Obiceiurile alimentare ale românilor nu sunt chiar cele mai sănătoase. Medicul Leon Dănăilă trage un semnal de alarmă în acest sens. Există mai multe produse pe care românii le cred sănătoase, dar în realitate nu este deloc așa. Renumitul neurochirurg lansează un avertisment.

Acesta a vorbit despre trei alimente, care sunt iubite de majoritatea românilor, dar care ne afectează creierul. Medicul spune că pe lângă zaharuri și grăsimile saturate sunt periculoase. De exemplu, slănia, untul și untura fac parte din această categorie și ar trebui evitate.

Citește și: Semnal de alarmă! Malarie cu transmitere locală în România. Medicii specialiști nu exclud apariția unui focar

„Zaharurile sunt foarte periculoase pentru organism. Grăsimile la fel sunt foarte periculoase. Grăsimile saturate, ce înseamnă grăsimi saturate? Simplu: grăsimile care sunt solidificate: slănina, untul, untura.

Și sunt și cele polinestaurate: uleiuri care sunt mai benefice și mai bune de consumat. Și sunt și grăsimi de pește care sunt la fel indicate pentru a fi consumate”, a apus neurochirurgul Leon Danăilă.

Leon Dănăilă, despre consumul de pește

Leon Danăilă a atras atenția și asupra unui alt tip de aliment care este considerat sănătos, dar în ultimul timp a devenit destul de periculos. Este vorba de pește. Deși carnea de pește are numeroase beneficii, nici ea nu trebuie consumată în exces.

„Și carnea de pește poate fi consumată, dar nu prea mult. Pentru că peștele, în special peștele mare, este intoxicat acum cu mercur. Și dacă unii mănâncă cantități foarte mari de pește nu e bine. Nu e bine prin faptul că fac această boală a hidrarismului, se intoxică cu mercur.

Deci cel mai bine este să mănânci din toate câte puțin. Să nu te ridici niciodată de la masă sătul. 70-80%, atât trebuie. Nu să spui că nu mai încape în mine nimic”, a mai spus neurochirurgul Leon Danăilă.

Citește și: Noi reguli în sănătate. Cine sunt românii care nu vor mai beneficia automat de asigurare de sănătate

În multe cazuri pacineții din spitale s-au plâns că mâncarea din spital nu este bună, că termenele de valabilitate ale produselor sunt depășite ori porțiile prea mici. Pentru a regla aceste situații, ministrul Sănătății a activat formularul de raportare a hranei în spitale.

Pacienții pot intra acum direct pe site-ul Ministerului Sănătății și să completeze un formular în care trebuie să treacă data, numele și prenumele, localitatea, județul, spitalul și secția în care sunt internați. Totodată, în această secțiune vor avea posibilitatea să încarce și o fotografie cu porția de mâncare primită.

În prezent, suma decontată de stat pentru hrana zilnică a pacienților cu cancer, diabet sau boli de rinichi este 33 de lei. Pentru restul pacienților, statul dă 22 de lei.

Unele unități sanitare au bucătărie proprie, altele au servicii de catering, iar acolo unde bugetul permite, costul hranei poate fi completat cu bani de la spital.

Ministrul Sănătății spune că va merge în controale pentru a verifica hrana din unitățile sanitare.

Sindicaliștii din Sănătate spun că numărarea paturilor şi a internărilor fără analiza cauzelor acestor cifre poate duce la decizii greşite, iar legarea veniturilor medicilor de „performanţa” spitalului riscă să accentueze inechităţile între unităţi mari şi mici, între centre universitare şi spitale din mediul rural.

„Guvernul Bolojan a anunţat intenţia de a modifica mecanismul de salarizare a personalului medical, corelând veniturile acestora cu activitatea desfăşurată de spitale, şi de a reorganiza reţeaua sanitară prin evaluarea numărului de paturi, internări şi transferuri între spitale. În acest context, apreciem ca necesară o analiză echilibrată asupra acestei iniţiative”, se arată într-un comunicat de presă al Sindicatului Naţional „Forţa Legii”.

Citește și: Noi reguli în sănătate. Cine sunt românii care nu vor mai beneficia automat de asigurare de sănătate

Sursa citată menţionează că reorganizarea sistemului medical, „o temă recurentă şi necesară”, dar care „nu poate avea ca unic obiectiv reducerea costurilor”, trebuie să fie fundamentată pe nevoile reale de sănătate ale populaţiei, accesul echitabil la servicii medicale de calitate, respectarea statutului profesional al personalului medical şi rezilienţa sistemului în faţa unor crize sanitare,precum pandemia COVID-19.

„Numărarea paturilor şi a internărilor fără a analiza cauzele acestor cifre poate conduce la decizii greşite. De exemplu, spitalele cu adresabilitate mare pot părea «ineficiente» doar din perspectiva costurilor, ignorând impactul lor social şi medical în teritorii insuficient acoperite de alte servicii”, se artă în comunicatul citat.

Citește și: Ilie Bolojan: „Am socializat cheltuielile şi am privatizat profitul”. Premierul recunoaşte că se fac deconturi fictive în Sănătate, dar rezolvă criza cu CASS suplimentar pentru mame

Sindicaliştii mai consideră că legarea veniturilor medicilor de „performanţa” spitalului riscă să accentueze inechităţile între unităţi mari şi mici, între centre universitare şi spitale din mediul rural.

„Este esenţial ca salarizarea să reflecte complexitatea muncii, competenţele, responsabilităţile şi riscurile profesionale – nu doar indicatorii financiari sau statistici decuplaţi de realitatea de la patul bolnavului”, se arată în comunicatul citat.

Potrivit sindicaliştilor, implementarea măsurilor anunţate de Executiv pentru „reducerea risipei” fără o consultare reală cu specialiştii din domeniu şi cu organizaţiile reprezentative ale salariaţilor ar putea avea „efecte nedorite”, precum descurajarea personalului medical din spitalele mai mici sau slab finanţate, ceea ce poate accentua exodul către centre mari, sectorul privat sau străinătate, scăderea calităţii actului medical, acolo unde presiunea pe „performanţă financiară” va duce la externalizări grăbite sau la refuzul unor internări necesare, pentru a evita costuri „nejustificate”, tensiuni între medici şi conducerea spitalelor, mai ales dacă salarizarea devine dependentă de factori care nu ţin de controlul personalului medical (ex: finanţare, birocraţie, politici locale), dar şi inechitate în accesul la îngrijire medicală, cu riscul ca pacienţii din zone defavorizate să rămână fără servicii medicale adecvate în urma unei reorganizări bazate doar pe cifre.

Sindicatul Naţional „Forţa Legii” solicită Guvernului transparenţă, dialog social real şi fundamentare profesională în procesul de reformă sanitară.

„Personalul medical trebuie să fie partener în acest proces, nu doar o „variabilă de ajustare” în ecuaţia bugetară. O reformă sustenabilă în Sănătate trebuie să urmărească în primul rând binele pacientului şi siguranţa salariaţilor, nu doar optimizarea financiară pe termen scurt”, se mai arată în comunicatul citat.

Specialiștii în boli infecțioase atrag atenția asupra posibilității apariției unui focar de malarie cu transmitere locală în România. Avertizarea vine după ce primul caz de malarie fără istoric de călătorie a fost confirmat.

Mai exact, este vorba despre un bărbat în vârstă de 69 de ani, care nu a părăsit niciodată România. Acesta a fost diagnosticat după ce a ajuns la spital cu probleme digestive. Acum, el este în stare stabilă și ar putea fi externat peste câteva zile.

În ultimii ani, în țări precum Grecia, Italia, Spania și Franța au existat focare de malarie cu transmitere locală. În țara noastră, malaria a fost eradicată în anii 60. De atunci și până acum, au existat doar cazuri de pacienți care au luat boala din străinătate. Astfel, pacientul în vârstă de 69 de ani fără istoric de călătorie ridică multe semne de întrebare în rândul medicilor specialiști.

„Noi considerăm că este posibilă o transmitere locală a malariei vectorială, ceea ce înseamnă transmitere prin țânțar local și nu să fie adusă în țară din tropice”, a spus Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului Victor Babeş.

Citește și: Dr. Vlad Ciurea prezintă cele două alimente care sunt aliații creierului. Sunt gustoase și le găsești în orice magazin

România, vizată de posibilitatea apariției unui focar de malarie. Avertismentul lansat de specialiști

Bărbatul în vârstă de 69 de ani este din București și, așa cum am menționat, nu a călătorit niciodată în afara României. Din acest motiv, specialiștii consideră că ar putea fi vorba despre un focar local.

„Intervine și partea de marile mișcări populaționale, mari grupuri de oameni care migrează, în scop de muncă, în scop de refugiați și multe alte lucruri pe care le vedem că se întâmplă, și acești oameni pot fi infectați asimptomatic, la rândul lor, și să genereze chestiile astea fără să vrea. Deci, dacă există un rezervor mare de unde țânțarii se pot infecta, pot transmite mai departe”, a subliniat medicul Simin Aysel Florescu.

Conform specialiștilor de la Institutul Cantacuzino, în acest moment, în țara noastră circulă 11 specii de Anopheles care pot transmite malarie, însă riscul de a provoca boala este extrem de scăzut, având în vedere că sunt specii diferite față de cele care circulă în Africa sau Asia. Această boală poate debuta cu febră, frisoane, greață, vărsături și dureri musculare, dar în cazuri severe se poate ajunge la icter, convulsii, comă sau deces.

Bolile tropicale reprezintă deja o amenințare pentru țara noastră, iar invaziile de insecte sunt din ce în ce mai frecvente, potrivit oamenilor de știință.

„Riscul vine din faptul că arealul acestor specii se extinde din cauza încălzirii globale, încât iată că ne confruntăm cu țânțarul tigru, pe care acum 20 și ceva de ani nu îl aveam. Noi monitorizăm aproape continuu populațiile de insecte, în special cele care generează disconfort sau sunt vectori pentru diverse boli pentru oameni și animale”, a spus Alexandru Filip Vladimirescu, cercetător la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”.

Citește și: Suspiciune de antrax în România. Pacienţii au consumat carne de oaie

Intervenție spectaculoasă a medicilor de la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Nicolae Oblu” din Iași. În urma investigațiilor, medicii au descoperit că bărbatul avea o tumoră cerebrală urială, de circa 10 cm, care îi punea viața în pericol. Tumora a fost extirpată în totalitate, iar la doar 24 de ore de la operație pacientul a început să vorbească din nou și să își miște membrele, potrivit Ziarul de Iași.

Citește și: Noi reguli în sănătate. Cine sunt românii care nu vor mai beneficia automat de asigurare de sănătate

„Am avut semipareză la piciorul stâng, am avut piciorul blocat, stare de somnolență. Nu-mi mai puteam mișca piciorul. După operație a început să se deblocheze”, a declarat Ioan Rățoiu, pacientul de 67 de ani din jud. Neamț.

Lucian Eva, managerul spitalului, a declarat că pacientul s-a prezentat la spital cu slăbiciune pe partea dreaptă a corpului, simptom prezent de mult timp.

Bărbatul prezenta și tulburări de vorbire, ceea ce a ridicat suspiciuni suplimentare privind o afecțiune neurologică gravă. În urma unei investigații imagistice prin rezonanță magnetică, s-a confirmat existența unei tumori intracraniene extinse.

Prof.dr. Lucian Eva a subliniat că intervenția chirurgicală a fost una extrem de laborioasă, nu doar din cauza dimensiunii tumorii, ci și din cauza efectelor secundare pe care aceasta le produce asupra țesutului cerebral înconjurător.

Citește și: Patru angajați ai unui spital de psihiatrie au fost trimiși în judecată după ce au fost filmați în timp ce loveau pacienții

„Tumora a fost eliminată în totalitate. Pacientul se află într-o stare bună, și-a recăpătat mobilitatea la nivelul întregului corp, iar tulburările de vorbire s-au remis. Din punctul nostru de vedere, pacientul este vindecat. Va fi monitorizat imagistic în perioada următoare și, în cazul apariției unei recidive – lucru care se poate întâmpla în aproximativ 20% dintre cazuri, în cazul acestui tip de tumoră – va fi tratat în Laboratorul de Radiochirurgie Stereotactică de tip Gamma Knife”, a explicat medicul.

Valurile de reacții stârnite de festivalul Beach, Please!, organizat de Selly, un personaj omniprezent în presă și idol pentru milioane de tineri, merită o analiză mai profundă decât simpla condamnare moralizatoare. Din punctul meu de vedere, dincolo de aspectele controversate, acest eveniment poate fi, strict ca afacere, o veritabilă lecție de business pentru marii analiști economici ai țării și, de ce nu, chiar și pentru guvernanții lui Bolojan care ar putea prelua câteva strategii de diminuare a deficitului și redresare economică a țării cu mult mai eficiente decât cele anunțate.

Hai să nu mai epatăm cu acel patriotism transformat in pudoare excesivă și să privim lucrurile în ansamblu: succesul comercial răsunător al acestui festival ne arată, în mod paradoxal, falimentul unui sistem. Un sistem condus, se vede treaba, de niște incompetenți în ultimii 20 de ani, care au reușit performanța de a face țandări un sistem de învățământ deja fragil. Despre cel de valori, nici nu mai are rost să amintim.

Și culmea, tocmai arhitecții acestui eșec vin acum să se lamenteze cu o falsă pudoare: „Vai, ce urât a cântat ăla pe scenă!”, „Vai, ce s-a aruncat altul de pe scenă și încă unul din tren!”, „Vai, ce cuvinte obscene și ce extaz pe tinerime la auzul versurilor deșucheate!”.

Acum, pe bune, chiar vouă vă pute ceea ce s-a întâmplat la Beach, Please? Voi, vinovații morali pentru apariția acestei mase din ce în ce mai mari de analfabeți funcționali, care mai simt emoție doar când își văd idolii la fel de „defectați” pe scenă? Pentru mine, ce se întâmplă la acest festival nu e o surpriză; este al treilea an în care particip și observ fenomenul de la firul ierbii. Ce ați fi vrut să asculte noua junime, creată după chipul și asemănarea delăsării voastre? Paganini? Mozart? Să dezbată pe plajă complexitatea fizicii cuantice?

Realitatea pe care o refuzați cu atâta vehemență este că tinerii aceștia sunt produsul direct al educației și al valorilor pe care le-ați promovat prin absență sau prin măsuri tîmpite. Festivalul Beach, Please! nu este altceva decât o oglindă fidelă și necruțătoare a societății pe care am construit-o cu toții, dar pe care unii au gestionat-o dezastruos. A blama tinerii sau evenimentul în sine, fără a recunoaște propria contribuție la această realitate, este pură ipocrizie.

Poate că e momentul să încetăm să aruncăm cu piatra și să ne privim în oglinda pe care ne-o întinde acest festival. Să ne întrebăm ce am făcut greșit în ultimele decenii de am ajuns aici. Și, mai important, ce putem face de acum încolo pentru a schimba direcția? Căci altfel, peste alți zece ani, ne vom mira de fenomene și mai extreme, uitând la fel de pudici dar nesimțiți că noi înșine le-am plantat semințele. Până atunci, ciocu mic, vinovaților!