Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Țara care a interzis orice discuție despre sănătatea președintelui care nu a mai fost văzut de o lună. „O problemă de securitate națională”

Publicat

in

Camerunul a interzis orice discuție despre sănătatea președintelui Paul Biya, în vârstă de 91 de ani, se arată într-o scrisoare a Ministerului de Interne, după ce absența prelungită a șefului de stat a alimentat speculații larg răspândite că acesta nu se simte bine, informează Reuters.

La începutul acestei săptămâni, autoritățile au declarat că președintele se afla într-o vizită privată la Geneva și are o stare bună de sănătate, respingând informațiile că s-a îmbolnăvit, despre care au spus că sunt „pură fantezie”.

În scrisoarea către guvernatorii regionali din 9 octombrie, ministrul de Interne Paul Atanga Nji a spus că discuțiile despre sănătatea președintelui reprezintă o chestiune de securitate națională.

De acum înainte, „orice dezbatere în mass-media despre starea președintelui este, așadar, strict interzisă. Cei care nu se vor conforma se vor confrunta cu rigorile legii”, a spus Nji.

El le-a ordonat guvernanților să înființeze unități care să monitorizeze emisiunile pe canalele media private, precum și pe rețelele sociale.

Camerunul, care a avut doar doi președinți de la independența față de Franța și Marea Britanie la începutul anilor 1960, este probabil să se confrunte cu o criză de succesiune dacă Biya s-ar îmbolnăvi prea mult pentru a rămâne în funcție sau ar muri.

Președintele Camerunului, Paul Biya, și soția sa, Chantal Biya, participă la un eveniment public la 20 mai 2024, în Yaounde. Sursă foto: AFP / AFP / Profimedia

Autoritatea de reglementare a mass-media din Camerun, Consiliul Național de Comunicare, nu a putut fi contactată imediat pentru comentarii, precizează Reuters.

Decizia a fost criticată ca un act de cenzură de stat.

„Președintele este ales de camerunezi și este normal ca aceștia să-și facă griji pentru locul în care se află”, a declarat Hycenth Chia, jurnalist din Yaounde, capitala Camernului, și prezentator de talk-show la televiziunea privată Canal2 International.

„Vedem discuții despre sănătatea lui Joe Biden și a altor lideri mondiali, dar aici este un tabu”, a declarat el pentru Reuters.

Grupul de susținere a libertății presei, Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor, a declarat că este profund îngrijorat.

„Este scandalos să încerci să te ascunzi în spatele securității naționale pe o problemă atât de importantă de importanță națională”, a declarat Angela Quintal, șefa Programului Africa al CPJ.

Biya nu a fost văzut în public de când a participat la un forum China-Africa de la Beijing, la începutul lunii septembrie.

După ce nu a participat la un summit din Franța weekendul trecut, așa cum era programat, a alimentat și mai mult discuțiile publice despre sănătatea lui.

Loading

NATIONAL

Omul de afaceri Marius Cristescu: ‘USR încearcă să atenteze la proprietatea privată. La Timișoara se vrea o naționalizare mascată’

Publicat

in

Zeci de antreprenori și investitori imobiliari din Timișoara se revoltă împotriva încercării administrației USR, condusă de primarul Dominic Fritz, de a condiționa proiectele de investiții de pe terenuri industrial private, prin cedarea de către investitori a unor părți din proprietate municipalității, cu titlu gratuit.

Proiectul de hotărâre de consiliu local este unul abuziv, consideră atât oamenii de afaceri cât și avocați și juriști. Proiectul are niște prevederi abuzive, care conform unor specialiști în legislație, ar încălca mai multe prevederi legale dar și din Constituția României, referitoare la proprietatea privată.

În plus, primarul Timișoarei încearcă să forțeze nota prin inventarea unei Comisii de Negociere pentru Restructurare Urbană și a unei Procedurii de Restructurare Urbană.

Sunt, în fapt, două lucruri care ar descuraja pe oricine ar vrea să construiască ceva pe vreun teren cu destinație industrială și ar duce implicit la blocarea oricăror proiecte imobiliare sau comerciale din oraș.

Prima încercare de a-i deposeda pe proprietarii de terenuri industriale

Un proiect de hotărâre de consiliu local a fost strecurat prin comisii, pentru a fi votat de consilierii locali în ultima ședință a actualului Consiliul Local Timișoara din mandatul 2020-2024. Acesta a fost oprit în ultimul moment. Deși edilii au vrut să îl voteze, pe ascuns, în data de 29 octombrie 2024, oamenii de afaceri au cerut o dezbatere publică și revizuirea proiectului.

Sindicatul Angajaților din Primăria Timișoara și „Asociația Culturală Salvați Patrimoniul Timișoarei”, cărora li s-au alăturat mai mulți cetățeni, au cerut și ele dezbatere publică pentru proiectul de hotărâre de consiliu local, promovat de către edilii orașului, proiect care prin prevederile sale atentează la proprietatea industrială privată.

Ce prevedea proiectul inițial?

Administrația Fritz a aplicat acest artificiu de abia după ce s-a asigurat că noul Plan Urbanistic General a fost aprobat, pentru ca mai apoi să îi poată obliga pe proprietarii de terenuri industriale care vor să dezvolte un proiect privat, să cedeze primăriei o parte din terenul propriu, să construiască pe cheltuiala lor un edificiu sau obiectiv de interes public, să asigure și banii pentru garanția de bună execuție.

Proiectul prevede că de abia după ce investitorul privat termină construcția de interes public, pe bani săi și pe terenul său și le trece în proprietatea Municipiului Timișoara, iar aceasta le recepționează și le preia, investitorul poate să își depună la primărie propriul proiect pentru a obține avizele și autorizațiile necesare să construiască ceea ce el dorește.

Mai simplu, un investitor privat nu poate construi nimic pe proprietatea sa industrială decât după ce cedează o bucată de teren către primărie/municipiu și construiește din banii săi tot pentru aceeași primărie un obiectiv de interes public pe respectiva bucată de teren pe care o cedează. De abia după ce termină construcția dorită de municipalitate, poate să își depună propriul proiect de investiții și să aplice pentru procedurile de avizare și autorizare. Și toate acestea, dacă primăria este în prealabil mulțumită și recepționează clădirea pentru care nu pune la dispoziție nici bani și nici teren.

Mințile din administrația Fritz care au avut această idee, au ambalat-o pompos într-o “Procedură de Restructurare Urbană” pentru care e nevoie să se înființeze și o comisie, cu un nume extrem de alunecos: Comisia de Negociere pentru Restructurare Urbană (C.N.R.U.) a Municipiului Timișoara.

Dezbaterea, organizată fără conducerea Primăriei Timișoara

Trei ore a durat dezbaterea publică de la Primăria Timișoara, care a avut loc vineri, 1 noiembrie 2024. Deși administrația e obligată să inițieze dezbateri publice pentru toate proiectele de HCL care au caracter de act normativ, doar trei astfel de consultări au avut loc în anul 2024, aceasta fiind a patra. Ceea ce dovedește „respectul” pe care îl poartă administrația Fritz timișorenilor dar și încălcarea cerințelor legale privind transparența decizională în administrația publică, reglementată prin legea 52/2003.

Din capul locului trebuie spus că dezbaterea publică a fost pe lângă lege și lovită de nulitate, deoarece a lipsit chiar inițiatorului proiectului de HCL în discuție, nimeni altul decât primarul Dominic Fritz. Astfel, ședința a fost condusă de către arhitectul-șef al orașului, Gabriel Almăjan, alături de niște persoane din primăriei, care însă nu au fost prezentate cu numele și funcția pe care le dețin.  La ședință au sfidsat prin neprezentare primarul Dominic Fritz, viceprimarii, secretarul primăriei cât și managerul public, Matei Creiveanu.

Deși se afla în sediul primăriei, Dominic Fritz întors nu s-a obosit să intre în sala de consiliu, pentru a discuta cu cetățenii, mai ales cu cei mai interesați și direct vizați de proiectul de “naționalizare”, antreprenorii și dezvoltatorii imobiliari timișoreni, care varsă anual milioane de lei din tace și impozite către bugetul local și țin pornit motorul economic al orașului prin investiții, locuri de muncă și diverse servicii conexe.

Încălcând, din nou, legislația privind transparența în administrația publică, primarul Fritz și aparatul său de specialitate, nu au publicat minuta dezbaterii publice nici măcar la o săptămână după ce aceasta a avut loc. Primarul trage de timp cu “naționalizarea” mascată, încercând să promoveze din nou proiectul în prima ședință a noului Consiliu Local, unde speră să întrunească numărul de voturi pentru ca hotărârea să aibă majoritate la votul consilierilor locali.

Ce spun antreprenorii?

Marius Cristescu, omul de afaceri timișorean care, împreună cu fratele său, dețin Grupul de firme Bega, unul dintre cele mai mari grupuri pe multiple industrii din România, a fost cel mai vocal dintre cei prezenți.

“Mă puneți să construiesc o școală sau o grădiniță, să fac blocuri sau altceva, să fac străzi, să trag utilități. La această masă suntem investitori care am băgat mulți bani în acest oraș în ultimii 30 de ani. Nu mi se pare normal că orașul să se dezvolte doar cum doriți dumneavoastră, pentru simplu fapt că fără a fi noi consultați, cineva v-a numit pe PNRR pe funcția pe care o ocupați. Apropo de PNRR, mi se pare absurd să se aprobe această hotărâre de consiliu, atâta timp cât statul român este obligat să facă Codul de Procedură în Urbanism, până în martie 2025. După ce se dă această lege, mi se pare normal să venim noi cu completări specifice orașului, prin hotărâre de consiliu local”, a spus antreprenorul Marius Cristescu.

Luări critice de poziție și cereri de lămurire privind controversata Comisie de Negociere și procedurile vag definite au avut și Oana Simionescu, directorul Faber, care e parte dintr-o zonă cu regim industrial, Claudiu Popa, director regional la Dedeman, Emanuel Lupașcu de la Constructim SA, avocat Roxana Jurjuț, Andreea Kiss și Bogdan Dubină de la proiectul imobiliar Paltim / 1 Iunie, Ciprian Cădariu de la Alber Holding Development, cu proiectele Nord One, Vivalia, City of Mara și alte terenuri, Alber investind peste 150 de milioane de euro în aceste proiecte din Timișoara.

“Cred că trebuie să existe o mediere între părți, dar una justă. Nu va fi o naționalizare, pentru că mp obligă să donez. Faptul că mă obligă să donez și să contruiesc nu mă deranjează. Sunt absolut de acord să fac ceva pentru orașul ăsta în care m-am născut și trăiesc de 55 de ani. Însă vrem ca toți investitorii, români sau străini, să aibă același tratament. Să știm – 5% din investiție  ca bani, 5% din teren sau ce procent se hotărăște, dar să fie același pentru toți. Nu puteți să veniți să cereți la unii 50%, iar la alții 1%. Toți vrem să facem obiective sociale pentru oraș dar trebuie stabilit un procent just, fără discriminări. Acea comisie de negociere nu poate să ceară unuia 1% și altuia 50% sau pe mine la o investiție de un milion de euro să bag un milion și pe altul la o investiție de 100 de milioane, tot un milion. Trebuie impusă o proporționalitate”, a mai adăugat Marius Cristescu.

Darius Jumanca, omul de afaceri cu multe realizări imobiliare și care este cel mai interesat de zona Antenelor prin transformarea unui spațiu fost industrial în cartier rezidențial cu parcuri, s-a declarat direct afectat de viziunea celor din primărie față de acest sit.

Amendamentele propuse de mediul de afaceri trebuie cuprinse într-o minută oficială a Primăriei Timișoara, care trebuie publicată. Legal, proiectul de HCL nu poate fi supus votului în mai puțin de 10 zile de la publicarea minutei. Doar că minuta se lasă așteptată de o săptămână de zile.

În concluzie, antreprenorii cer un regulament clar și îndreptarea erorilor tehnice și juridice din întregul proiect. Tehnic însă, dacă se va lucra la schimbarea unor prevederi abuzive și se vor aduce clarificări, noua formă a proiectului ar putea fi votată ca hotărâre de către noul consiliu local, de abia după ce noii consilieri aleși se vor reuni în prima ședință de lucru, după învestirea în funcție, din 12 noiembrie 2024.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Doi ‘meșteri’ români au arătat Belgiei ce înseamnă ‘marca Dorel’: Aproape au aruncat în aer un bloc întreg în prima zi de lucru

Publicat

in

Doi muncitori români au ‘exportat’ în Belgia ‘marca Dorel’.  Cei doi au fost grav răniți după o explozie produsă în timp ce lucrau într-un apartament,  după ce au lovit țeava de gaze chiar în prima lor zi de lucru.

O explozie s-a produs într-un apartament din orașul belgian Kessel-Lo, luni după-amiază. În acel moment, în apartament erau în desfășurare lucrări, iar cei doi muncitori care se aflau la lucru au fost grav răniți. „S-a auzit ca și cum terasa de deasupra noastră s-ar fi prăbușit”, au mărturisit vecinii de la parter, citați de presa flamandă.

Proprietarul apartamentului nu era acasă în momentul exploziei. Cu toate acestea, erau prezenți doi muncitori români, care efectuau lucrări în apartament. „Era prima zi de lucrări”, au declarat Stefaan și Tatiana, care locuiesc sub apartamentul afectat. „Când am venit acasă de la serviciu, puțin după prânz, era deja un zgomot imens. Chiar voiam să mă duc să întreb cât va dura, pentru că voiam să trag un pui de somn. Și apoi a avut loc explozia. Se auzea atât de mult zgomot de la etaj încât am crezut că terasa de deasupra noastră s-a dărâmat. Când am ieșit afară să ne uităm, am văzut că geamurile erau scoase de-a lungul ambelor părți ale apartamentului. Probabil au lovit conducta de gaz, pentru că pe coridor simțeam un miros foarte urât”, au povestit cei doi belgieni pentru sursa citată.

Unul dintre muncitorii români are arsuri grave

Terasa nu părea să se fi dărâmat, dar în interior avusese loc o explozie gravă. Cei doi muncitori români– bărbați în vârstă de 25 și 40 de ani – au fost grav răniți în acest proces. „Muncitorii au reușit totuși să iasă singuri din apartament și să meargă la ambulanță. Unul dintre ei avea arsuri grave și era în stare de șoc”, au mărturisit vecinii de la parter.

Poliția și pompierii au sosit imediat la fața locului. Zona a fost izolată, autobuzele au fost redirecționate și a fost trimisă și o alertă BE pentru informarea locuitorilor din zonă. Pagubele au fost uriașe. În cazul apartamentului de la etajul al treilea, toate ferestrele – atât cele din față, cât și cele din spate – au fost sparte. Cioburile se aflau la câțiva metri distanță, până în iarba de peste drum.

„Ancheta poliției, a pompierilor și a inspectoratului de muncă arată că o conductă de gaz a fost lovită accidental. Acest lucru a provocat o flacără și o explozie”, a declarat purtătorul de cuvânt al poliției, Marc Vranckx.

Locuitorilor din apartamentele din jurul apartamentului afectat li s-a permis să reintre în casele lor în jurul orei 16.30, după ce pompierii au luat măsuri și au declarat zona sigură. Apartamentul în sine va rămâne nelocuibil pentru o lungă perioadă de timp. Deocamdată, poliția a blocat ferestrele. Proprietara, bine cunoscută în clădire ca îngrijitoare, a sosit cu câinele său la scurt timp după incident. Nefiind informată despre  ceea ce s-a întâmplat, femeia a suferit un șoc. Ulterior, a fost adăpostită de municipalitate într-un hotel.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Art Cologne 2024: Târgul de Artă din Koln reunește 170 de galerii internaționale

Publicat

in

Târgul de artă Art Cologne, organizat în oraşul Koln din vestul Germaniei, s-a deschis joi, iar circa 170 de galerii oferă spre vânzare opere de artă, printre care creaţii de Andy Warhol, Gerhard Richter şi Gustav Klimt, dar şi lucrări semnate de artişti mai puţin cunoscuţi, informează DPA.

Numărul expozanţilor este similar cu cel de anul trecut, au anunţat joi organizatorii, dar s-au înregistrat creşteri în sectorul ”noilor pieţe”, în cadrul cărora evoluează galerii ce nu au o vechime mai mare de 13 ani, conform agerpres.ro.

”Cererea din partea galeriilor tinere a crescut enorm”, a declarat directorul târgului de artă, Daniel Hug.

Daniel Hug a descris o perspectivă relativ stabilă a pieţei de artă şi a târgului, în pofida numeroaselor incertitudini politice la nivel global, cum ar fi realegerea lui Donald Trump în Statele Unite.

Directorul evenimentului a explicat că ”alegerile prezidenţiale vor avea un efect mic”. Americanii bogaţi, a adăugat el, vor plăti taxe mai mici pe termen lung în mandatul lui Trump, iar prin urmare ”bineînţeles că vor avea mai mulţi bani” pentru a-i investi în artă.

”Crize există mereu. Din păcate, este mereu război”, a declarat Daniel Hug. El a spus că nu poate face nicio predicţie despre războiul din Ucraina, dar că nu crede că, în acest moment, acesta ar avea vreun impact direct asupra Art Cologne.

În schimb, Anke Schmidt, de la Asociaţia germană a galeriilor şi comercianţilor de artă (BVDG), a subliniat în deschiderea târgului că există un anumit grad de incertitudine.

Războaie comerciale provocate ne vor afecta, la fel ca şi erodarea drepturilor şi limbajul maliţios”, a spus ea.

Cei care doresc să achiziţioneze piesele de rezistenţă ale târgului trebuie să fie foarte bine pregătiţi din punct de vedere financiar: preţurile cerute ajung la mai multe milioane de euro.

Art Cologne este cel vechi târg de artă din lume şi este considerat cel mai mare târg de artă din Germania.

A evoluat din Kölner Kunstmarkt (Piaţa de artă din Koln), înfiinţată în 1967. Creaţii moderniste, din perioada postbelică, dar şi artă contemporană sunt vândute şi cumpărate în cadrul târgului.

Potrivit organizatorilor, circa 45.000 de vizitatori au participat la ediţia de anul trecut.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Cine ar putea face parte din noul cabinet al lui Donald Trump. Lista cu principalii candidaţi (Reuters)

Publicat

in

Donald Trump va începe procesul de alegere a unui cabinet şi de selectare a altor oficiali de rang înalt ai administraţiei sale în următoarele săptămâni, după victoria în alegerile prezidenţiale din 5 noiembrie.

Reuters prezintă o listă cu principalii candidaţi pentru unele dintre posturile-cheie care vizează apărarea, serviciile de informaţii, diplomaţia, comerţul, imigraţia şi elaborarea politicilor economice. Pentru unele posturi, există chiar o competiţie între oamenii lui Trump ca să le obţină.

SCOTT BESSENT, potenţial secretar al Trezoreriei

Bessent, un consilier economic-cheie al lui Trump, este considerat un candidat de top pentru funcţia de secretar al Trezoreriei. Un investitor de lungă durată în fonduri speculative care a predat la Universitatea Yale timp de mai mulţi ani, Bessent are o relaţie foarte apropiată cu preşedintele ales.

Deşi Bessent a favorizat mult timp politicile de „laissez-faire” care au fost populare în Partidul Republican înainte de Trump, el a vorbit, de asemenea, despre utilizarea de către Trump a tarifelor ca instrument de negociere şi a lăudat filosofia economică a preşedintelui ales, care se bazează pe un scepticism atât faţă de reglementări, cât şi faţă de comerţul internaţional.

JOHN PAULSON, potenţial secretar al Trezoreriei

Paulson, un manager miliardar de fonduri speculative şi donator major al lui Trump, este un alt candidat de top pentru funcţia de secretar al Trezoreriei. Finanţatorul de lungă durată a declarat asociaţilor că ar fi interesat de această funcţie.

Susţinător îndelungat al reducerilor fiscale şi al dereglementării, profilul lui Paulson este în mare parte similar cu cel al altor potenţiali membri ai echipei economice a lui Trump. El a susţinut public tarifele specifice ca instrument de asigurare a securităţii naţionale a SUA şi de combatere a practicilor comerciale neloiale din străinătate.

O strângere de fonduri găzduită de Paulson în luna aprilie a adunat peste 50 de milioane de dolari pentru fostul preşedinte.

LARRY KUDLOW, potenţial secretar al Trezoreriei

Larry Kudlow, personalitate de la FOX Business Network, care a fost director al Consiliului Economic Naţional în cea mai mare parte a primului mandat al lui Trump, are şanse să devină secretar al Trezoreriei şi ar avea probabil ocazia să ocupe un post separat axat pe economie, dacă este interesat.

Deşi, în particular, este sceptic cu privire la tarifele extinse, există în mod public puţină diferenţiere între politicile susţinute de Kudlow şi cele ale preşedintelui ales.

ROBERT LIGHTHIZER, potenţial secretar al Trezoreriei

Lighthizer, un loialist care a fost reprezentantul lui Trump pentru comerţ pe durata întregului mandat al preşedintelui de atunci, va fi aproape sigur invitat înapoi. Deşi Bessent şi Paulson au probabil şanse mai mari de a deveni secretar al Trezoreriei, Lighthizer are şi el o şansă şi ar putea să îşi reia vechiul rol dacă este interesat.

Ca şi Trump, Lighthizer este un sceptic în materie de comerţ şi un adept ferm al tarifelor. El a fost una dintre figurile principale în războiul comercial al lui Trump cu China şi în renegocierea Acordului nord-american de liber schimb, sau NAFTA, cu Mexicul şi Canada în timpul primului mandat al lui Trump.

HOWARD LUTNICK, potenţial secretar al Trezoreriei

Co-preşedinte al efortului de tranziţie al lui Trump şi director executiv de lungă durată al firmei de servicii financiare Cantor Fitzgerald, Lutnick este în cursă pentru funcţia de secretar al Trezoreriei.

Un new-yorkez bombastic ca şi Trump, Lutnick a lăudat constant politicile economice ale preşedintelui ales, inclusiv utilizarea de către acesta a tarifelor.

Uneori, el a emis opinii elaborate şi fără prejudecăţi cu privire la politicile care vor fi adoptate în cel de-al doilea mandat al lui Trump. Unii aliaţi ai lui Trump s-au plâns în privat că el s-a prezentat prea des ca vorbind în numele campaniei.

RICHARD GRENELL, potenţial consilier pentru securitate naţională

Grenell se numără printre cei mai apropiaţi consilieri de politică externă ai lui Trump. În timpul primului mandat de patru ani al preşedintelui ales, el a fost director interimar al serviciilor naţionale de informaţii şi ambasador al SUA în Germania. Când Trump s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în septembrie, Grenell a participat la întâlnirea privată.

Relaţiile private ale lui Grenell cu liderii străini şi personalitatea sa adesea caustică au făcut din el centrul mai multor controverse, fapt care ar putea face ca un alt proces de confirmare din partea Senatului să fie o provocare, în funcţie de componenţa camerei superioare.

De aceea, el este considerat unul dintre principalii candidaţi pentru funcţia de consilier pe probleme de securitate naţională, care nu necesită confirmarea Senatului, dar o funcţie confirmată de Senat nu este exclusă.

Printre politicile pentru care a pledat se numără crearea unei zone autonome în estul Ucrainei pentru a pune capăt războiului de acolo, o poziţie pe care Kievul o consideră inacceptabilă.

ROBERT O’BRIEN, potenţial secretar de stat

O’Brien, al patrulea şi ultimul consilier pe probleme de securitate naţională al lui Trump în timpul primului său mandat, menţine o relaţie strânsă cu fostul preşedinte, iar cei doi vorbesc adesea despre probleme de securitate naţională.

Este posibil să candideze pentru funcţia de secretar de stat sau pentru alte funcţii de top în domeniul politicii externe şi al securităţii naţionale. El a menţinut contacte strânse cu liderii străini de când Trump a părăsit funcţia, întâlnindu-se cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu în Israel în luna mai.

Opiniile sale sunt ceva mai radicale decât ale unora dintre consilierii lui Trump. De exemplu, a fost mai favorabil ajutorului militar pentru Ucraina decât mulţi dintre contemporanii săi republicani şi este un susţinător al interzicerii TikTok în Statele Unite.

BILL HAGERTY, potenţial secretar de stat

Senator american din Tennessee, care a lucrat la eforturile de tranziţie ale lui Trump în 2016, Hagerty este considerat un candidat de top pentru funcţia de secretar de stat. Acesta a menţinut relaţii solide cu practic toate facţiunile Partidului Republican şi ar putea fi probabil confirmat cu uşurinţă în Senat.

A fost ambasador al SUA în Japonia în prima administraţie Trump, într-o perioadă în care preşedintele şi-a lăudat relaţia caldă cu prim-ministrul de atunci, Shinzo Abe.

Politicile lui Hagerty sunt în mare parte în concordanţă cu cele ale lui Trump. La începutul anului, el a votat împotriva unui pachet major de ajutor militar pentru Ucraina.

MARCO RUBIO, potenţial secretar de stat

Rubio, senator american de Florida şi candidat republican la alegerile prezidenţiale din 2016, este, de asemenea, unul dintre principalii candidaţi la funcţia de secretar de stat, ale cărui politici sunt foarte apropiate de cele ale lui Trump. La fel ca Hagerty, el a fost unul dintre candidaţii la funcţia de vicepreşedinte al lui Trump în 2024.

Rubio a fost mult timp implicat în politica externă în Senat, în special în ceea ce priveşte America Latină, şi are relaţii solide în întregul partid.

MIKE WALTZ, potenţial secretar al apărării

Fost membru al Beretelor Verzi ale armatei, în prezent congresman din Florida, Waltz s-a impus ca unul dintre cei mai importanţi inamici ai Chinei din Camera Reprezentanţilor. Printre diferitele proiecte de lege legate de China pe care le-a co-sponsorizat se numără măsuri menite să reducă dependenţa SUA de mineralele esenţiale extrase din China.

Waltz vorbeşte cu Trump şi este considerat un candidat serios pentru funcţia de secretar al apărării.

MIKE POMPEO, potenţial secretar al apărării

Pompeo, care a fost director al CIA şi secretar de stat în timpul primului mandat al lui Trump, este considerat unul dintre principalii candidaţi pentru funcţia de secretar al apărării, dar ar putea ocupa diverse funcţii în domeniul securităţii naţionale, al serviciilor de informaţii sau al diplomaţiei.

Deşi a cochetat cu ideea de a fi contracandidat al lui Trump la alegerile primare republicane, Pompeo nu a apăsat niciodată pe trăgaci, iar acum este din nou în relaţii de prietenie cu preşedintele ales, după o perioadă de răciere a relaţiilor.

TOM COTTON, potenţial secretar al apărării

Ofiţer de armată cu studii la Harvard College şi la Harvard Law School, devenit senator american de Arkansas, Cotton este apreciat de donatorii lui Trump şi este un candidat serios pentru funcţia de secretar al apărării. La fel ca Hagerty, el a apărut ca unul dintre candidaţii la funcţia de vicepreşedinte al lui Trump în ultimele săptămâni ale procesului de selecţie, în iunie şi iulie.

Cotton reprezintă aripa dură a Partidului Republican, susţinând în mod constant ajutorul militar pentru Ucraina.

KEITH KELLOGG, potenţial candidat pentru posturi în domeniul securităţii naţionale

General-locotenent în retragere care a ocupat funcţia de şef de cabinet al Consiliului Naţional de Securitate sub conducerea lui Trump, Kellogg este pe placul lui Trump şi este un candidat pentru mai multe posturi legate de securitatea naţională, deşi nu este clar unde ar putea ajunge.

În timpul campaniei, acesta i-a prezentat lui Trump un plan pentru a pune capăt războiului din Ucraina, care prevedea, printre altele, forţarea ambelor părţi să se aşeze la masa negocierilor şi neincluderea Ucrainei în NATO pentru viitorul apropiat.

TOM HOMAN, potenţial secretar pentru securitate internă

Homan, care a ocupat funcţia de director interimar al Serviciului de Imigrări şi Control Vamal timp de un an şi jumătate în timpul primului mandat al lui Trump, este un candidat la funcţia de secretar al securităţii interne. Trump a făcut din reprimarea imigraţiei ilegale elementul central al campaniei sale, promiţând deportări în masă.

Trump l-a lăudat frecvent pe Homan în timpul campaniei, iar Homan s-a deplasat deseori pentru a-şi aduna susţinătorii. În timpul primului mandat al lui Trump, Homan a fost unul dintre principalii susţinători ai controversatei politici a administraţiei privind separarea copiilor, în cadrul căreia copiii imigranţilor care au intrat ilegal în ţară au fost reţinuţi separat de părinţii lor.

CHAD WOLF, potenţial secretar pentru securitate internă

Wolf, care a fost secretar interimar al securităţii interne în administraţia Trump timp de aproximativ 14 luni, ar putea avea o şansă de a se întoarce la DHS.

Wolf a pus în aplicare cu loialitate politicile stricte ale lui Trump în materie de imigraţie şi a desfăşurat agenţi federali în Portland, Oregon, pentru a controla protestele din timpul revoltelor care au urmat uciderii lui George Floyd, un bărbat de culoare, de către un poliţist alb.

S-ar putea să aibă câteva schelete în dulap, din punctul de vedere al lui Trump. El a demisionat pe 11 ianuarie 2021, la doar câteva zile după atacul din 6 ianuarie de la Capitoliul SUA, or Trump şi-a exprimat reticenţa cu privire la aducerea înapoi a celor care au demisionat în ultimele zile ale mandatului său.

Cu toate acestea, Wolf a citat controversa juridică din jurul numirii sale ca secretar al DHS – şi nu atacul de la Capitoliu – atunci când a demisionat. Mai mulţi judecători au decis că numirea sa de către Trump, care a ocolit efectiv Senatul, a fost ilegală.

MARK GREEN, potenţial secretar al securităţii interne

Fost chirurg al forţelor aeriene, actual preşedinte al Comisiei pentru Securitate Internă din Camera Reprezentanţilor, Green este considerat de unii aliaţi ai lui Trump de la Washington drept un candidat bun pentru postul de conducere de la DHS. Susţinătorii îl descriu drept un fidel al lui Trump şi un adept al liniei dure în materie de imigraţie care are, de asemenea, o experienţă legislativă semnificativă.

Green a fost nominalizat de Trump în timpul primului său mandat pentru a ocupa funcţia de secretar al armatei, dar şi-a retras numele pe măsură ce declaraţiile din trecut, care au fost considerate pe scară largă ca fiind transfobe şi islamofobe, au atras mai multă atenţie.

JOHN RATCLIFFE, potenţial procuror general

Fost congresman şi procuror care a fost director al serviciilor naţionale de informaţii în ultimul an de mandat al lui Trump, Ratcliffe este văzut ca un potenţial procuror general, deşi ar putea, de asemenea, să ocupe un post separat în domeniul securităţii naţionale sau al serviciilor de informaţii.

Aliaţii preşedintelui ales îl văd pe Ratcliffe ca pe un fidel al lui Trump care ar putea obţine probabil confirmarea Senatului. Cu toate acestea, în perioada în care a fost director al serviciilor naţionale de informaţii, Ratcliffe a contrazis adesea evaluările funcţionarilor publici de carieră, atrăgând critici din partea democraţilor, care au afirmat că a politizat rolul.

Printre aliaţii apropiaţi ai lui Trump, el se remarcă ca fiind probabil cel mai aprig apărător al Ucrainei, o poziţie care îl pune în dezacord cu majoritatea figurilor de rang înalt din tabăra şefului său.

MIKE LEE, potenţial procuror general

Senator american de Utah, Lee este considerat un alt candidat de top pentru funcţia de procuror general. Deşi fostul procuror a refuzat să voteze pentru Trump în timpul alegerilor din 2016, ulterior a devenit un aliat neclintit şi a devenit un fel de erou intelectual printre unele facţiuni ale lumii Trump.

Lee a fost o figură-cheie în încercările lui Trump şi ale aliaţilor săi de a anula pierderea alegerilor din 2020 în faţa democratului Joe Biden şi a răspândit teorii ale conspiraţiei nefondate cu privire la atacul din 6 ianuarie de la Capitoliu.

SUSIE WILES, potenţial şef de cabinet

Unul dintre cei doi co-manageri de campanie ai lui Trump, Wiles este considerată favorită la şefia personalului lui Trump de la Casa Albă.

Deşi opiniile sale politice specifice sunt oarecum neclare, ea este creditată cu conducerea unei campanii de succes şi eficiente. Susţinătorii ei speră că va insufla un sentiment de ordine şi disciplină care a lipsit adesea în timpul primului mandat al lui Trump, când pe la Casa Albă au trecut prin mai mulţi şefi de cabinet.

BROOKE ROLLINS, potenţial şef de cabinet

Fost director interimar al Consiliului de politică internă al lui Trump, Rollins este, de asemenea, o candidată la funcţia de şef de cabinet.

Trump are o relaţie personală apropiată cu Rollins şi o complimentează adesea în cadru privat.

În general, ea a fost considerată unul dintre consilierii mai moderaţi ai lui Trump în timpul mandatului. Printre alte politici pe care le-a susţinut în timpul primului mandat al lui Trump s-au numărat reforme ale justiţiei penale care au redus pedepsele cu închisoarea pentru unele infracţiuni relativ minore.

KASH PATEL, potenţial candidat pentru posturi în domeniul securităţii naţionale

Fost membru al personalului republican din Camera Reprezentanţilor, care a ocupat diverse funcţii de rang înalt în cadrul comunităţilor de apărare şi de informaţii în timpul primului mandat al lui Trump, Patel a apărut frecvent în campanie pentru a obţine sprijin pentru candidatul Trump.

Unii aliaţi ai lui Trump ar dori ca Patel, considerat cel mai credicios om al lui Trump, să fie numit director al CIA. Cu toate acestea, orice post care necesită confirmarea Senatului poate fi o provocare.

Patel a intrat în polemici de-a lungul carierei sale. Într-un interviu acordat anul trecut lui Steve Bannon, aliat al lui Trump, acesta a promis că va „ataca” politicienii şi jurnaliştii percepuţi ca fiind duşmani ai preşedintelui ales. În timpul primului mandat al lui Trump, Patel a atras animozitatea unor oficiali mai experimentaţi din domeniul securităţii naţionale, care îl considerau volatil şi prea dornic să îi facă pe plac preşedintelui de atunci.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Turcii care au urmărit până la Constanța un bărbat pe care l-au prins la furat și l-au agresat, plasați sub control judiciar

Publicat

in

Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia a dispus măsura controlului judiciar pentru cei doi cetăţeni turci care au acroşat cu un autoturism şi au bătut un bărbat care, anterior, ar fi sustras articole vestimentare din magazinul din Alba Iulia al unuia dintre ei.

Potrivit unui comunicat transmis, joi, AGERPRES, de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, din cercetări a rezultat faptul că în data de 1 noiembrie, “la scurt timp după ce persoana vătămată a încercat să sustragă obiecte vestimentare dintr-un magazin de haine situat în Alba Iulia, aceasta a fost identificată la aproximativ 500 de metri distanţă, în zona stadionului din municipiul Alba Iulia, de către administratorul unităţii comerciale şi de un apropiat al acestuia”.

În acest context, unul dintre cei doi bărbaţi, care se afla la volanul unui autoturism şi circula cu o viteză redusă, a lovit cu autoturismul, susţin procurorii, persoana vătămată, cu scopul de a o opri.

“În urma impactului cu autoturismul, persoana vătămată s-a dezechilibrat şi a căzut. Imediat după ce a căzut la pământ, persoana vătămată a fost lovită în repetate rânduri de către celălalt autor cu un obiect contondent şi cu piciorul în zona capului şi pe toată suprafaţa corpului. De asemenea, în timp ce persoana vătămată era lovită, din autoturism a coborât şi primul autor, care i-a aplicat şi el persoanei vătămate aproximativ 4-5 lovituri cu piciorul în partea superioară a corpului”, se arată în comunicat.

VEZI ȘI: Doi turci au urmărit până la Constanța un hoț care a furat de la unul dintre ei: L-au călcat cu mașina și i-au dat o bătaie soră cu moartea

Cei doi au fost reţinuţi de poliţişti, iar ulterior, faţă de persoanele în cauză, procurorul a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, dobândind calitatea de inculpaţi, iar joi, faţă de aceştia a fost dispusă măsura preventivă a controlului judiciar.

Potrivit unui comunicat transmis marţi AGERPRES de către Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Alba, după apariţia unor imagini video în spaţiul public, Poliţia Municipiului Alba Iulia s-a sesizat, din oficiu, cu privire la săvârşirea infracţiunilor de tulburarea ordinii şi liniştii publice şi lovire sau alte violenţe de către doi bărbaţi, în vârstă de 28, respectiv 18 ani, cetăţeni turci, cu reşedinţă în municipiul Alba Iulia.

“Din cercetările efectuate, a reieşit faptul că, în data de 1 noiembrie 2024, cei doi ar fi urmărit şi ar fi acroşat, cu un autoturism, un bărbat de 37 de ani, din localitatea Ovidiu, judeţul Constanţa, iar, ulterior, l-ar fi agresat, în contextul în care bărbatul ar fi sustras, anterior, articole vestimentare din magazinul unuia dintre agresori”, se arată în comunicat.

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

Avioanele private „folosite ca taxiuri”. Peste 900.000 de zboruri pe distanțe mai mici de 50 de km, în ultimii cinci ani. O sursă majoră de poluare

Publicat

in

Un studiu care a analizat 19 milioane de zboruri între 2019 și 2023, a arătat că, în ultimii ani, emisiile de gaze poluante generate de avioane au crescut cu 50%. Asta pentru că transportul cu avionul a devenit tot mai utilizat pe distanțe mici. Aproape jumătate dintre avioane au parcurs mai puțin de 500 kilometri, conform The Guardian

Cercetarea a urmărit, pe lângă cele 19 milioane de zboruri, și 25.000 de avioane private. Analiza a arătat că numărul de avioane private a crescut cu 28%. Dintre ele, peste 900.000 au fost folosite „ca taxiuri”, pe distanțe de sub 50 km. 

„Știm că unii oameni le folosesc, într-adevăr, ca pe niște taxiuri”, a spus profesorul Stefan Gossling, care a condus cercetarea publicată în Communications Earth & Environment 2024. „Dacă sunt doar 50 km, cu siguranță ai putea face asta cu mașina”, a adăugat el.

Zborurile private sunt folosite de doar 0,003% din populația mondială. Cu toate astea, ele sunt cea mai poluantă formă de transport, conform studiului citat de The Guardian. Cercetătorii au descoperit că pasagerii din avioanele private mari au generat mai multe emisii de CO₂ într-o oră decât o persoană obișnuită într-un an.

SUA a avut cele mai multe zboruri private 

În SUA, Taylor Swift, Drake, Steven Spielberg și Oprah Winfrey sunt printre cele mai criticate vedete pentru folosirea exagerată a avioanelor private.

Cele mai multe zboruri private au decolat din SUA, reprezentând 69% din numărul total. În Marea Britanie, un avion privat decolează la fiecare șase minute. 

„Cei bogați reprezintă un procent foarte mic din populație, dar își cresc emisiile foarte repede și într-o proporție foarte mare. Creșterea emisiilor globale la care asistăm în acest moment vine de la cei din vârful piramidei”, a explicat profesorul Gossling.

Evenimentele internaționale atrag zboruri private

Cupa Mondială FIFA 2022, din Qatar, a atras peste 1.800 de zboruri private.

Cercetătorii au analizat și câteva dintre evenimente din 2023. Forumul Economic Mondial din Elveția a adus 660 de zboruri private, iar summit-ul pentru climă COP28 din Dubai, 291 de zboruri.

Potrivit lui Gossling, pasagerii ar trebui să plătească pentru daunele climatice generate de fiecare tonă de dioxid de carbon emisă. „Ar părea corect ca oamenii să plătească pentru daunele pe care le cauzează prin comportamentul lor”.

„Avioanele private, utilizate de un grup minuscul de oameni ultra-bogați, reprezintă o risipă absolut nejustificabilă și gratuită a resurselor noastre limitate de emisii pentru a evita prăbușirea climatică, iar emisiile lor sunt în creștere, chiar și pe măsură ce efectele crizei climatice se agravează”, a declarat șefa departamentului de aviație a organizației pentru climă „Possible”, Alethea Warrington.

Loading

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend