Siguranța pe trotuarele din județul Argeș a devenit o ruletă rusească pentru pietoni, iar municipiul Curtea de Argeș tinde să conducă în acest top de groază. Prin intermediul formularului de sesizări de pe site-ul ziarului nostru – ziarulprofit.ro, sectiunea STIREA TA – nu mai puțin de 12 argeșeni au trimis în ultima săptămână diverse reclamații și sugestii. Însă, de departe, mesajul care ar trebui să declanșeze o ședință de urgență la Primărie și Poliție este cel trimis de doamna A. Socolovschi.

Printr-o scrisoare plină de bun-simț, dar care ascunde o realitate brutală, femeia reclamă cum spațiul pietonal din Curtea de Argeș a fost confiscat de bicicliști agresivi sau inconștienți, soțul ei fiind ultima victimă lăsată cu răni sângerânde pe asfalt.

Doborât la pământ în zona fostei Librării. „A mormăit un ‘mă scuzați’ și a fugit!”

Incidentul grav s-a petrecut în plină zi, într-o zonă intens circulată din municipiu. Redăm integral mărturia tulburătoare a doamnei Socolovschi:

„Acum trei zile, soțul meu mergea liniștit pe trotuar, pe zona pietonală, nu pe banda de biciclete. Din spatele blocului unde a funcționat cândva Librăria, un tânăr pe bicicletă a sărit treptele și a intrat direct în el, doborându-l la pământ. A avut noroc — este un om sportiv, mobil, și a știut cum să cadă. Rănile din fotografie sunt urmarea a trei zile de vindecare. Tânărul a mormăit un „mă scuzați” și a plecat în grabă, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.”

Din păcate, cazul nu este unul izolat. Femeia atrage atenția că treptele din fața farmaciei Chamomillae au devenit o altă pistă ilegală de „antrenament” și cascadorii pentru tinerii teribiliști. O altă doamnă a fost lovită acolo în condiții similare, iar când a îndrăznit să le atragă atenția că pun vieți în pericol, a fost înjurată ca la ușa cortului de puștii cu biciclete.

Haosul de pe Bulevardul Basarabilor: Piste înguste, mers la „trei în rând” și sensuri ignorate

Deși cetățenii apreciază faptul că administrația locală a încercat modernizarea orașului prin amenajarea pistelor de biciclete pe Bulevardul Basarabilor, în practică proiectul a generat noi probleme majore din cauza lipsei de educație rutieră și a infrastructurii deficitare:

• Lățime insuficientă: Pista este extrem de îngustă, croită pentru o singură bicicletă, deși a fost gândită cu sens unic pe fiecare parte a bulevardului.
• Sensuri de mers ignorate: Mulți bicicliști circulă în ambele direcții pe aceeași bandă, generând riscuri uriașe de impact frontal.
• Mersul „în gașcă”: Tinerii merg frecvent câte trei în rând, blocând complet nu doar pista, ci și trotuarul destinat pietonilor.
• Pietoni pe pistă: La rândul lor, mulți pietoni ignoră delimitările și merg la plimbare pe banda dedicată bicicletelor, sporind confuzia.

Apel public către Primărie și Poliția Locală: Patru măsuri urgente înainte de o tragedie

Sesizarea doamnei Socolovschi nu este o simplă critică, ci vine la pachet cu patru întrebări și soluții clare adresate direct Primăriei Curtea de Argeș, consilierilor locali și Poliției Locale, înainte ca un astfel de incident să bage pe cineva în spital cu sechele grave sau să ducă la o tragedie:

1. Se pot reconfigura sau lărgi pistele de pe Bulevardul Basarabilor, acolo unde spațiul o permite?
2. Se poate suplimenta semnalizarea rutieră privind sensurile și regulile stricte de circulație pe pistă?
3. Există în plan amenajarea unor zone sigure și speciale (un skatepark/dirtpark) pentru antrenamente și sărituri cu bicicleta, departe de trotuare?
4. Se poate demara o campanie publică de conștientizare pentru tinerii bicicliști și părinții acestora?

Domnilor din Primărie, trimiteți Poliția Locală în stradă, nu doar la umbră!

Scrisoarea doamnei Sokolovski este o lecție de civism pe care autoritățile din Curtea de Argeș ar trebui să o citească cu roșeață în obraji. Trotuarul a redevenit un vest sălbatic. Să mergi liniștit pe zona pietonală și să te trezești secerat de un biciclist care face „sărituri” pe treptele magazinelor este pur și simplu inadmisibil.

Aici nu e vorba de a le interzice copiilor să meargă pe bicicletă, ci de lipsa totală de autoritate și educație. Unde este Poliția Locală în momentele în care acești tineri transformă spațiile publice în parcuri de sporturi extreme și înjură bătrânii? Probabil stau la adăpost de caniculă. Dacă tot nu avem ștrand în oraș, măcar trotuarele lăsați- ni le sigure, domnule primar! Până când nu vedem semne clare, marcaje vizibile pe Bulevardul Basarabilor și patrule care să-i pună la punct pe teribiliști, ieșitul la plimbare prin Curtea de Argeș rămâne un sport extrem. Luați măsuri până nu plângem după vreo nenorocire!

Simigeriile Petru oferă produse proaspete și produse de panificație tradițională, extinzându-se constant în ultimii ani și concurând de la egal la egal cu alte nume cunoscute din domeniu.

Compania care operează brandul este Brio Group, deținut de doi oameni de afaceri români: Dragoș Mancaș și Radu Bejan. Mancaș deține 95% din acțiunile companiei, fiind principalul acționar și forța motrice din spatele expansiunii agresive a lanțului. Radu Bejan dețin restul de 5% și este partener în afacere. Împreună, cei doi au reușit să transforme o mică afacere locală într-unul dintre liderii pieței de profil.

Citește și: Afacerea uriașă pornită din resturile de la pui: „Vom putea hrăni toţi câinii şi pisicile din România numai din fabrica pe care am construit-o“

Dragoș Mancaș este cel care a construit Petru. El a văzut oportunitatea în piața produselor de panificație și a decis să investească în dezvoltarea unui brand puternic, cu rețete care amintesc de gustul copilăriei. Strategia lui s-a bazat pe calitatea produselor, consistență în ofertă și o expansiune controlată, care să permită menținerea standardelor în fiecare locație. Afacerea a pornit modest, cu câteva magazine în zona Moldovei, însă calitatea produselor a dus la o cerere tot mai mare. Dragoș Mancaș a înțeles că românii apreciază produsele tradiționale, făcute după rețete autentice, și a construit întregul concept în jurul acestei idei. Astăzi, Petru este prezent în toate marile orașe ale țării, iar planurile de expansiune continuă.

Piața simigeriilor și patiseriilor din România este extrem de competitivă, cu jucători puternici precum Luca, Matei și Gigi. Conform datelor din piață, cei mai mari patru producători de covrigi din România dețin împreună peste 200 de magazine și realizează afaceri de peste 230 de milioane de lei. Petru ocupă o poziție solidă în acest clasament, fiind considerat principalul rival al celor de la Luca, notează Bugetul.ro.

Rețeta succesului brandului Petru

Succesul simigeriilor Petru se datorează mai multor factori. În primul rând,calitatea produselor este constantă în toate locațiile. Covrigii sunt produși zilnic, după rețete tradiționale, cu ingrediente alese atent. Aluatul este frământat și modelat manual în locații. Pe lângă covrigul clasic, Petru vine cu o gamă diversificată de produse:  covrigi cu diverse toppinguri, pateuri, produse de patiserie dulce și sărată, sandvișuri și băuturi. Această diversificare permite magazinelor să atragă diferite categorii de clienți și să maximizeze vânzările pe tot parcursul zilei. O strategie importantă a fost și poziționarea magazinelor în locații cu trafic intens: gări, centre comerciale, zone aglomerate ale orașelor.

De la câteva magazine locale, Petru a ajuns să aibă mai mult de 70 de locații în România, cele mai multe fiind în Moldova și București, planurile de extindere incluzând și deschiderea de noi unități în orașele unde brandul este deja prezent, dar și intrarea în noi piețe regionale. Obiectivul este să se ajungă la peste 100 de magazine în următorii ani.

Pe lângă extinderea rețelei fizice, compania investește și în digitalizare. O aplicație mobilă pentru comenzi online, programe de fidelizare pentru clienți și o prezență activă pe rețelele sociale sunt doar câteva dintre inițiativele care vor ajuta Petru să rămână competitiv în era digitală. Compania explorează și posibilitatea de a intra pe segmentul de catering și livrări pentru companii.

Citește și: Cât se câștigă în industria evenimentelor. Salariile pentru animatori, fotografi, organizatori și manageri

„Cer directorului general STB şi Consiliului de Administraţie al STB să se întrunească de îndată, mâine dimineaţă, şi să ceară insolvenţa companiei. Doar aşa o putem salva. Doar aşa putem plăti salariile. Doar aşa putem evita falimentul oraşului”, a anunțat Ciprian Ciucu într-o conferință de presă organizată luni, 20 iulie, la Primăria Capitalei.

Edilul a mai declarat că STB are penalități foarte mari, motiv pentru care insolvența ar proteja societatea de acumularea altor penalități suplimentare.

„Doar aşa putem proteja STB, doar dacă intră în insolvenţă, de acumularea altor penalităţi suplimentare, de peste tot. Dacă nu, ele vor curge şi mai departe şi mai departe şi vor creşte aceste penalităţi. Că nu avem bani ca să îi dăm”, mai transmite Ciucu, care spune că principalul creditor al STB este ANAF, cu peste 400 de miliarde de lei.

Citește și: Sorin Grindeanu vrea să înființeze o comisie de criză pentru deblocarea crizei politice

Primarul Capitalei punctează că fără insolvență, STB va intra în faliment.

„Deci este singurul instrument prin care poate scăpa chiar de plată integrală a restanţelor. Dacă judecătorul aprobă planul de reorganizare, o proporţie semnificativă a acestei datorii poate fi ştearsă. S-a întâmplat acest lucru”, a mai precizat Ciucu.

Primarul Capitalei a declarat că STB se află, în opinia sa, într-o „insolvență nedeclarată” încă din anul 2020, după ce societatea nu a mai virat către ANAF contribuțiile și taxele aferente angajaților. Acesta susține că datoriile companiei au depășit 1,7 miliarde de lei, iar singura soluție pentru redresarea financiară este deschiderea procedurii de insolvență, care ar opri acumularea penalităților și ar permite reorganizarea operatorului de transport.

Citește și: Român dispărut în apele unui lac din Italia, după ce a salvat un copil de la înec. Avea doar 29 de ani

Noul film „Odiseea”, regizat de Christopher Nolan, a devenit unul dintre cele mai discutate titluri ale verii înainte chiar de a-și începe parcursul în cinematografe. În Grecia, pelicula a declanșat o amplă dezbatere despre fidelitatea față de textul original.

Producția, în care Matt Damon îl interpretează pe Ulise (Odiseu), urmărește călătoria de zece ani a eroului grec spre casă după războiul troian și beneficiază de un buget estimat la aproximativ 250 de milioane de dolari. O parte importantă a filmărilor a avut loc în Grecia, în locuri emblematice precum Palatul lui Nestor din Pylos, plaja Voidokilia, Castelul Methoni și Acrocorint, arată Politico.

Cele mai multe controverse au apărut după ce rolul Elenei din Troia a fost atribuit actriței mexicano-kenyano-americane Lupita Nyong’o. Pentru o parte a opiniei publice din Grecia, alegerea nu reflectă imaginea tradițională a personajului descris de Homer și reprezintă o reinterpretare prea îndepărtată de sursa originală. Alți comentatori susțin însă că mitologia greacă aparține patrimoniului cultural universal, iar libertatea artistică permite reinterpretări moderne ale unor opere vechi de aproape trei milenii, potrivit Mediafax.

Controversa a depășit rapid granițele Greciei după ce Elon Musk a criticat public filmul pe platforma X. Miliardarul a acuzat producția că ar fi sacrificat fidelitatea față de opera lui Homer pentru a respecta criterii asociate curentului „woke”, afirmații care au alimentat și mai mult dezbaterea din jurul filmului.

Un alt reproș adus producției este faptul că niciun actor grec nu face parte din distribuția principală, deși filmul adaptează una dintre cele mai importante opere ale culturii elene și a fost filmat parțial în Grecia. Publicații și organizații ale diasporei elene au descris această alegere drept o oportunitate ratată de a implica artiști din țara care a dat naștere epopeii lui Homer.

Producția a beneficiat de aproximativ 6,5 milioane de euro din partea statului grec, prin programul de sprijin destinat marilor producții internaționale filmate în Grecia. Decizia a fost criticată inclusiv de partidul conservator Niki, care a susținut că fondurile publice nu ar trebui folosite pentru o producție acuzată că denaturează patrimoniul cultural al Greciei. Ministrul Culturii, Lina Mendoni, a respins însă aceste critici și a declarat că statul nu trebuie să intervină în modul în care un regizor își interpretează artistic o operă sau un mit.

În ciuda disputelor, interesul pentru film este foarte ridicat. La premiera din Grecia, biletele s-au epuizat rapid, iar librăriile au raportat o creștere a cererii pentru edițiile moderne ale „Odiseei”, semn că noua adaptare cinematografică a readus în atenția publicului una dintre cele mai influente opere ale literaturii universale.

Sute de mii de români și profesioniști din domeniul imobiliar așteaptă răspunsul la o întrebare critică: când se deblochează aplicațiile ANCPI? Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară a oferit primele clarificări printr-o postare pe Facebook, anunțând că platformele sale se află în plin proces de migrare către Cloudul guvernamental, operațiune estimată să se încheie în cursul zilei de miercuri.

Cu toate acestea, instituția nu a avansat încă o dată exactă pentru reluarea serviciilor, precizând că termenul final depinde de avizul instituțiilor de securitate cibernetică.

Sistemele informatice, inclusiv aplicația vitală de cadastru și carte funciară e-Terra și adresele de e-mail ale agenției, sunt complet blocate începând de marți, 14 iulie, în urma unui atac cibernetic de proporții.

Pașii până la deblocare: Raportul de securitate și repornirea etapizată

Reprezentanții ANCPI au explicat că simpla finalizare a migrării datelor în Cloud, programată pentru miercuri, nu înseamnă automat și repornirea sistemelor. Deblocarea efectivă se va face pe baza unui calendar strict:

• Verificarea sistemelor: După migrare, instituțiile abilitate vor analiza datele și aplicațiile.
• Raportul tehnic: Experții vor întocmi un raport privind starea sistemelor și vor stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare de protecție.
• Anunțarea termenului: ANCPI va putea comunica public data deblocării abia după concluziile acestui raport.
• Reluarea activității: Repunerea în funcțiune a platformelor online se va face etapizat, prioritizând fluxurile operaționale urgente.

„În acest moment, acordăm prioritate absolută izolării sistemelor afectate și remedierii fiecărei breșe de securitate înainte de reluarea activității, pentru a preveni orice risc suplimentar”, precizează instituția.

Datele ANCPI, scoase la vânzare pe piața neagră

Miza acestei blocări este una uriașă. Publicația de investigație Public Record a dezvăluit că o scurgere masivă de date provenite de la ANCPI a fost scoasă la vânzare pe un forum de criminalitate cibernetică.

Anunțul a fost publicat sub un titlu ironic și sfidător la adresa autorităților: „[RO] Thy arss shall be spanked, Romania ! [ANCPI]” („O să iei o bătaie la fund, România! [ANCPI]”).

Situația este complicată și mai mult de avertismentul hackerului, care susține că a început deja să șteargă copiile de siguranță (back-upurile) ale sistemelor IT. Acest lucru înseamnă că restaurarea bazelor de date originale ar putea deveni un proces extrem de dificil, lăsând piața imobiliară și tranzacțiile din România în așteptare până la o rezolvare oficială.

Pacient dispărut din spital, găsit mort într-un canal. Poliţiştii din Ploieşti au deschis un dosar penal după ce un bărbat care a dispărut de la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti a fost găsit decedat într-un canal cu apă.

Pacient dispărut din spital, găsit mort într-un canal. Tragedie în Ploiești

Potrivit primelor informații transmise de reprezentanții de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Prahova, bărbatul de 80 de ani fusese dat dispărut de soţia lui în urmă cu două zile după ce a plecat dintr-un spital din Ploieşti şi nu a mai revenit, scrie Agerpres.

Bărbatul de 80 de ani se prezentase la Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU) a Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti împreună cu soţia lui, însă, la un moment dat, bătrânul a plecat fără să o anunțe.  La două zile după ce fusese anunțată dispariția bărbatului, acesta a fost găsit fără suflare în zona autogării din nordul Ploieştiului, într-un canal cu apă,potrivit surselor judiciare. Cadavrul a fost transportat la Serviciul de Medicină Legală Prahova pentru efectuarea necropsiei.

În acest caz a fost deschis un dosar penal, conform procedurilor legale, iar cercetările sunt continuate pentru stabilirea cu exactitate a împrejurărilor în care a survenit decesul.