dovedit că au vrut să vină la muncă, dar nu ar fi fost lăsați de către colegii lor.

  • ”Știți că au fost șoferi care au vrut să vină la muncă, dar nu au fost lăsați, și dacă au venit cu dovezi în acest sens nu au luat sancțiunea maximă.
  • Au fost câteva situații de acest gen. Așa cum instanța dă clemență celor care recunosc faptele și spun cine e vinovat, am crezut că trebuie să luăm și noi măsuri de acest gen. Asta a stabilit comisia.
  • Cercetarea disciplinară continuă și vom lua măsurile ce se impun”, a mai spus Criț.

STB a anagajat 180 de șoferi

În paralel, STB face angajări, fiind în procedură de angajare 180 de persoane – 80 de “manipulanți” și șoferi de troleibuz și 100 de șoferi de autobuz.

Este vorba despre solicitări de angajare depuse imediat după grevă. “Am încercat să fie șoferi cu experiență. La tramvaie am identificat viitori posibili angajați de la școala noastră”, a explicat Criț.

În ceea ce privește cercetarea penală, noutatea este că unul dintre dosare a fost mutat la Parchetul General.

  • ”S-au făcut mai multe pălângeri penale, la Parchet, Poliție, DNA, cred că 4 în total.
  • Personal am fost și am întrebat ce s-a întâmplat cu plângerea penală care a ajuns la Poliția Transporturi din București, am fost, am dat și o declarație, am întrebat care este stadiul dosarului, ulterior s-a luat decizia de a fi mutat la Parchetul General.
  • Noi putem doar să ne informăm ce se întâmplă, nu putem să ne implicăm, am pus la dispoziție toate dovezile, ce ni s-a solicitat, inclusiv acele pierderi pe care societatea le-a avut ca urmare a grevei ilegale, peste 16,6 milioane lei, și probabil va urma o expertiză. Procurorii trebuie să lucreze și să finalizeze cercetarea”, a mai explicat directorul general al STB.

Prejudiciu estimat la 16 milioane lei

Deocamdată, STB nu a primit de la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov factura cu penalitățile pentru cele 5 zile de grevă, dar atunci când o va primi, directorul STB spune că se va îndrepta împotriva vinovaților pentru a recupera suma. Prejudiciul estimat este de 16 milioane lei.

Despre greva STB din 20 ianuarie

Greva STB a început în 20 ianuarie și a durat cinci zile, fiind sistată după ce conducerea STB a anunțat că angajează șoferi, iar cei care nu vin la muncă vor fi sancționați până la desfacerea contractului de muncă.

Încă din prima zi, Tribunalul București a suspendat greva și a dispus reluarea imediată a activității STB, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Primarul general, Nicușor Dan, spunea că greva a fost orchestrată de Vasile Petrariu, liderul sindicatului reprezentativ din STB, la vremea respectivă și consilier general PSD. Petrariu a susținut că a fost o grevă spontană.

Principala revendicare a fost demisia directorului general Adrian Criț. Angajații au mai cerut și majorarea salariilor cu 10% și negocierea contractului colectiv de muncă.

În 2021, societatea de transport public din București (STB) a avut un buget de 1,2 miliarde lei, din care aproximativ 928 de milioane de lei s-au dus pe salariile celor circa 11.200 de angajați.

Șoferii de autobuze, troleibuze și tramvaie sunt însă puțin peste 4.500, restul fiind personal auxiliar precum mecanici sau vânzători de bilete. Un șofer de autobuz câștigă până la 7.800 de lei, potrivit datelor obținute de HotNews.ro, iar unul de troleibuz, până la 8.000 de lei. Un vatman câștigă între 2.650 și 7.767 de lei. Media este 5.300 de lei, iar majoritatea salariilor sunt între 5.000 și 6.000 de lei. Se adaugă și tichete de masă. Aceste date nu includ primele.

HotNews.ro a discutat cu un șofer STB sub protecția anonimatului, iar acesta spune că în mod clar fiecare și-ar dori să primească mai mulți bani, dar principalala problemă a angajaților este legată de mijloacele de transport în comun vechi, care au des probleme tehnice, lentoarea cu care se înlocuiesc piesele defecte și condițiile proaste de muncă.

Imediat după terminarea grevei, conducerea STB a anunțat că manifestația a cauzat un prejudiciu de 16,6 milioane lde ei. O evaluare externă ar urma să stabilească valoarea reală a prejudiciului.

După grevă, Petrariu și-a dat demisia din funcția de consilier general și din partid.

Citește și:

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Vești uriașe de la Guvern: artificiul care va crește direct salariul minim european

Publicat

in

De

PSD și Guvernul condus de Marcel Ciolacu și-au asumat introducerea salariului minim european, până la finalul anului 2024. Salariul minim european va fi în strânsă legătură cu salariul mediu pe economie, iar acesta tocmai a crescut de la 4270 de lei la 4876.

”Avem o ţară stabilă macroeconomic, avem o ţară unde în acest moment scade inflaţia şi încercăm să scădem preţurile la alimente. Acolo a mai rămas un decalaj. Am cifrele exact cât au crescut per gospodărie, cât au crescut veniturile per persoană, care sunt şi creşterile de preţuri. E pentru prima oară când suntem pe un plus de creştere”, a declarat premierul Marcel Ciolacu, la un post de televiziune.

Conform celor mai recente date furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), câștigul salarial mediu net în România a atins valoarea de 4876 lei în luna februarie 2024, față de 4.270 lei în aceași perioadă a anului trecut, adică o creștere netă de peste 600 lei.

În ceea ce privește indicele câștigului salarial real, acesta a fost de 106,5% în februarie 2024 față de aceeași lună a anului anterior, indicând o creștere a puterii de cumpărare a salariilor ajustată pentru inflație.

Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net au fost înregistrate în activități de servicii în tehnologia informației, inclusiv activități de servicii informatice, cu un nivel de 11297 lei, în timp ce cele mai mici câștiguri s-au înregistrat în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, cu 2729 lei.

Salariul mediu, în strânsă legătură cu salariul minim

Valoarea salariului mediu este corelată direct cu creșterea salariului minim pe economie. În ultimii ani, PSD a promovat o politică fiscală care a inclus o serie de măsuri economice menite să sprijine creșterea veniturilor populației și să reducă disparitățile sociale, dar și să reducă povara fiscală pentru angajați și să stimuleze creșterea economică.

Una dintre cele mai importante inițiative ale PSD a fost creșterea salariului minim pe economie. Doar în 2023, salariul minim a crescut cu 750 de lei, urmând ca de la 1 iulie acesta să crească din nou cu alți 400 de lei, ajungând la 3.700 de lei. Astfel, prin adoptarea unor politici care să stimuleze angajatorii să ofere salarii mai mari, PSD a contribuit la o creștere semnificativă a salariului minim în România. Această măsură a avut un impact pozitiv asupra milioanelor de lucrători români cu venituri mici, îmbunătățindu-le nivelul de trai și reducând riscul de sărăcie.

De asemenea, PSD a promovat creșterea salariilor în sectorul public, în special în domeniile educației și sănătății. Prin creșterea salariilor pentru profesori, medici și personalul medical, PSD a încercat să atragă și să mențină în sistemul public de sănătate și educație profesioniști calificați, îmbunătățind în același timp calitatea serviciilor oferite populației.

Salariul minim european, un echilibru între salariul minim și salariul mediu

În ciuda crizelor suprapuse din ultimii ani – Covid19, criza din energie și războiul din Ucraina – România a reușit să crească considerabil salariul mediu. Dacă în 2021 venitul mediu pe ora din România era de 8 euro/oră, în 2022 a ajuns la 9 euro/oră, iar 2023 s-a încheiat cu un venit mediu pe oră de 10,4 euro.

Aceste creșteri sunt strâns legate și de creșterea semnificativă a salariului minim care a avut parte de majorări considerabile și care a dus la o creștere în lanț a tuturor salariilor. Însă e nevoie de un echilibru între salariul mediu și cel minim astfel încât de la 1 ianuarie să se poată implementa salariul minim european, așa cum susține PSD. O astfel de măsură ar elimina decalajul dintre cei cu venituri mici și cei cu salarii mari, dar vine și cu o formulă pentru calcularea salariului minim mult mai predictibilă pentru antreprenori.

Citeste mai mult

NATIONAL

Israelul promite marea răzbunare împotriva Iranului: SUA și Marea Britanie încearcă să pună frână

Publicat

in

De

Israelul a declarat că va exista un răspuns la barajul de drone și rachete lansat de Iran în weekend, în timp ce Marea Britanie și SUA îndeamnă Tel Avivul să nu riposteze, pe fondul temerilor privind izbucnirea unui conflict mai amplu în Orientul Mijlociu, potrivit Sky News, informează Mediafax.

Șeful armatei israeliene, generalul-locotenent Herzi Halevi, a declarat că Israelul încă își analizează pașii după ce Iranul a lansat un atac cu sute de drone, rachete balistice și rachete de croazieră.

Dar el a declarat că atacul iranian de sâmbătă „va fi întâmpinat cu un răspuns”.

Atacul – în urma căruia SUA, Marea Britanie, Franța și Iordania au ajutat Tel Aviv-ul să doboare rachetele și dronele lansate asupra Israelului – a stârnit îngrijorări semnificative cu privire la o escaladare a conflictului.

SUA și Marea Britanie trag frâna Israelului

Premierul Rishi Sunak a declarat că „toate părțile trebuie să dea dovadă de reținere” și a dezvăluit că va vorbi cu premierul israelian Benjamin Netanyahu.

Ministrul de externe David Cameron declarase anterior pentru Sky News că Iranul și-a arătat natura „malignă”, dar că atacul său a fost „un eșec aproape total”. Cameron a declarat că Marea Britanie „speră că nu va exista un răspuns de retorsiune” și a îndemnat Israelul să dea dovadă de reținere.

„Acesta este un moment în care trebuie să gândim cu capul, dar și cu inima”, a spus fostul premier. „Să fim atât inteligenți, cât și duri”.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend