Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Tensiuni majore în cabinetul de război israelian: conflictul, presărat cu ranchiune și certuri, escaladează între înalții oficiali

Publicat

in

După şase luni de conflict împotriva Hamas, publicul israelian este profund divizat în ceea ce priveşte modul în care se poate câştiga războiul din Fâşia Gaza. La fel sunt şi cei trei înalţi oficiali ai cabinetului de război, un organism care atunci când a fost format, era menit tocmai să încurajeze unitatea în acest efort, scrie The Wall Street Journal (WSJ).

Ranchiunele şi certurile de lungă durată privind modul cel mai bun de a lupta împotriva Hamas au deteriorat relaţiile dintre factorii de decizie în timp de război ai Israelului – premierul Benjamin Netanyahu, ministrul apărării Yoav Gallant şi fostul şef al armatei israeliene, Benny Gantz. Cei trei bărbaţi sunt în dezacord în ceea ce priveşte cele mai importante decizii pe care trebuie să le ia: cum să lanseze o ofensivă militară decisivă, să elibereze ostaticii israelieni şi să guverneze după război în Fâşia Gaza, potrivit WSJ.

Acum, ei trebuie să ia şi una dintre cele mai mari decizii cu care s-a confruntat vreodată ţara: cum să răspundă la primul atac direct al Iranului asupra teritoriului israelian. Lupta lor pentru putere ar putea avea o influenţă decisivă: se trasformă conflictul din Gaza într-o luptă regională mai mare cu Iranul, care va reconfigura ordinea geopolitică din Orientul Mijlociu şi va modela relaţiile Israelului cu SUA pentru decenii?

„Lipsa de încredere între aceste trei persoane este atât de clară şi atât de semnificativă”, a declarat Giora Eiland, fost general israelian şi consilier pentru securitate naţională.

RISC DE EROARE DE CALCUL

Netanyahu, cel mai longeviv premier al naţiunii, încearcă din ce în ce mai mult să conducă singur războiul din Gaza, în timp ce Gallant şi Gantz sunt văzuţi pe scară largă ca încercând să îl elimine pe Netanyahu din decizii.

Gantz, generalul care a condus ultimul război major al Israelului împotriva Hamas în urmă cu un deceniu, şi-a exprimat anterior dorinţa de a-l înlătura pe Netanyahu din funcţia de prim-ministru. El a cerut la începutul acestei luni alegeri anticipate în septembrie, după ce zeci de mii de oameni au manifestat împotriva modului în care premierul a gestionat războiul – un semn că baza lui Gantz a devenit frustrată de rolul său într-un guvern condus de Netanyahu.

Cei trei membri ai cabinetului de război s-au întâlnit zilnic de la atacul de sâmbătă al Iranului, promiţând un răspuns, dar lăsând vagi calendarul, amploarea şi locurile care vor fi lovite. Ei se confruntă cu o provocare în conceperea unui răspuns care să echilibreze obiectivele lor de descurajare a Iranului, de evitare a unui război regional şi de a nu înstrăina SUA şi statele arabe implicate în respingerea atacului iranian, menţionează Wall Street Journal, care reaminteşte că preşedintele Biden i-a îndemnat pe israelieni să dea dovadă de prudenţă în orice răspuns şi a exclus implicarea americană într-un atac israelian pe teritoriul iranian.

„Riscul de eroare de calcul este destul de mare”, a declarat Raz Zimmt, cercetător principal la Institutul pentru Studii de Securitate Naţională din Tel Aviv. „Ne aflăm la începutul unei etape foarte periculoase în conflictul iraniano-israelian”, subliniază el.

CINE ARE PĂRERILE CELE MAI RADICALE

Gallant este considerat cel mai şovin dintre cei trei. La începutul războiului, el a pledat pentru un atac preventiv asupra Hezbollahului libanez aliat al Iranului, dar este, de asemenea, dornic să se alinieze cu SUA.

Netanyahu nu le-a comunicat lui Gallant şi Gantz unele dintre deciziile-cheie luate, potrivit unor actuali şi foşti oficiali israelieni. Într-un efort de a obţine controlul asupra alimentelor şi proviziilor care ajung în Gaza, el a luat în considerare numirea unui oficial pentru ajutor umanitar care să raporteze direct biroului său şi să îl ocolească pe ministrul apărării, au declarat oficiali israelieni familiarizaţi cu această chestiune.

„Este foarte greu pentru prim-ministru să determine armata să facă ceea ce doreşte dacă ministrul apărării nu este aliniat cu el”, a declarat Amir Avivi, fondatorul think tank-ului Israel Defense and Security Forum. „Această lipsă de aliniere îi face viaţa foarte, foarte dificilă lui Netanyahu”.

O RIVALITATE VECHE

Cei trei bărbaţi sunt rivali de ani de zile.

Gantz a candidat împotriva lui Netanyahu în cinci rânduri de alegeri, pe care analiştii politici le-au descris ca fiind unele dintre cele mai dificile alegeri din istoria ţării. Anul trecut, Netanyahu a încercat să îl concedieze pe Gantz, care le-a spus apropiaţilor săi că politicile anterioare ale premierului privind Gaza au fost un eşec.

În ceea ce priveşte relaţiile dintre Gantz şi Gallant, aceştia abia dacă şi-au vorbit timp de peste un deceniu înainte de a se alătura împreună cabinetului de război.

Sondajele arată că Gantz este cel mai popular lider al Israelului. Persoane apropiate lui au încercat să convingă membri ai coaliţiei lui Netanyahu şi ai propriului său partid să părăsească guvernul şi să îl forţeze pe prim-ministru să plece de la putere, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune. Acest lucru l-ar lăsa pe Gantz ca fiind cel mai probabil politician care să-l înlocuiască pe Netanyahu.

Gantz a încercat şi a eşuat de mai multe ori să îl înlăture pe Netanyahu, un actor politic experimentat căruia în Israel i se spune „magicianul” pentru abilitatea sa de a scăpa de problemele politice. Acum, Netanyahu este slăbit din punct de vedere politic din cauza războiului, un test pentru a vedea dacă Gantz şi, eventual, chiar Gallant, pot pune capăt în cele din urmă deceniului şi jumătate de dominaţie politică a sa.

NETANYAHU, SUB PRESIUNEA PROPRIEI TABERE

În contextul negocierilor de încetare a focului de la Cairo, Netanyahu se află, de asemenea, sub presiunea flancului de extremă dreapta al coaliţiei sale, unii dintre aliaţii săi ameninţând recent că vor rupe guvernul, dacă se va ajunge la un acord pentru a pune capăt războiului fără a elimina până la capăt Hamas. Acest flanc de dreapta face, de asemenea, presiuni pentru un răspuns dramatic faţă de Iran.

Modul în care Israelul a gestionat războiul a fost supus unei examinări mai amănunţite după ce Netanyahu a recunoscut că armata a lovit un convoi umanitar, ucigând şapte lucrători umanitari şi atrăgându-şi o largă condamnare internaţională.

Pe 8 aprilie, Netanyahu a declarat că a stabilit o dată pentru a intra cu forţa în oraşul Rafah din Gaza, ultimul bastion al Hamas, unde se adăpostesc peste un milion de palestinieni. El s-a confruntat însă cu opoziţia lui Gallant, care vrea să afle cum să gestioneze aşteptările americane înainte de a proceda la o asemenea operaţiune, au declarat persoane familiare cu disensiunile dintre ei.

Statele Unite au avertizat Israelul să nu organizeze o operaţiune la Rafah, iar Gallant este preocupat de deteriorarea relaţiei Israelului cu Washingtonul şi de pierderea sprijinului financiar şi militar american, au spus aceste persoane. Preşedintele Biden i-a spus lui Netanyahu, în convorbirea telefonică din 4 aprilie, că sprijinul viitor al SUA va fi condiţionat de tratamentul aplicat de Israel civililor din Gaza.

DEZACORDURI ÎN LEGĂTURĂ CU GAZA POSTBELICĂ

Cei trei bărbaţi au idei diferite despre Gaza postbelică. Premierul a declarat că Autoritatea Palestiniană, cu sediul în Cisiordania, în forma sa actuală, nu ar trebui să joace niciun rol şi subliniază faptul că armata israeliană va lucra cu liderii locali. Palestinienii spun că planul lui Netanyahu echivalează cu o ocupaţie, lucru pe care acesta îl neagă.

Ministrul apărării Gallant consideră că palestinienii conectaţi la conducerea Autorităţii Palestiniene din Cisiordania reprezintă cea mai bună opţiune. El le-a spus oamenilor în cadrul unor întâlniri că ar prefera să existe haos în Gaza decât ca soldaţii israelieni să guverneze enclava, au declarat persoane apropiate lui Gallant.

Luna trecută, Netanyahu a anulat o călătorie la Washington a principalilor săi consilieri pentru a protesta faţă de decizia SUA de a nu se opune prin veto unei rezoluţii a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite care cerea o încetare necondiţionată a focului. Gallant a mers totuşi înainte cu vizita sa, care nu a fost coordonată cu premierul.

Gantz a zburat, de asemenea, la Washington luna trecută, în ciuda obiecţiilor premierului. Administraţia Biden l-a primit în mod deschis pe Gantz, semnalând în acelaşi timp frustrarea faţă de Netanyahu.

DEZACORDURI LEGATE DE OSTATICI

Cei trei lideri nu sunt de acord nici asupra modului de eliberare a ostaticilor deţinuţi de Hamas. Gantz a cerut în mod public un acord pentru a asigura eliberarea acestora, spunând că vieţile lor sunt în pericol. Netanyahu şi Gallant au subliniat că doar presiunea militară, împreună cu negocierile, vor duce la eliberarea lor.

Însă Netanyahu controlează echipa de negociere a ostaticilor din Israel, condusă de şeful spionajului israelian. În timp ce premierul a vorbit în mod public despre un acord, el a adoptat uneori o linie dură în ceea ce priveşte condiţiile.

Eforturile SUA de a intermedia un armistiţiu temporar au fost complicate săptămâna trecută de loviturile israeliene care au ucis trei fii ai liderului politic al Hamas, Ismail Haniyeh.

LUPTE DE CULISE

Tensiunea personală dintre liderii Israelului datează de mai bine de un deceniu. În 2010, guvernul lui Netanyahu l-a nominalizat pe Gallant, un veteran de 30 de ani al forţelor armate, pentru a deveni lider al armatei. După ce nominalizarea a fost anunţată, au devenit publice documente care susţineau că Gallant ar fi orchestrat o campanie de defăimare împotriva altor pretendenţi la acest post, inclusiv a lui Gantz, potrivit unui raport ulterior al unui organism de reglementare pe această temă.

Gallant a negat implicarea, iar poliţia a acuzat un aliat al şefului militar de la acea vreme că a falsificat documentul. Cu toate acestea, scandalul a contribuit la deraierea nominalizării şi la încheierea carierei militare a lui Gallant.

În schimb, Gantz a obţinut postul, devenind şef al armatei între 2011 şi 2015, perioadă în care a condus două operaţiuni majore împotriva Hamas. Ulterior, el a folosit această acreditare pentru a-şi lansa o carieră politică, creând un nou partid care, începând din 2019, l-a transformat în principalul rival politic al lui Netanyahu.

Trei alegeri într-un interval de un an nu au produs nicio victorie clară nici pentru Gantz, nici pentru Netanyahu. În 2020, cei doi au convenit să se alăture unei coaliţii şi să alterneze funcţia de premier pentru a pune capăt unei perioade politice destabilizatoare. Experimentul a eşuat în decurs de un an. Gantz l-a acuzat pe Netanyahu că i-a blocat accesul la scaunul de prim-ministru. Netanyahu a spus că nu putea conduce un guvern lucrând cu Gantz. Gantz a obţinut mult mai puţine locuri în alegerile din 2021, reflectând furia alegătorilor faţă de el pentru că a servit alături de Netanyahu. „Gantz a ieşit de acolo nu cu unul, ci cu mai multe cuţite în spate”, a declarat Reuven Hazan, politolog la Universitatea Ebraică din Ierusalim.

FRUSTRAT, GALLANT INTRĂ ÎN POLITICĂ

După un ocol în industria petrolului şi a gazelor după cariera militară, Gallant a decis în 2014 să intre în politică. Conflictul Israelului din acel an cu Hamas, supervizat de Netanyahu şi Gantz, pe atunci şef al armatei, l-a frustrat pe Gallant. El a simţit că obiectivele lor de război limitate, de a distruge reţeaua de tuneluri a Hamas, dar nu de a dizolva cu totul grupul, au fost lipsite de viziune, au declarat persoane care îl cunosc pe Gallant.

După câţiva ani într-un partid politic mai mic, Gallant s-a alăturat Likud-ului lui Netanyahu. Netanyahu l-a numit ministru al apărării în 2022, dându-i în cele din urmă lui Gallant comanda supremă asupra forţelor israeliene.

„A simţit că a fost tras pe sfoară”, a comentat Michael Oren, fost ambasador israelian la Washington în mandatul lui Netanyahu.

În 2023, noul guvern al lui Netanyahu a încercat să promulge schimbări pe scară largă în sistemul judiciar israelian, declanşând luni de proteste, adesea conduse de rezervişti militari. Considerând că se pregătea o criză în armată care punea în pericol securitatea naţională, Gallant l-a îndemnat public pe Netanyahu să se abţină. Netanyahu l-a concediat, declanşând greve şi tulburări civile, înainte de a da înapoi şi de a suspenda legislaţia. Două săptămâni mai târziu, Gallant a fost repus în funcţie.

ATACUL HAMAS ÎI ADUCE ÎMPREUNĂ

Atacurile din 7 octombrie i-au adus pe cei trei bărbaţi împreună în cabinetul de război. Gantz şi Gallant au lăsat deoparte divergenţele lor pentru a încerca să lucreze în mod profesionist. În timpul conferinţelor de presă, se îmbrăţişau şi îşi strângeau mâinile şi au apărut împreună într-o deplasare în nordul Fâşiei Gaza.

Dar tensiunile s-au accentuat între cei doi bărbaţi şi Netanyahu. Premierul, confruntat cu critici publice pentru 7 octombrie, a dat vina pentru eşecurile de securitate pe serviciile de apărare şi de informaţii ale Israelului. După ce Gantz l-a criticat, acesta şi-a cerut scuze.

În schimb, Netanyahu, sub presiunea Casei Albe, l-a împiedicat pe Gantz să procedeze la un atac preventiv împotriva Hezbollah în Liban.

Câteva zile mai târziu, prim-ministrul s-a întâlnit cu fostul şef al armatei, pe care Gallant l-a acuzat parţial că a făcut să deraieze nominalizarea sa din 2010 în fruntea armatei. Fostul şef este una dintre puţinele persoane din Israel cu care Gallant refuză să dea mâna, iar ministrul apărării a văzut întâlnirea ca pe o încercare a lui Netanyahu de a-l submina, potrivit unei persoane apropiate lui Gallant. Biroul lui Netanyahu a descris-o ca fiind o întâlnire de rutină pentru a stabili strategii privind războiul.

Gallant şi Netanyahu au început să organizeze conferinţe de presă separate, uneori la doar câteva minute distanţă.

NOI FISURI

Au apărut fisuri în cabinetul de război după ce un prim blitzkrieg israelian împotriva forţelor Hamas din Gaza a încetinit, iar costul umanitar al războiului a crescut.

Netanyahu s-a certat în mod public cu Biden, dar Gallant a vorbit în mod regulat cu secretarul apărării Lloyd Austin. Echipa lui Gallant a glumit că ministrul apărării, care îşi petrecea nopţile la cartierul general militar, nu putea adormi fără o poveste de la Austin.

În ianuarie, Gadi Eisenkot, un membru fără drept de vot al cabinetului de război care este un aliat politic al lui Gantz, a criticat public abordarea lui Netanyahu faţă de război, sugerând că discuţiile premierului despre o victorie absolută erau nerealiste. El a cerut alegeri pentru a restabili încrederea publică în guvern. La scurt timp după aceea, Netanyahu a declarat că Israelul va obţine „victoria totală” asupra Hamas. Acest obiectiv s-a dovedit însă a fi evaziv. Israelul afirmă că a distrus cea mai mare parte a armatei Hamas, ucigând mii de luptători ai acesteia, inclusiv agenţi de rang înalt. Pentru a paraliza capacitatea militară a Hamas, armata israeliană spune că mai trebuie să atace ceea ce spune că sunt patru batalioane Hamas în Rafah. De asemenea, Israelul nu l-a găsit şi nu l-a ucis încă pe Yahya Sinwar, liderul Hamas în Gaza, despre care Israelul spune că a orchestrat atacurile din 7 octombrie care au declanşat războiul şi au ucis 1.200 de persoane.

CUM POATE SUPRAVIEŢUI NETANYAHU

Mai mult de 33.000 de palestinieni au murit în războiul din Gaza, potrivit autorităţilor sanitare din Gaza, ale căror cifre nu fac distincţie între civili şi combatanţi. Acest cost umanitar a adus o presiune internaţională intensă asupra Israelului pentru a accepta un acord de schimb de ostatici în schimbul unei încetări a focului.

În această lună, mişcarea de proteste antiguvernamentale în masă din Israel s-a reactivat.

Chiar dacă Gantz ar alege să părăsească guvernul, cel puţin cinci membri ai partidului Likud al lui Netanyahu, sau unul dintre partenerii săi de coaliţie, ar trebui să se retragă şi ei, pentru a prăbuşi majoritatea de 64 de locuri a prim-ministrului în parlamentul cu 120 de locuri.

Acest lucru îi lasă lui Netanyahu un spaţiu de manevră. „Cel mai important lucru pentru Netanyahu este supravieţuirea sa politică”, a declarat Ofer Shelah, fost deputat şi analist militar la Institutul pentru Studii de Securitate Naţională. „Cu cât mai mult timp se menţine situaţia actuală, cu atât mai mari sunt şansele sale de a rămâne prim-ministru”, a punctat expertul.

Loading

NATIONAL

Lovitură pentru bugetari: ce scenarii sunt analizate pentru acordarea voucherelor de vacanță

Publicat

in

Bugetarii aşteaptă clarificări privind voucherele de vacanţă, deja reduse la jumătate. Autorităţile nu au decis încă dacă vor acorda cei 800 lei în avans sau îi vor deconta ulterior.

Litoralul ar putea fi mai pustiu ca niciodată anul acesta, din cauza incertitudinii privind voucherele de vacanţă ale bugetarilor.

Scenariile posibile pentru acordarea voucherelor de vacanță

Primul scenariu propune ca turiştii să plătească sejurul integral, iar cei 800 de lei să fie decontați la următorul salariu. Al doilea scenariu ar fi ca banii să fie acordați în avans, sub forma de voucher, dar oamenii să facă dovadă că l-au folosit în scop turistic, conform observatornews.ro.

„Este evident că e o modificare care întâmpină anumite neplăceri pentru că nu vorbim direct de acele vouchere care se dădeau efectiv și se consumă. Va fi o formulă cât mai simplă tocmai pentru a ne asigura că oamenii ajung să nu-și pierdă timpul atunci când vorbim despre dovada faptului că s-au folosit de aceste instrumente”, a declarat Bodgan Ivan, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

„Vor libertate de a alege, să nu fie condiţionaţi în termene de plată, cât mai multe reducere. De aceea, de foarte multe ori optează să aibă voucherele pe card pentru a le folosi în decursul anului, faţă de a le deconta ulterior vacanţa achitată”, spune Denisa Tanasă, reprezentant agenţie de turism.

În România sunt peste 1.3 miloane de bugetari care primesc din 2019 vouchere de vacanţă. Autorităţile spun că ar putea stabili cum se dau voucherele de vacanţă săptămâna viitoare.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Vlad Zaha, expert: Poliţia nu poate şi nu trebuie să facă prevenţie şi strategii în domeniul consumului de substanţe

Publicat

in

Expertul crimonalist Vlad ZAha, stabilit în Marea Britanie, afirmă că este de bun augur înfiinţarea centrelor de adicţii, întrucât consumatorii de droguri nu este bine să fie trataţi în spitalele de psihiatrie, dar consideră că va dura ani de zile până când vor exista oameni pregătiţi să lucreze în acestea. O altă problemă identificată este că dosarele anchetatorilor se concentrează pe consumatorii de droguri, nu pe traficanţi, deşi primii nu ar trebuie să fie pedepsiţi. Expertul a tras un semnal de alarmă cu privire la internarea nevoluntară explicând că nu poti trata pe cineva cu forţa.

”Pur şi simplu, Poliţia nu poate şi nu trebuie să facă prevenţie, şi legi, şi strategii în domeniul consumului de substanţe. Bineînţeles că trebuie să acţioneze în domeniul marelui trafic de substanţe, să intercepteze acele tone de droguri despre care ştim că circulă prin România şi prin porturi, însă ei nu trebuie să vină în faţa copilor sau a elevilor cu metode de genul sperietori, sau exagerări, sau informaţii bazate pe frică pentru că pur şi simplu nu funcţionează”, a declarat Vlad Zaha, expert criminolog, vineri seară, la Medika Antidrog.

Expertul criminolog a explicat că ”România este un studiu de caz fenomenal” pentru a arăta că ce s-a făcut până acum nu funcţionează, dar Vlad Zaha consideră că o mare problemă este şi faptul că, în continuare ”80% dintre toate dosarele procurorilor DIICOT, adică în jur de peste 20.000, sunt pentru simpli consumatori de substanţe care nu ar trebui pedepsiţi”.

Zaha a vorbit şi despre centrele de adicţii, pe care România le înfiinţează: ”Abia avem sau nu avem aproape deloc nici măcar personalul şi specialiştii care să lucreze în aceste centre. Abia anul trecut, tot aşa după ani de zile în care formule medicale au cerut înfiinţarea specializării de medicină a adicţiei, în sfârşit vom avea medici adictologi (…) Nu este ideal nici ca tratamentul să se desfăşoare în spitale de psihiatrie în loc de centre, cum se întâmplă acum majoritar sau în departamente de toxicologie. Deci avem nevoie de această specializare şi abia peste câţiva ani vom avea primii medici adictologi în România”.

”În al doilea rând, este foarte important să înţelegem că tratamentul, în 99,99% din cazuri, trebuie să fie pe bază voluntară, altfel este, fie degeaba, fie va face mai mult rău. Vreau să trag acest semnal de alarmă, pentru că în Parlament există acum o propunere legislativă ca toţi consumatorii de droguri, indiferent dacă sunt sau nu dependenţi, să poată fi internaţi nevoluntar, adică forţat.

Aceasta ar fi o greşeală, pentru că avem studii internaţionale care ne arată că, dacă internăm forţat (…) atunci rata de recădere şi de supradoză după externare se dublează”, a mai declarat expertul criminalist.

Acesta a explicat faptul că nu toţi oamenii au nevoie de tratament, pentru deoarece consumul experimental, să consumi odată, nu înseamnă că eşti bolnav şi că trebuie să stai în spital,=.Vlad Zaha a ecplicat că ”nu poţi trata pe nimeni sau aproape pe nimeni cu forţa”

”Sunt extrem de puţine cazurile în care chiar cineva trebuie să fie internat nevoluntar”, a explicat Zaha.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Expert: În nicio ţară nu există să fii condamnat pentru simpla prezenţă a unei substanţe în corp, fără măcar o analiză cantitativă de laborator

Publicat

in

Expertul criminolog Vlad Zaha, stabilit în Marea Britanie, a afirmat, vineri seară, că în nicio ţară nu există să fii condamnat pentru simpla prezenţă a unei substanţe în corp, fără măcar o analiză cantitativă de laborator sau fără o expertiză medico-legală. Potrivit acestuia, numeroase substanţe legale pot da rezultate suspecte la analize, iar unele substanţe ilegale rămân în corp perioade lungi de timp, chiar dacă a fost întrerupt consumul. Zaha critică proiectul de lege din Parlament care ar sancţiona simpla prezenţă a unor substanţe în organism, fără legătură cu afectarea capacităţii de a conduce.

Expertul criminolog Vlad Zaha, stabilit în Marea Britanie, a comentat, vineri seară, decizia recentă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care a arătat că, în cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei respective, dar şi dacă este afectată capacitatea de a conduce.

”Până în ianuarie acest an, deci până acum două luni, România nu ştia ce înseamnă să fi sub influenţă. Pur şi simplu, aceeaşi persoană putea primi două soluţii diferite de la două tribunale diferite, depinzând strict de procurorul şi magistraţii şi oraşul din care făceau parte. Unele instanţe spuneau că este de ajuns doar să ai substanţa în sânge, indiferent de cantitate, de concentraţie, indiferent dacă sunt reziduri, şi fără nicio altă măsurătoare. Pentru instanţele care considerau lucrul ăsta în regulă sau au fost obiectul a nenumărate abuzuri”, a declarat, vineri seară, Vlad Zaha, la Medika Antidrog, scrie news.ro.

Alte instanţe, potrivit expertului, ”considerau că nu este de ajuns ca substanţele să fie în corp, trebuie să existe şi posibilitatea ca ele să fie capabile să se afecteze capacitatea de a conduce”.

”Deci nu trebuie dovedit fără echivoc, este imposibil, dar trebuie să existe o şansă ca ele chiar să-ţi fi putut afecta capacitatea. Ei, în sfârşit, aceste nelămuriri din toată ţara au ajuns la Curtea Supremă, unde nouă judecători din complet (…) au ajuns la concluzia pe care eu o susţin şi majoritatea specialiştilor o susţin că nu este de ajuns să ai o substanţă în sânge ca să trebuiască să fii condamnat”, a mai declarat Zaha.

Acesta explică faptul că, dacă un diazepam poate avea efect până în 8 ore, el poate fi depistat în sânge până la 48 de ore după ce nu-şi mai face efectul, în cantităţi reziduale.

De asemenea, în cazul cannabisului, efectul dispare în maximum 12 ore, însă pentru consumatorii cronici, chiar după ce se opresc complet, pot fi depistate reziduri de THC în sânge chiar şi la o lună distanţă.

”Ar fi complet nedrept (…) să condamnăm oameni care au fost responsabili şi au aşteptat zile întregi înainte să se urce la volan în cazul substanţelor ilegale, sau care au luat medicamente banale (…) sau iau tratamente importante, tocmai pentru a putea conduce, precum în cazul şoferilor cu deficit de atenţie, cu ADHD”, a main declarart Vlad Zaha.

Acesta a explicat că a trimis instanţei o analiză comparativă internaţională, în special pentru Europa şi America.

”În nicio ţară nu există să fii condamnat pentru simpla prezenţă a unei substanţe în corp, fără măcar o analiză cantitativă de laborator sau fără o expertiză medico-legală. Scopul ambelor sau oricăreia dintre acestea fiind pur şi simplu să nu incrimineze oameni cu reziduri şi particule din consum de orice fel de substanţe de acum zile, săptămâni sau chiar luni”, a mai declarat Zaha.

Acesta a criticat un proiect de lege aflat în Parlament care ar sancţiona simpla prezenţă în organism a unor substanţe: ”Este un proiect nedrept care ar pedepsi oameni nevinovaţi sub pretextul de a prinde oamenii vinovaţi (…) România ar ieşi din orice fel de modele internaţionale de gestionare a consumului de medicamente, de substanţe ilegale”, a mai declarat Zaha.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis, în 27 ianuarie, în cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influeţa substanţelor psihoactive, este necesar să se constatate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi dacă aceasta afectează capacitatea de a conduce a autorului faptei. Decizia este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Elon Musk, discuții fără precedent cu Pentagonul: Să fie urmăriți penal

Publicat

in

Elon Musk poartă discuții fără precedent cu Pentagonul și vrea ca cei care au divulgat informații să fie urmăriți penal, scrie Reuters, potrivit Mediafax.

Miliardarul Elon Musk și-a dus vineri campania de reducere a cheltuielilor guvernului federal american și a organizat o întâlnire fără precedent la nivel înalt la Pentagon și solicitat urmărirea penală a oricărui funcționar al Departamentului Apărării care scapă „informații false cu rea intenție” despre vizita sa.

Musk, ale cărui întreprinderi au o serie de contracte cu Departamentul Apărării, s-a întâlnit timp de 80 de minute cu secretarul american al apărării, Pete Hegseth, în prima sa discuție de acest fel la Pentagon, care este responsabil pentru o mare parte din cheltuielile guvernului federal. Nu a fost clar dacă generalii americani s-au alăturat virtual acestei întâlniri.

New York Times a relatat că Musk ar fi informat cu privire la planuri secrete de război pentru China, lucru negat de Musk, Trump și alții. Musk a numit raportul „propagandă pură” și a îndemnat la acțiuni legale împotriva celor care au divulgat informațiile.

„Aștept cu nerăbdare urmărirea penală a celor de la Pentagon care scurg informații false cu rea intenție către NYT. Ei vor fi găsiți”, a scris el pe X înainte de întâlnirea cu Hegseth.

La Casa Albă, după întâlnire, Trump a declarat că nu vrea să arate nimănui planurile Statelor Unite pentru un potențial război cu China și a făcut aluzie la potențialul conflict de interese al lui Musk.

„Nu vreau să arăt asta nimănui. Dar cu siguranță nu i-ai arăta-o unui om de afaceri, care ne ajută atât de mult”, a spus Trump. „Elon are afaceri în China și ar fi susceptibil, probabil, la asta”, a spus Trump.

Stând alături de Trump, Hegseth a spus că a avut o conversație informală cu Musk care s-a axat pe inovație și eficiență.

„Nu a existat niciun plan de război, niciun plan de război chinezesc. Nu au existat planuri secrete”, a spus Hegseth.

În urma controversei legate de articolul din New York Times, o întâlnire planificată între Trump și membrii Statului Major Întrunit într-o sală de ședințe securizată din Pentagon, cunoscută sub numele de „The Tank”, nu a mai avut loc.

Accesul la un plan militar bine păzit ar însemna o extindere bruscă a rolului lui Musk în calitate de consilier al lui Trump, care este vârful de lance al eforturilor de reducere a cheltuielilor guvernului SUA.

De asemenea, ar alimenta întrebări cu privire la conflictele de interese ale lui Musk, care, în calitate de director al Tesla și SpaceX, are, de asemenea, interese comerciale în China.

Casa Albă a declarat anterior că Musk se va recuza dacă apar conflicte de interese între afacerile sale și rolul său în reducerea cheltuielilor guvernului federal.

Deși Musk are deja mai multe contracte cu Pentagonul, oportunitățile pentru companiile sale, în special SpaceX, sub Trump ar putea aduce venituri de miliarde de dolari companiilor sale. Scutul de apărare antirachetă Golden Dome planificat de Trump, care ar putea necesita sute de senzori și alți sateliți pentru a supraveghea rachetele balistice care se apropie, s-ar potrivi în mod natural pentru SpaceX și unitatea sa Starlink.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Expert criminolog: În România lipsesc cronic orice programe de prevenţie a consumului de droguri

Publicat

in

Expertul criminolog Vlad Zaha, stabilit în Regatul Unit, afirmă că România duce lipsă cronică de programe eficiente de prevenire a consumului de droguri, de reducere a efectelor, dacă prevenţia a eşuat şi de tratare a pacienţilor care au nevoie. În plus, autorităţile nu par să ştie exact ce se întâmplă, întrucât, până recent, pe site-ul Agenţiei Naţionale Antidrog scria că vârsta de debut a consumului de droguri este de 13 ani. ”Este o informaţie care nu poate fi adevărată”, afirmă Zaha, precizând că asta ar însemna ca sute de mii de copii de 9-14 ani să consume droguri, ceea ce nu are cum să existe în realitate, România nefiind altfel decât majoritatea ţărilor din jurul ei, unde vârsta medie este de 18 – 20 de ani.

”În România lipsesc cronic, să zic aşa, orice programe de prevenţie făcute după standarde internaţionale, orice programe de reducere a efectelor negative ale consumului în cazul în care prevenţia a ieşuat şi oamenii au început să consume substanţe. Despre tratament s-a mai vorbit aici la dumneavoastră, lipseşte la fel aproape total”, a declarat, vineri seară, expertul criminolog Vlad Zaha, stabilit în Marea Britanie, la Medika Antidrog, scrie news.ro.

Potrivit acestuia, ”abia acum pare că încep să se pună în mişcare unele rotiţe”, dar ”va mai dura ani de zile până o să ajungem şi în domeniul ăsta la nişte standarde rezonabile”.

”Practic, instituţiile statului şi acţiunile României de prevenire, de gestionare, de tratare, pentru cei care au nevoie, sunt pe nicăieri. În tot acest context, în ultimii 20 de ani, la fiecare 6-7 ani, cât durează o strategie naţională antidrog, consumul de droguri a crescut cu câte 70-80% şi asta în timpul în care statul spunea că face chestii, că previne, că combate, că tratează. Ei bine, nu se întâmplă asta”, a mai declarat expertul.

În legătură cu vârsta de debut a consumului, Vlad Zaha afirmă că a constatat că autorităţile române nu prea ştiu care este adevărul: ”Şi, ca să vă dau un exemplu, astea nu am mai spus-o nicăieri altundeva, pe site-ul Agenţiei Naţionale Antidrog, momentan în mentenanţă, că tocmai s-a desfinţat, apărea această informaţie cum că vârsta medie de debut a consumului de droguri ar fi 13 ani. Prima oară când am văzut informaţia asta, era clar pentru mine că este o informaţie care nu poate fi adevărată”.

Acesta explică faptul că vârsta medie de consum, de debut a consumului de droguri, în Statele Unite este de 18 ani, în Spania este de 20 de ani.

„Consumul de droguri începe în jurul vârstei liceului”

”În toate ţările din jurul nostru nu scade sub 18-20 de ani. Şi am întrebat Agenţia Naţională de Antidrog, oficial, de unde este această vârstă, care însemna practic ca sute de mii de copii de 9, 10, 11, 12 ani să consume droguri, ca vârsta medie să fie de 13 ani. Nu mi s-a răspuns, dar s-a schimbat informaţia pe site-ul Agenţiei Naţională Antidrog şi scrie că vârsta medie de debut a consumului este de 21 de ani. Asta este o schimbare care pur şi simplu ne arată că noi nici instituţional nu prea ştim sau nu prea vrem să transmitem cumva adevărul”, a mai declarat Vlad Zaha.

Potrivit acestuia, România nu este o excepţie în ceea ce priveşte consumul de droguri : ”România nu este o excepţie internaţională, unde copiii de grădiniţă, Doamne fereşte, consumă droguri. Nu se întâmplă asta. Majoritatea consumului de droguri începe în jurul vârstei liceului, spre finalul liceului, începutul facultăţii şi aşa mai departe”.

Vlad Zaha credă că ”lucrurile se înrăutăţesc, în general, în România, în toate aspectele, şi incidenţa consumului, şi a celor care au nevoie de tratament, şi a celor care sunt prinşi de poliţie şi pe lângă problemele eventuale de sănătate pe care le au, au acum şi un dosar penal”.

”Deci toate statisticile cresc. Nu suntem încă într-un punct de o criză reală a drogurilor în care oricine, din orice familie să cunoască pe cineva care are probleme cu substanţele, însă, dacă continuăm cum am continuat în ultimii 20 de ani, vom ajunge acolo destul de repede”, a mai declarart expertul criminolog.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Fostul ambasador al SUA în România, Adrian Zuckerman: „Nu am auzit că este o problemă cu programul de Visa Waiver al României

Publicat

in

Fostul ambasador al SUA în România, Adrian Zuckerman, a declarat pentru B1 TV că România nu va avea probleme în ceea ce privește Programul Visa Waiver.

În contextul în care se discută despre amânarea eliminării vizelor pentru românii care vor să călătorească în SUA, Adrian Zuckerman a precizat că este vorba despre un proces de verificare valabil pentru toate statelor, nu doar pentru România.

“Am vorbit cu Ambasada Română din SUA și am vorbit și cu Ambasada Americană din România. Nu au fost avizați niciunul din ei, de cei doi ambasadori că o să fie o întârziere sau că o să fie altceva la România. Există un departament care se cheamă Department of Homeland Security care are grijă de granițe de imigrare, de toate lucrurile în felul ăsta, de securitate, traficanți de droguri, trafic uman, tot ce are de-a face cu granița și toate lucrurile care au de-a face cu imigrare. E un proces de review.

Ce mai spune fostul ambasador

A ieșit o listă pe care o am aici, unde au ieșit trei categorii și sunt vreo 43 de țări în aceste trei categorii. În prima categorie, care este numită categoria roșu au fost suspendate vizele complet. Nu se poate intra din țările astea în America.

A doua categorie, care se cheamă portocalie, unde sunt câteva țări în care au fost vizele suspendate parțial, dar nu complet: Belarus, Rusia, Pachistan și altele.

A treia categorie care este categorie galbenă, unde le dă o perioadă de 2 luni să corecteze niște întrebări și alte deficite și după se va lua o decizie dacă se suspendă sau nu se suspendă sau parțial se suspendă. Nu e clar, nu știu ce întrebări sunt. Dar România nu e pe această listă”, a spus fostul ambasador.

Fostul ambasador al SUA a mai precizat că nu știe să existe probleme pentru România în privința Visa Waiver: “ Nu a fost niciun aviz specific că nu o să se întâmple Visa Waiver și oamenii de aici care țin cu Georgescu sau cu alții spun: uite, o să se întâmple așa și altele! Nu este adevărat acest lucru! Nu credeți același lucru. Eu nu am auzit că se întâmplă.

Ăsta este un review de securitate care se uită la toate țările, nu specific la România. Asta o să continue. Nu am auzit că este o problemă cu programul de Visa Waiver al României. E chiar pe dos, am auzit că totul e în regulă și continuă și să nu uităm că asta este o administrație nouă”.

Loading

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Câmpulung

În Trend