Ministrul Energiei, Sebastian-Ioan Burduja, a primit luni vizita Ministrului Afacerilor Externe și al Comerțului Internațional al Ungariei, Péter Szijjártó, la sediul Ministerului Energiei. Sebastian Burduja a folosit acest moment pentru a ataca indirect Rusia de șantaj, chiar dacă nu îi menționează explicit numele. Ungaria a devenit în ultima perioadă un adevărat aliat al Rusiei în regiune, premierul maghiar Viktor Orban fiind în strânse legături cu Kremlinul.

Sebastian Burduja, Ministrul Energiei: “Nu vom mai lăsa vreodată securitatea energetică a Europei în mâinile celor care au folosit și folosesc energia ca armă de șantaj. Regiunea noastră trebuie să diversifice sursele de aprovizionare și să conteze cât mai mult pe ea însăși. România, în prezent cel mai mare producător de gaze al Uniunii Europene, își va dubla capacitatea de producție în 2 ani prin proiectul Neptun Deep. Așadar, vom contribui esențial la întărirea securității energetice a regiunii.”

Discuțiile bilaterale s-au concentrat asupra volatilității piețelor regionale de energie, întărirea securității energetice regionale și diversificarea aprovizionării cu gaze naturale.

Proiectele Neptun Deep și Acordul între Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României și Ungariei privind Parteneriatul Strategic în Domeniul Dezvoltării și Transportului Energiei Verzi (AGRU – Coridorul Verde) au fost printre temele întrevederii.

Importanța proiectului Neptun Deep

“Am reafirmat angajamentul României pentru securitatea energetică a regiunii noastre și hotărârea noastră de a elimina orice dependență de resurse de la cei care au șantajat energetic Europa decenii la rândul. Am insistat asupra nevoii de solidaritate între europeni și, mai ales, asupra necesității de a diversifica sursele de aprovizionare cu energie.

În acest sens, România, astăzi primul producător de gaze al UE, lucrează la demararea proiectului Neptun Deep în 2027, care va dubla capacitatea noastră de producție a gazelor naturale făcându-ne capabili de a asigura o parte din necesarul regiunii. În această privință, Gazoductul BRUA și segmentul Tuzla-Podișor (în lucru) vor fi cruciale în transportul gazelor. România nu are o problemă să înlocuiască dependența față de gazul rusesc cu dependență față de gazul românesc, în condiții comerciale, deci la un preț bun, și pentru acele cantități care depășesc necesarul pentru consum intern.

Energia electrică

În ceea ce privește energia electrică, România realizează Interconectorul de Înaltă Tensiune în Curent Continuu (HVDC) 5000 MW, care va facilita transportul energiei către Vest, cu pierderi minime. Alături de Ungaria, Georgia și Azerbaidjan, vom extinde acest interconector prin Marea Neagră, realizând conexiunea cu Georgia și Azerbaidjan. Transelectrica și companiile omoloage din celelalte țări sunt în curs de a încheia toate procedurile pentru operaționalizarea companiei de proiect, cu sediul în București.

Am insistat, totodată, pe necesitatea dezvoltării interconexiunilor la nivel european. Europa trebuie să fie echitabilă în ceea ce privește prețurile la energie, iar pentru asta, fiecare dintre statele membre trebuie să își îndeplinească obligațiile privitoare la interconexiuni, așa cum a făcut și România.

Referitor la posibila tranzacție MVM-E.ON, i-am prezentat omologului ungar același punct de vedere al Ministerului Energiei pe care l-am exprimat și public”, a declarat Ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

România își va proteja suveranitatea și interesele strategice ale cetățenilor săi. Energia României va rămâne în slujba românilor, mai transmite ministrul Energiei.

Ministrul Mediului Mircea Fechet și-a exprimat, marți, îngrijorarea privind posibilitatea ca unda de poluare să ajungă în dreptul litoralului românesc. El spune că riscul este mic, dar că a solicitat efectuarea unor verificări „cu o intensitate mai mare”. Ministrul Mircea Fechet a participat, marți dimineață, la acțiunea de prelevare de probe din Marea Neagră, în contextul episodului de poluare din Strâmtoarea Kerci, care a avut loc în decembrie 2024. Deplasarea în larg s-a realizat cu Nava Marina I a ABA Dobrogea-Litoral (ABADL).

„M-am bucurat să îi pot însoți pe colegii de la ABA Dobrogea -Litoral în prima campanie de monitorizare a Mării Negre de anul acesta, care va dura patru-cinci zile și la sfârșitul căreia vom obține informații privind starea fizico-chimică a apei Mării Negre. Această monitorizare are loc de patru ori pe an. Ne interesează cu atât mai mult, cu cât imaginile pe care le văd aproape în fiecare zi în presa locală din regiunea Peninsulei #Crimeea, mai ales, sunt absolut îngrijorătoare. Discutăm deja despre sute de delfini morți, despre mii de păsări moarte, despre zeci de kilometri de țărm afectat, în contextul scufundării celor două vase, în strâmtoarea Kerci, un dezastru ecologic, lucru care ne îngrijorează foarte mult”, a declarat ministrul, conform Mediafax.

Acesta și-a exprimat îngrijorarea privind posibilitatea ca unda de poluare să ajungă în dreptul litoralulului românesc:

„Din discuțiile pe care le-am avut cu colegii specialiști – și evaluând modelările matematice pe care aceștia le-au făcut, care vizează viteza și direcția curenților marini, direcția și viteza vântului, temperatura apei Mării Negre și temperatura exterioară, riscul ca unda de poluare să ajungă și pe litoralul românesc este extrem de mic. Însă, uitându-mă pe hartă și văzând că Peninsula Crimeea – zona Sevastopol, zona Yalta – este undeva la jumătatea distanței dintre strâmtoarea Kerci și Constanța, nu pot să nu mă gândesc că, în aceste condiții, există, totuși, un risc, chiar dacă e foarte mic și acesta este și unul dintre motivele pentru care am solicitat colegilor, atât de la ABA Dobrogea-Litoral cât și celor de la institutele din Constanța, ca determinarea hidrocarburilor din apa Mării Negre să se facă cu o intensitate mai mare, tocmai pentru a avea semnale timpurii, pentru a ne ajuta să luăm anumite decizii dacă situația o va impune. Deocamdată, monitorizăm și mergem pe principiul că e mai bine să fim în alertă decât să avem vreo surpriză care să pună turismul sau starea litoralului românesc în pericol”, a mai spus Fechet.

„Parametrii fizico-chimici analizați, conform Manualului de Operare, sunt: fizico-chimici generali: transparența, condiții termice/temperatura apei, condiții de oxigenare (oxigen dizolvat și materii organice), stare acidifierii (pH), salinitate, nutrienți, alți poluanti specifici – de exemplu, hidrocarburi petroliere (indice total de hidrocarburi), metale grele și micropoluanti organici. În cazul Mării Negre, au fost stabilite secțiuni de monitorizare, atât pentru corpurile de apă costiere (de la linia de bază a țărmului până la o milă marină între Periboina și Vama Veche), corpul de apă tranzitoriu marin (Chilia – Periboina), cât și pentru apele teritoriale (până la 12 mile marine), respectiv 15 secțiuni (transversale) de monitorizare. Aferent acestor secțiuni, s-au stabilit 27 de puncte de prevevare la diverse adâncimi, din care 18 puncte de prelevare sunt situate dincolo de adâncimea de 5m (pentru acestea se folosește nava la prelevare)”, transmit reprezentanții Ministerului Mediului.

Magistrații Tribunalului București au decis redeschiderea anchetei privind moartea activistului Alexandru Găzdac, fost jurnalist la Realitatea Tv, împușcat mortal de un polițist în aprilie 2020. Dosarul fusese clasat anterior, procurorii considerând incidentul ca având un „rol preventiv”, deși victima, aflată într-o criză psihică, era înarmată doar cu un cui îndoit.

Alexandru Găzdac a fost angajat al televiziunii Realitatea TV, însă este cunoscut în spațiul public după ce, în 2016, ani a intrat cu mașina în gardul Guvernului. El afirma atunci că dorea să atragă atenţia asupra pericolului terorismului. Conform informațiilor, omul ar fi spus că este foarte ușor de făcut un atentat terorist în România și ar fi atras atenția asupra pericolului ISIS. În momentul în care a produs accidentul, Alexandru Găzdac consumase alcool și se afla în stare de ebrietate. De asemenea, el fusese de curând concediat de la postul de televiziune, din motive disciplinare.

În contextul pandemiei de COVID-19, Alexandru Găzdac, cunoscut cu probleme psihice, a intrat într-un conflict cu forțele de ordine după ce recepționerul unui hotel a alertat autoritățile pentru că bărbatul, îmbrăcat doar în chiloți, a amenințat mai mulți oameni cu obiecte ascuțite pe care le deținea asupra sa. Poliția a intervenit fără sprijinul Ambulanței – cum ar fi trebuit în astfel de cazuri -, iar situația a escaladat. Întrucât atacatorul a devenit foarte agresiv, înjunghiindu-l pe unul dintre polițiști cu o foarfecă, oamenii legii au fost obligați să tragă 6 focuri de armă în plan vertical, iar mai apoi în piciorul și abdomenul agresorului, pe motiv că nu s-a supus somațiilor. Ulterior, Alexandru Găzdac a fost transportat de urgență la Spitalul Elias, alături de polițistul atacat, însă acesta a murit.

Un dosar de omor a fost inițiat și instrumentat de un procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul București (PTB). După analizarea probelor, procurorul a dispus clasarea cazului.

Ancheta, redeschisă a treia oară

Nemulțumită, familia victimei a contestat decizia la conducerea PTB. Totuși, după o reexaminare, dosarul a fost clasat din nou, procurorul motivând că polițistul a acționat sub impulsul fricii și că Alexandru Găzdac, fiind înarmat cu un cui, ar fi putut răni persoane nevinovate alarmate de zgomotele de pe hol.

După două soluții de clasare, familia victimei a contestat deciziile. Instanța a admis, recent, plângerea urmașilor, iar ancheta va fi redeschisă, oferind o nouă șansă pentru clarificarea circumstanțelor acestui caz dramatic.

Instanța a dispus: „Desființează soluția de clasare dispusă prin ordonanța din data de 31.05.2024 emisă în dosarul penal nr. 1443/159/P/2020 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București și menținută prin ordonanța nr. 188/II-2/2024 din data de 08.07.2024 a prim-procurorului adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul București și dispune trimiterea cauzei procurorului în vederea completării urmăririi penale”. Hotărârea este una definitivă.

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat luni că negociază cu omologul său rus Vladimir Putin exportul de gaz rusesc în Slovacia printr gazoductul TurkStream, în urma deciziei Ucrainei de a opri tranzitul gazului rusesc către Europa, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.

„De când Ucraina a întrerupt gazul către Slovacia, am spus că vom lua măsuri şi am vorbit cu Putin despre nevoile de gaze ale Slovaciei”, a declarat Erdogan la o conferinţă de presă comună cu premierul slovac Robert Fico, aflat într-o vizită oficială la Ankara.

Premierul slovac a afirmat anterior că a primit din partea preşedintelui rus Vladimir Putin asigurări că Rusia va livra în continuare gaz Slovaciei pe o rută alternativă, prin gazoductul TurkStream împreună cu extensia acestuia, Balkan Stream.

Dar capacitatea acestor conducte este limitată şi costurile de transport sunt mai mari, prin urmare soluţia nu mulţumeşte Slovacia, care ameninţă Ucraina cu sistarea livrării de energie electrică şi a ajutoarelor destinate refugiaţilor ucraineni dacă Kievul nu restabileşte tranzitul gazului rusesc.

Fico i-a mulţumit lui Erdogan pentru că i-a sugerat această opţiune şi pentru că se află în contact cu Rusia, amintind că este necesar să se ajungă la un acord cu Moscova pentru creşterea fluxului de gaz. „Negociem, nu ştim dacă se va ajunge la un acord, dar nu există nicio lege europeană care să-l împiedice”, a insistat premierul slovac.

Guvernul taliban din Afganistan a anunţat marţi eliberarea de către Statele Unite a unui deţinut afgan în schimbul unor prizonieri americani, în urma unor „discuţii îndelungate” facilitate de Qatar, relatează AFP, conform Agerpres.

Anunţul survine la o zi după învestirea lui Donald Trump, cu care autorităţile talibane, nerecunoscute de nicio ţară din lume, au declarat în repetate rânduri că vor să întreţină relaţii bune, în speranţa „unui nou capitol”.

Ministerul afgan de Externe a scris pe reţeaua X că un „luptător afgan, Khan Mohammed, închis în America, a fost eliberat în schimbul unor cetăţeni americani şi a fost trimis înapoi în ţară”.

El ispăşea o închisoare pe viaţă în California, după ce a fost arestat „cu aproape două decenii în urmă” în Nangarhar, în estul Afganistanului, a mai spus sursa.

Contactat de AFP, ministerul nu a dorit să ofere mai multe detalii despre acest schimb de deţinuţi, despre care Washingtonul nu a dorit să facă imediat declaraţii.

Conform unei note a Departamentului american de Justiţie, datată 2008, Khan Mohammed, un „membru al unei celule talibane”, a fost arestat în 2006 şi condamnat pentru „narcoterorism”.

Presa din SUA i-a identificat pe prizonierii americani eliberaţi ca fiind William McKenty şi Ryan Corbett, acesta din urma fiind în arest din 2022.

Într-un comunicat, familia lui Ryan Corbett şi-a exprimat „imensa recunoştinţă”, mulţumind administraţiei Joe Biden şi echipei lui Donald Trump.

În iulie, guvernul taliban a informat că au loc discuţii despre eliberarea a doi americani reţinuţi în Afganistan în schimbul unor afgani reţinuţi în centrul de detenţie de la Guantanamo. Întâlnirea cu reprezentanţii SUA a fost organizată de ONU în Qatar.

Ministerul afgan a menţionat marţi „discuţii îndelungate” care au dus la schimbul de deţinuţi, salutând „un bun exemplu de rezolvare a unei probleme prin dialog, în special datorită ajutorului Qatarului, o ţară care a jucat un rol cheie” în acest schimb.

Zeci de cetăţeni străini au fost arestaţi de autorităţile talibane după revenirea lor la putere, în august 2021.

Cel puţin un afgan este închis la Guantanamo: Mohammed Rahim, acuzat de CIA că este un apropiat al fostului lider al Al-Qaida, Osama ben Laden. Familia sa a cerut eliberarea acestuia în noiembrie 2023.

„Aceste demersuri ale Statelor Unite sunt pozitive şi ajută la normalizarea şi la dezvoltarea relaţiilor dintre cele două ţări”, a transmis marţi Ministerul afgan de Externe

Aşa cum a promis duminică, preşedintele Donald Trump a semnat luni o acţiune executivă care amână aplicarea interdicţiei TikTok timp de 75 de zile, anunţă CNN. Acţiunea ordonă Departamentului de Justiţie al SUA să nu aplice Legea privind aplicaţiile controlate de adversarii străini, care a fost adoptată cu un sprijin larg bipartizan în Congres şi a fost semnată în aprilie de fostul preşedinte Joe Biden.

Legea impunea ca, începând cu 19 ianuarie, TikTok să fie interzis în Statele Unite, cu excepţia cazului în care vinde unui cumpărător din America sau unuia dintre aliaţii săi. Legea îi conferă preşedintelui o largă discreţie cu privire la modul de aplicare a interdicţiei, conform News.ro.

Promisiunea lui Trump într-o postare pe Truth Social că va semna luni o acţiune executivă astfel încât legea să nu fie aplicată – inclusiv pentru încălcările interdicţiei care au avut loc înainte ca el să devină preşedinte – a fost suficientă pentru ca TikTok, care s-a închis pentru aproximativ 14 ore în noaptea de sâmbătă spre duminică, să revină online duminică după-amiază.

„Momentul nefericit al secţiunii 2(a) a legii – cu o zi înainte de a prelua funcţia de al 47-lea preşedinte al Statelor Unite – interferează cu capacitatea mea de a evalua implicaţiile de securitate naţională şi politică externă ale interdicţiilor din lege înainte ca acestea să intre în vigoare”, se arată în acţiunea executivă a lui Trump.

„Acest calendar interferează, de asemenea, cu capacitatea mea de a negocia o rezoluţie pentru a evita o închidere bruscă a platformei TikTok, abordând în acelaşi timp preocupările legate de securitatea naţională”.

Conform acţiunii, amânarea de 75 de zile va ajuta administraţia Trump să încerce „să determine calea adecvată de urmat într-un mod ordonat care să protejeze securitatea naţională, evitând în acelaşi timp închiderea bruscă a unei platforme de comunicaţii utilizate de milioane de americani”.