Negocierile continuă în aceeaşi notă, în care guvernul Bolojannu este dispus să facă nicio concesie, în timp ce partidele din coaliție, în primul rând PSD, încearcă să introducă în proiectul de buget o serie de măsuri sociale. Una dintre principalele dispute din ultimele zile a fost legată de sprijinul financiar pentru pensionarii cu venituri reduse, unde Sorin Grindeanu a insistat pentru acordarea unor ajutoare, în timp ce Ministerul Finanțelor a avertizat că spațiul fiscal este foarte limitat.

Potrivit surselor politice, în ședința coaliției au fost discutate și alte teme sensibile, inclusiv creșterea indemnizațiilor pentru copiii cu dizabilități și introducerea unor facilități fiscale pentru mame.

Reprezentanții PSD ar fi cerut majorarea indemnizațiilor pentru copiii cu dizabilități, argumentând că sprijinul actual acordat acestor familii este insuficient. Premierul Ilie Bolojan ar fi respins însă ideea unei majorări directe din bugetul de stat și ar fi sugerat identificarea unor resurse din fonduri europene.

În cadrul discuțiilor a fost abordată și propunerea privind scutirea mamelor de la plata contribuției la asigurările sociale. Potrivit surselor citate, premierul ar fi afirmat că mamele beneficiază deja de un avantaj important prin durata concediului pentru creșterea copilului.

„Oricum mamele au un beneficiu, că stau doi ani acasă pentru creşterea copiilor, iar în alte ţări din Uniunea Europeană nu sunt doi ani”, ar fi spus Bolojan în timpul discuțiilor.

Momentul cel mai tensionat al ședinței ar fi fost schimbul de replici dintre liderii PSD și cei ai PNL, în contextul dezbaterilor privind alocările pentru măsurile sociale.

Citeşte şi: Nicușor Dan, informat de americani că Simion a împiedicat România să intre în programul Visa Waiver. Scrisorile primite de președintele României

Potrivit surselor din interiorul coaliției, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a transmis că partidul său nu este dispus să negocieze sprijinul pentru categoriile vulnerabile.

„Eu am un mandat ferm. Nu mă abat un milimetru!”, ar fi declarat liderul social-democrat.

După replica liberalului Dan Motreanu, care i-ar fi sugerat să își „flexibilizeze” poziția, Grindeanu a fost de neclintit şi a oferit un răspuns ameninţător: „noi nu negociem banii pensionarilor sau ai copiilor cu handicap! Ne vedem în Parlament!”.

Sursele politice au precizat că subiectul salariului minim nu a fost abordat în această ședință, urmând să fie discutat separat în perioada următoare.

Discuțiile din coaliție au loc în paralel cu alte tensiuni legate de proiectul de buget, inclusiv cele privind situația financiară a Primăriei Capitalei. În ședința anterioară, liderii PSD, USR și UDMR au criticat introducerea în proiectul de buget a unui mecanism care ar fi permis plata unor datorii ale Primăriei București din resurse ale altor comunități locale, iar premierul Ilie Bolojan ar fi cerut eliminarea acestei prevederi.

În același timp, primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a avertizat public că municipalitatea riscă să intre în incapacitate de plată în luna aprilie dacă bugetul de stat nu este adoptat rapid.

Citeşte şi: PSD ar putea guverna doar cu UDMR și minoritățile dacă ar atrage traseiștii politici. Planul ascuns al social-democraților ar fi deja în derulare

Liderul AUR, George Simion, le-ar fi spus unor oficiali americani că el a blocat personal participarea României la Programul Visa Waiver al SUA, conform a două scrisori trimise președintelui Nicușor Dan de membri ai delegației care au observat alegerile prezidențiale din 2025.

Documentele au fost semnate de Dragoș Sprînceană, consilier politic și strateg în cadrul organizației United Strategies of America, și de Aaron Gentry, cetățean american care a participat la vizită în calitate de observator politic independent.

„În luna martie a acestui an, am călătorit în România în calitate de consilier al Comisiei Electorale Federale a Statelor Unite (Federal Election Commission), însoțindu-l pe președintele Comisiei, Trey Trainor. Delegația Statelor Unite care a participat la întâlnirile de observare a procesului electoral a fost compusă din Dragoș Sprînceană, președintele Comisiei Electorale Federale Trey Trainor și consilierul politic și strategul Aaron Gentry”, a spus Dragoș Sprînceană.

Citește și: Comisarul european pentru Energie propune măsuri pentru a reduce facturile consumatorilor casnici cu 200 de euro pe an: „Există o problemă a preţului pe care trebuie să o luăm foarte în serios”

În scrisoare se menționează și că delegația  a avut întâlniri cu mai mulți candidați la alegerile prezidențiale din România, pentru a discuta pozițiile lor politice și relațiile României cu Statele Unite. În timpul unei întâlniri cu liderul AUR, membrii delegației au observat situații care le-au ridicat semne de întrebare.

„În cadrul uneia dintre aceste întâlniri, cu domnul George Simion, liderul partidului politic AUR și, la acel moment, candidat la funcția de președinte, delegația a observat o conduită care a ridicat îngrijorări serioase privind atmosfera și declarațiile făcute în timpul discuției oficiale”, spune Sprînceană.

Acesta susține că, în timpul întâlnirii, la masă erau prezente băuturi alcoolice: „În timpul întâlnirii au fost consumate mai multe băuturi alcoolice, iar numeroase sticle erau prezente pe și în jurul mesei la care se desfășura întâlnirea. Astfel de circumstanțe au creat o atmosferă incompatibilă cu standardele profesionale așteptate în mod normal în cadrul unor consultări oficiale cu o delegație internațională”, se arată în memorandum.

Autorul documentului spune că și declarațiile făcute în timpul discuției au fost considerate problematice.

„Mai îngrijorătoare au fost declarațiile făcute în timpul discuției, în care domnul Simion a recunoscut deschis și a afirmat cu mândrie că a desfășurat activități de lobby și advocacy în Statele Unite, cu scopul de a influența decizii de politică privind participarea României la Programul Visa Waiver al Statelor Unite”, scrie Sprînceană.

În același document se precizează că, în timpul întâlnirii, liderul AUR ar fi făcut o afirmație directă legată de acest program.

„În cadrul aceleiași întâlniri, domnul George Simion a admis personal, în limba engleză și în fața întregii delegații a Statelor Unite, că el a fost personal responsabil pentru eliminarea României din Programul Visa Waiver”, se mai arată în memorandum.

În cel de-al doilea document, semnat de Aaron Gentry și adresat tot președintelui României, se descrie aceeași întâlnire și se confirmă că acesta a fost prezent la discuții.

„Ultima întâlnire din acea zi a avut loc în jurul orei 20:30 cu partidul AUR și candidatul lor, George Simion. Discuția din cadrul acestei întâlniri cu Simion și echipa sa a fost în mare parte lipsită de evenimente notabile, în ciuda faptului că acesta părea ușor în stare de ebrietate”, a scris Gentry.

Acesta susține că momentul care i-a atras atenția a fost declarația făcută de liderul AUR în legătură cu programul Visa Waiver.

„Ceea ce m-a frapat însă ca fiind un motiv serios de îngrijorare a fost faptul că acest candidat a recunoscut deschis și a confirmat în fața unui oficial al Statelor Unite că el a fost personal responsabil pentru eliminarea României din Programul Visa Waiver. El a afirmat acest lucru direct în limba engleză și s-a declarat mândru de faptul că a reușit să facă acest lucru prin influența sa asupra unor oficiali americani din Washington DC. Cuvintele și intențiile sale au fost de neconfundat”, se arată în scrisoare.

Gentry a spus că transmite aceste informații pentru ca președintele României să le analizeze. Cele două scrisori sunt datate la 4 martie și au fost adresate Administrației Prezidențiale de la Palatul Cotroceni.

Citește și: Administraţia Prezidenţială îl costă pe fiecare român 4 lei pe an. Ce buget are la dispoziţie Nicuşor Dan şi pe ce este cheltuit

Declarațiile au fost făcute într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, în care premierul Bolojan a prezentat pe larg motivele pentru care Executivul consideră că prevederile adoptate sunt justificate și necesare pentru creșterea eficienței administrației și pentru îmbunătățirea disciplinei fiscale și administrative.

„Vom depune la Curtea Constituţională argumentele în susţinerea celor patru măsuri contestate de Avocatul Poporului în pachetul de reformă administrativă. Avocatul Poporului are dreptul constituţional să facă o asemenea sesizare, dar este prima dată în ultimii trei ani când exercită această prerogativă”, a scris, marţi, pe Facebook, premierul Ilie Bolojan.

Una dintre măsurile contestate vizează posibilitatea ca un funcționar public să poată lucra, cu normă parțială, pentru două primării de comună, o soluție pe care Guvernul o consideră utilă mai ales pentru localitățile mici.

„În multe localităţi mici, un funcţionar nu are de lucru cu normă întreagă. Altora le este greu să îşi găsească oameni calificaţi pe anumite posturi. Un urbanist, de exemplu, nu are ce face cu normă întreagă la o primărie mică. Soluţia propusă încearcă să reducă cheltuielile de personal, fără să afecteze activitatea primăriilor, şi să permită angajarea de personal calificat în mediul rural, pentru a oferi servicii mai bune cetăţenilor”, a explicat premierul.

Potrivit acestuia, prevederea reprezintă doar o opțiune pe care administrațiile locale o pot utiliza pentru a deveni mai eficiente și pentru a valorifica mai bine competențele funcționarilor.

O a doua măsură contestată introduce obligația ca atât vânzătorul, cât și cumpărătorul unui imobil sau al unui mijloc de transport să prezinte certificat de atestare fiscală, care să ateste că nu au datorii la bugetul local.

„Până acum, doar vânzătorul avea această obligaţie. Este de bun-simţ ca un cumpărător care are bani pentru achiziţii importante să îşi plătească obligaţiile faţă de comunitate înainte de a face noi investiţii”, apreciază Ilie Bolijan.

Citeşte şi: Administraţia Prezidenţială îl costă pe fiecare român 4 lei pe an. Ce buget are la dispoziţie Nicuşor Dan şi pe ce este cheltuit

Un alt punct criticat de Avocatul Poporului se referă la posibilitatea ca autoritățile locale sau Agenția pentru Inspecție Socială să rețină până la o treime din anumite prestații sociale atunci când beneficiarii au datorii către autoritățile publice.

„Este corect ca un cetăţean să primească ajutoare, dar să nu contribuie deloc la funcţionarea şi dezvoltarea comunităţii în care locuieşte? Este în regulă să ai doar drepturi, fără să te achiţi de minime obligaţii?”, se întreabă prim-ministrul.

Cea de-a patra măsură vizează suspendarea permisului de conducere în cazul în care amenzile de circulație nu sunt plătite într-un termen considerat rezonabil de autorități.

„De ce este necesară? În România se încasează doar 40% dintre amenzile de circulaţie. Deci 6 din 10 persoane amendate nu plătesc. Nu este vorba doar despre sume importante pierdute de la buget. Este vorba despre eficienţa diminuată a unor măsuri de disciplinare a traficului în ţara cu cel mai mare număr de accidente rutiere cu victime din Uniunea Europeană. Cine rămâne mereu nepedepsit se va simţi liber să încalce legea din nou”, a mai explicat premierul.

Ilie Bolojan a afirmat că este convins că măsurile adoptate sunt conforme cu Constituția și reprezintă opțiuni legitime de politici publice.

„Eu cred cu tărie că aceste măsuri nu încalcă prevederi constituţionale, ci reprezintă opţiuni de politici publice menite să crească disciplina administrativă şi bugetară, dar şi siguranţa cetăţenilor. Nu putem avea o administraţie mai bună şi o ţară mai sigură fără să creăm şi condiţiile necesare, inclusiv în legislaţie, pentru asta”, apreciază Ilie Bolojan.

Avocatul Poporului a sesizat vineri Curtea Constituțională cu privire la mai multe prevederi din ordonanța de urgență adoptată de Guvern pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, act normativ care prevede inclusiv reducerea a mii de posturi din administrația publică.

Citeşte şi: Sosirea avioanelor americane la Kogălniceanu, pentru ”Epic Fury”, ar urma să fie aprobată miercuri în CSAT. Impactul războiului asupra pieței petroliere din România va fi evaluat în aceeași ședință

Admininistrația Prezidențială nu a confirmat până la ora difuzării acestei știri convocarea CSAT pentru joi, 11, martie. Oricum, solicitarea SUA pentru aducerea de avioane la Kogălniceanu are nevoie, cel puțin formal, de validarea ministrului Apărării, Radu Miruță, și aprobarea CSAT.

Pe de altă parte, sunt discuții România-SUA ce au ca obiect dislocarea unui batalion de tancuri la Smîrdan (Galați) pentru pregătirea echipajelor Abrams ale țărilor europene, susțin surse oficiale.

La baza militară de la Smîrdan vor fi făcute investiții importante pentru amenajarea unui poligon de antrenament destinat tancurilor Abrams, potrivit acelorași surse. Concret, poligonul actual ar urma să fie extins și vor fi construite, printre altele, piste.

Citește și Statele Unite vor să trimită avioane la baza Mihail Kogălniceanu pentru eventuale intervenții în Orientul Mijlociu. Ar putea fi dislocat un batalion de tancuri la Smârdan

”Se fac frecvent și constant antrenamente la Smîrdan. Sunt investiții în desfășurare la Smîrdan și continuă”, a declarat ministrul Apărării, Radu Miruță, pentru g4media.

Întrebat dacă numărul soldaților americani care vor fi trimiși la Smîrdan este de 500, Miruță a răspuns că nu poate confirma acest lucru.

Ambasada SUA la București anunța încă din septembrie 2025 că Reprezentanții US Army PEO STRI au vizitat poligonul de instruire de la Smârdan din județul Galați, unde vor construi alături de Armata Română un poligon modern de tancuri.

”În colaborare cu ofițeri din Forţele Terestre Române, delegația a început planificarea construcției unui poligon modern pentru tancuri, capabil să instruiască tancurile românești la cel mai înalt nivel. Discuțiile s-au concentrat pe infrastructura poligonului, sistemele de ținte și dezvoltarea comunicațiilor – toate elemente esențiale pentru a spori realismul și interoperabilitatea antrenamentelor”, a transmis atunci Ambasada SUA la București.

Tot anul trecut, în octombrie, americanii au hotărât să retragă circa 1.000 de soldați din România. Decizia Casei Albe de la vremea respectivă ar fi avut legătură cu strategia președintelui Donald Trump de a-și concentra resursele militare în zona Asia-Pacific. În România au rămas aproximativ 1.000 de militari americani plus tehnică militară.

Citește și Operațiunea ”Epic Fury”, ziua 11. Iranul transmite că este pregătit pentru un „război lung”. Donald Trump susține că „războiul este practic complet”. Conflictul a cauzat cea mai mare perturbare a industriei petroliere din istorie

Aceasta va fi a doua vizită a liderului ucrainean în România de la începutul invaziei ruse la scară largă. Prima a avut loc la 10 octombrie 2023, când Volodimir Zelenski s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu președintele de atunci, Klaus Iohannis.

În cadrul acelei deplasări fusese pregătită și susținerea unui discurs al președintelui ucrainean în plenul Parlamentului României. Momentul a fost însă anulat în ultimul moment, oficial din motive de securitate, pe fondul unor tensiuni politice interne generate de opoziția unor parlamentari extremiști față de această inițiativă.

Citeşte şi: Statele Unite vor să trimită avioane la baza Mihail Kogălniceanu pentru eventuale intervenții în Orientul Mijlociu. Ar putea fi dislocat un batalion de tancuri la Smârdan

Potrivit surselor citate de Digi 24, Zelenski ar urma să revină la București și în luna mai, când este invitat să participe la Summitul București 9 (B9), programat pentru data de 13 mai 2026.

Reuniunea B9 este considerată una dintre cele mai importante platforme de coordonare politică și militară pentru statele NATO de pe flancul estic al Alianței. Formatul București 9 a fost lansat în 2015, la inițiativa comună a României și Poloniei, ca reacție la acțiunile Rusiei din 2014, fiind dedicat consolidării securității regionale.

Citeşte şi: Coaliția, pe un butoi de pulbere înainte de adoptarea bugetului. Sorin Grindeanu anunță că PSD va depune mai multe amendamente. Neînțelegeri privind bugetul Primăriei Capitalei: „Bucureștiul va intra în incapacitate de plată!”

Statele Unite ale Americii au interesul de a trimite avioane la baza de la Mihail Kogălniceanu pentru eventuale intervenții în Orientul Mijlociu, potrivit surselor politice. Discuțiile se află într-un stadiu incipient și nu există o adresă oficială, momentan, care să solicite acest lucru.

Statele Unite vor să trimită avioane la baza Mihail Kogălniceanu pentru eventuale intervenții în Orientul Mijlociu

O astfel de solicitare oficială ar putea să fie validată de ministerul Apărării și aprobată de CSAT, iar în funcție de capacitățile militare trimise la Mihail Kogălniceanu ar putea fi nevoie chiar și de aprobarea Parlamentului.

Statele Unite ar discuta cu România și despre dislocarea unui batalion de tancuri la Smârdan (Galați) pentru pregătirea echipajelor Abrams ale țărilor europene. La baza militară de la Smârdan ar urma să se realizeze investiții importante, astfel că dimensiunea poligonului ar urma să fie extinsă.

Radu Miruță, ministrul Apărării, contactat de G4Media, a transmis că „Se fac frecvent și constant antrenamente la Smârdan. Sunt investiții în desfășurare la Smârdan și continuă”. El nu a putut să confirme dacă numărul de soldați americani trimiși la Smârdan este de 500.

Citește și : Operațiunea ”Epic Fury”, ziua 11. Iranul transmite că este pregătit pentru un „război lung”. Donald Trump susține că „războiul este practic complet”. Conflictul a cauzat cea mai mare perturbare a industriei petroliere din istorie

Reprezentanții US Army PEO STRI au vizitat poligonul de instruire de la Smârdan, în județul Galați, încă din septembrie anul treuct, unde vor construi un poligon modern de tancuri alături de Armata Română.

„În colaborare cu ofițeri din Forţele Terestre Române, delegația a început planificarea construcției unui poligon modern pentru tancuri, capabil să instruiască tancurile românești la cel mai înalt nivel. Discuțiile s-au concentrat pe infrastructura poligonului, sistemele de ținte și dezvoltarea comunicațiilor – toate elemente esențiale pentru a spori realismul și interoperabilitatea antrenamentelor”, a transmis Ambasada SUA la București în septembrie anul trecut.

Aceste noi informații vin la numai o săptămână de când noul ambasador al Statelor Unite la București, Darryl Nirenberg, și-a preluat mandatul și și-a prezentat la Palatul Cotroceni scrisorile de acreditare.

Excelența Sa Darryl Nirenberg s-a întâlnit marți cu președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, și cu Mircea Abrudean, președintele Senatului.

„M-am bucurat să discut astăzi, la Camera Deputaților, cu Excelența Sa Darryl Nirenberg, noul ambasador al Statelor Unite la București. În acest prim dialog, am reafirmat importanța Parteneriatului Strategic dintre România și SUA și am discutat despre interesele și valorile noastre comune. România rămâne un pilon important pentru securitatea regiunii Mării Negre și pentru stabilitatea sud-estului Europei. Am discutat despre consolidarea cooperării în domenii-cheie precum securitatea și apărarea, energia și resursele critice, dar și despre proiecte cu miză strategică atăt pentru România cât și pentru întreaga Uniune Europeană.

În actualul context internațional, marcat de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, am subliniat importanța coordonării dintre parteneri. Am reiterat interesul securizării rutelor comerciale, condiție esențială pentru stabilizarea prețul petrolului. Însă, în acest nou context geopolitic, cea mai importantă preocupare este protejarea cetățenilor români aflați în regiune și repatrierea acestora în condiții de siguranță”, a scris Sorin Grindeanu pe Facebook.

Mircea Abrudean, cel de-al doilea om în stat, l-a lăudat pe noul ambasador pentru buna cunoaștere a regiunii și a vorbit despre creșterea relațiilor economice dintre România și Statele Unite.

„Un ambasador al dialogului și cooperării strategice! Așa am simțit că este și va fi E.S. Darryl Nirenberg, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, în mandatul său aici. Este un bun cunoscător al valorilor care definesc această regiune, are origini est-europene și lucra în Comisia pentru relații externe a Senatului american, în perioada căderii Zidului Berlinului și a Revoluției din România.

Citește și : Cine este Darryl Nirenberg, noul ambasador al Statelor Unite în România. Donald Trump: „Va susține interesele Americii la București”

Discuțiile noastre de azi au pus bazele unei colaborări excelente pentru consolidarea parteneriatului strategic US-RO, țara noastră fiind unul dintre aliații importanți ai Statelor Unite ale Americii din regiune. Totodată, am subliniat că poziția geo-strategică a României este premisa clară a creșterii relațiilor noastre economice în mai multe domenii – energie, comerț, dar și în crearea unor legături mai puternice între comunitățile noastre. Am toată încrederea că pentru România, prezența E.S. Darryl Nirenberg, în poziția de ambasador, este un mare câștig, într-un moment cheie.

Anul viitor se împlinesc 30 de ani de Parteneriat Strategic între țările noastre. Agreat în 1997, acesta a consolidat securitatea, democrația și economia ambelor țări și a devenit, treptat, pilonul politicii externe a României, axat pe securitate transatlantică, cooperare militară, energie și dezvoltarea schimburilor comerciale”, a scris Mircea Abrudean.