Premierul israelian Benyamin Netanyahu nu trebuie să „nesocotească deciziile ONU”, a avertizat miercuri preşedintele francez Emmanuel Macron, reamintind că o rezoluţie ONU a fost cea care a „creat” statul Israel, au relatat participanţii la Consiliul de Miniştri, relatează AFP. Nemulțumirea lui Macron este legată atacurile israeliene asupra bazelor Națiunilor Unite din Liban. Tot din același motiv, premierul Italiei Giorgia Meloni a anunțat că merge în Liban.

„Domnul Netanyahu nu trebuie să uite că ţara sa a fost creată printr-o decizie a ONU”, a spus şeful statului, referindu-se la votul Adunării Generale a ONU din noiembrie 1947 referitor la planul de împărţire a Palestinei într-un stat evreu şi un stat arab. „Şi, prin urmare, nu este momentul să ne rupem de deciziile ONU”, a continuat el, în timp ce Israelul desfăşoară o ofensivă terestră împotriva mişcării pro-iraniene Hezbollah în sudul Libanului, unde sunt desfăşurate forţe ONU de menţinere a păcii, transmite News.ro.

Soldații ONU, „vizați deliberat” de armata israeliană

Rezoluţia 1701 a Consiliului de Securitate al ONU prevede că numai armata libaneză şi misiunea ONU de menţinere a păcii (UNIFIL) ar trebui să fie desfăşurate în sudul Libanului şi stipulează o încetare a ostilităţilor de ambele părţi ale frontierei.

Însă Benyamin Netanyahu a afirmat că Hezbollah foloseşte instalaţiile şi poziţiile UNIFIL drept acoperire pentru atacurile sale împotriva Israelului şi i-a cerut duminică şefului ONU, Antonio Guterres, să retragă trupele din zona de conflict întrucât riscă să devină „ostatici ai Hezbollah”.

Vineri, preşedintele francez a declarat că este „total inacceptabil” ca soldaţii ONU să fie „vizaţi în mod deliberat de forţele armate israeliene”. Sâmbătă, el şi-a exprimat „marea îngrijorare cu privire la intensificarea loviturilor israeliene în Liban şi la consecinţele lor dramatice pentru populaţia civilă” şi, în acelaşi timp, a cerut Hezbollah să „înceteze imediat” loviturile sale împotriva Israelului, reiterându-şi apelul pentru o încetare imediată a focului în Liban.

Meloni: „O încălcare grosolană”

Situația UNIFIL a provocat nervozitate și la Roma, unde premierul italian Giorgia Meloni a anunțat că va vizita Libanul pe 18 octombrie. „Cred că retragerea doar pe baza unei cereri unilaterale a Israelului ar fi o mare greșeală. Ar submina credibilitatea misiunii, credibilitatea Națiunilor Unite”, a spus Meloni într-un discurs susținut în Parlament, potrivit Reuters.

Meloni a afirmat că atitudinea forțelor israeliene este „o încălcare grosolană” a rezoluției ONU în urma căreia a fost acordat mandatul UNIFIL.

Reacția celor două guverne survine în condițiile în care, dintre cei 10.000 de militari ai UNIFIL, 1.000 sunt italieni și 700 francezi.

Rusia a retras marţi afirmaţii anterioare care prezentau Arabia Saudită drept stat membru al grupului BRICS şi nu a clarificat dacă şi la ce nivel de reprezentare această ţară va participa la summitul BRICS găzduit de oraşul rus Kazan săptămâna viitoare, transmit agenţiile Reuters şi EFE, citate de Agerpres.

Arabia Saudită a fost invitată să se alătura BRICS, dar nu a devenit formal membru al acestui grup. Totuşi, săptămâna trecută, consilierul pentru politică externă al preşedintelui rus Vladimir Putin, Iuri Uşakov, a descris Arabia Saudită drept membru al BRICS şi a spus că ministrul de externe al acesteia va participa la summitul grupului.

Solicitat marţi să clarifice statutul Arabiei Saudite în grupul BRICS, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns: „Summitul va avea loc, vă vom oferi informaţii suplimentare cu privire la cine va reprezenta Arabia Saudită, dacă va fi reprezentată la acest summit, şi vom trage de aici concluziile”.

O eventuală implicare substanţială la summitul BRICS a Arabiei Saudite, ţară producătoare majoră de petrol, cu un rol substanţial în geopolitica Orientului Mijlociu şi curtată de SUA, ar fi o victorie diplomatică pentru Rusia, ce vede în grupul BRICS un pilon al unei noi ordini mondiale care să contrabalanseze dominaţia SUA în politica globală. Rusia şi-a îndemnat în acest sens partenerii din BRICS săptămâna trecută să colaboreze pentru crearea unor noi instituţii financiare internaţionale ca alternativă la Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Cine vine la summitul BRICS din Rusia

Constituit iniţial din Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, ale căror nume au dat acronimul BRICS, acest grup s-a extins anul acesta cu încă patru membri, respectiv Egipt, Emiratele Arabe Unite, Etiopia şi Iran. Recent şi-au exprimat public intenţia de adera la acest grup mai multe ţări, printre care se numără Turcia, Azerbaidjan sau Cuba, iar în total aproximativ 30 de state ar dori să se alăture grupului, potrivit mai multor oficiali.

Invitaţii de participare la summitul din 22-24 octombrie au fost adresate către 38 de ţări. Dintre acestea, 32 îşi confirmaseră participarea până săptămâna trecută, 24 urmând să fie reprezentate de liderii lor, a declarat atunci presei consilierul Iuri Uşakov.

Putin va avea întrevederi bilaterale în marja summitului cu aproximativ 20 dintre omologii săi străini. Printre liderii aşteptaţi la summitul BRICS se numără preşedinţii chinez Xi Jinping, iranian Massoud Pezeshkian, turc Recep Tayyip Erdogan şi inclusiv cel belarus Aleksandr Lukaşenko, un aliat fidel al Moscovei. Preşedinta Noii Bănci pentru Dezvoltare, fosta preşedintă braziliană Dilma Rousseff, va fi de asemenea prezentă.

Comisarul european pentru energie, Kadri Simson, le-a spus marţi jurnaliştilor că blocul comunitar va putea înlocui fluxul de gaze ruseşti care trece prin Ucraina către Europa Centrală, când contractul de tranzit va expira în decembrie, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

„Reafirm, alături de miniştri, că suntem pregătiţi pentru finalul contractului dintre Rusia şi Naftogaz (Ucraina). Există opţiuni pentru înlocuirea fluxului de 14 miliarde metri cubi de gaze ruseşti care încă sunt livrate”, a declarat Simson la o conferinţă de presă după reuniunea miniştrilor Energiei din UE.

„Nu există scuze. UE poate trăi fără gaze ruseşti… Vreau să fie clar că nu este o necesitate ci o decizie politică, şi una periculoasă”, a avertizat comisarul european pentru energie țările care ar avea reticențe să renunțe la gazele din Rusia.

În prezent, depozitele de gaze din UE sunt aproape pline şi livrările de gaze ruseşti prin Ucraina sunt responsabile pentru mai puţin de 5% din consumul continentului. Cu toate acestea, pentru ţări precum Slovacia şi Austria, găsirea de noi furnizori ar putea însemna preţuri mai mari, un lucru pe care politicienii vor să îl evite.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat marţi Germania în legătură cu deportarea unui solicitant de azil sirian în Grecia, relatează agențiile DPA și Agerpres.

Autorităţile germane nu au reuşit să garanteze că refugiatul sirian are parte de proceduri de azil adecvate în Grecia după deportarea sa şi că el nu face obiectul unor rele tratamente, au decis judecătorii CEDO.

Berlinul va trebui să achite despăgubiri în valoare de 8.000 de euro, iar Grecia va plăti o amendă, întrucât guvernul de la Atena a încălcat prevederile Convenţiei Europene privind Drepturile Omului referitoare la tratamentele inumane.

Reclamantul este un bărbat sirian care s-a deplasat prima dată în Grecia în 2018, iar ulterior a ajuns în Germania. În ziua sosirii sale în Germania, el a fost deportat în Grecia pe baza unui acord încheiat de statele Uniunii Europene, deşi bărbatul îşi exprimase în schimb intenţia de a solicita azil în Germania.

Bărbatul respectiv, care s-a născut în 1993, a stat în detenţie într-o secţie de poliţie din Grecia timp de peste două luni după ce fusese expulzat din Germania.

În ultimii ani Consiliul Europei, organizaţia umbrelă căreia îi aparţine CEDO, a criticat Grecia în mod repetat pentru tratamentul aplicat migranţilor.

Rusia, care jefuieşte sau distruge numeroase situri istorice, caută „să şteargă identitatea istorică şi culturală a Ucrainei”, a estimat marţi Consiliul Europei, denunţând „intenţia genocidară a Moscovei”, informează AFP și Agerpres.

Într-o declaraţie asupra distrugerii patrimoniului cultural în Ucraina, Congresul puterilor locale şi regionale din Consiliul Europei „a condamnat din nou războiul de agresiune dus în prezent împotriva Ucrainei şi a reafirmat ataşamentul său de neclintit faţă de independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în interiorul frontierelor sale recunoscute internaţional”.

Organizaţia continentală a deplâns „atacurile fără încetare ale Federaţiei Ruse asupra unor situri din patrimoniul cultural în Ucraina, cu încălcarea dreptului internaţional umanitar”.

„Dat fiind că peste o mie de situri culturale au fost avariate sau distruse de la începutul războiului, Congresul a subliniat că ţintirea şi jefuirea de situri culturale pare să reflecte o politică sistematică menită să şteargă identitatea istorică şi culturală a Ucrainei, semănând cu o intenţie genocidară”, insistă declaraţia adoptată marţi.

„Federaţia Rusă trebuie să plătească despăgubiri pentru distrugerile cauzate patrimoniului”

Rusia făcea şi ea parte din Consiliul Europei, însă a fost exclusă din organizaţie în martie 2022, la câteva săptămâni după agresiunea ei împotriva Ucrainei.

„Federaţia Rusă trebuie să plătească despăgubiri pentru distrugerile cauzate patrimoniului istoric, cultural şi religios”, mai aminteşte Consiliul Europei, care a înfiinţat la începutul lunii aprilie un Registru al distrugerilor cauzate de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.

În declaraţia sa, Congresul „îndeamnă autorităţile locale şi regionale din întreaga Europă să îşi intensifice eforturile pentru a ajuta Ucraina punând în funcţiune adevărate parteneriate pentru patrimoniul cultural”.

Creat în 1949, Consiliul Europei este o organizaţie internaţională cu sediul la Strasbourg ce reuneşte 46 de state semnatare ale Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului.

Departamentul Transporturilor din SUA a anunţat joi impunerea unei amenzi de 4 milioane de dolari companiei aeriene germane Lufthansa pentru discriminarea unor pasageri evrei care au călătorit în luna mai 2022 între New York şi Budapesta, cu transfer pe aeroportul german Frankfurt, relatează Reuters, preluată de Agerpres.

Cei 128 de pasageri evrei, dintre care aproape toţi purtau haine specifice bărbaţilor evrei ortodocşi, au fost refuzaţi la îmbarcare pe zborul de conexiune la Frankfurt în urma comportamentului necorespunzător al unora dintre ei.

Deşi mulţi dintre aceşti pasageri nu se cunoşteau între ei şi nici nu călătoreau împreună, cei chestionaţi de anchetatorii americani au afirmat că Lufthansa i-a tratat pe toţi ca şi când ar fi fost un singur grup şi pe acest temei li s-a refuzat îmbarcarea pentru comportamentul necorespunzător al câtorva.

Conform deciziei autorităţilor americane, din amenda de 4 milioane de dolari, cea mai mare aplicată vreodată în SUA pentru un caz legat de încălcarea drepturilor pasagerilor, două milioane vor trebui plătite direct Departamentului Transporturilor din SUA şi celelalte două milioane vor fi compensaţii plătite pasagerilor cărora li s-a refuzat îmbarcarea.

Compania Lufthansa a transmis că acceptă plata acestor sume, dar a negat că angajaţii săi ar fi discriminat respectivii pasageri, justificând acest incident printr-o „serie nefericită de erori de comunicare, interpretare şi evaluare în procesul de luare a deciziei”.

Compania aeriană germană a anunţat de asemenea un parteneriat cu Comitetul Evreiesc American prin care acesta să conducă primul program adresat managerilor şi angajaţilor din industria aeriană pentru combaterea antisemitismului şi a discriminării.