În 2024 alegerile pentru Parlamentul European sunt programate pe 6 iunie și se vor desfășura pe o scenă politică total diferită față de cea din 2019. Românii vor avea în oferta electorală cel mai probabil o alianță PSD-PNL, un partid radical condus de George Simion în plină ascensiune și o opoziție în construcție reprezentată de USR, PMP și Forța Dreptei. În bucătăria internă a partidelor se fac calcule și strategii pentru maximizarea voturilor și se vehiculează nume de candidați pentru locurile eligibile.

Parlamentul European BruxellesFoto: Inquam Photos / George Călin

Dacă în 2019 s-a înregistrat o prezență record la votul pentru alegerea europarlamentarilor de 51%, scrutinul fiind la pachet cu referendumul pentru justiție, pentru 2024 liderii politici se așteaptă la lipsa de interes din partea cetățenilor.

Surse politice susțin pentru HotNews.ro că dacă nu va apărea un eveniment surpriza care să impulsioneze participarea la vot prezenta cu greu va ajunge la 40% la alegerile europarlamentare.

România are 33 de locuri în Parlamentul European.

Cum arată calculele și strategiile făcute de partide

Aflate la guvernare, PSD și PNL își fac calculele pe procentele care le dețin ca partide-sistem. Liderii celor două formațiuni mizează pe activul de partid care se pot mobiliza sau nu (după caz sau situație) la alegeri.

Cum în prezent liderii PSD și PNL iau în calcul realizarea unui alianțe politice, se analizează și o schemă generală privind ponderea politică în ceea ce privește candidaturile pe listă.

La un calcul general, cu mențiunea că mai sunt mai mult de 8 luni până la alegerile europarlamentare, iar contextul politic se poate modifica, liderii Coaliției ar miza pe câștigarea împreună a 14-16 mandate în Parlament. Un calcul pragmatic făcut de PSD arată că cele mai probabil alianța ar avea șanse să obțină între 13-15 mandate de europarlamentar.

Pe locul doi la alegerile programate pe 6 iunie 2024 s-ar clasa AUR cu un număr cuprins între 10-12 mandate. Dacă partidul Dianei Șoșoacă (cotat cu 3%) s-ar alia cu cel al lui George Simion, AUR ar mai obține un mandat.

Totodată, partidele din opoziție – USR, PMP și Forța Dreptei își pot crește șansele împreună prin crearea unui pol de dreapta ca alternativă pentru electoratul de dreapta și ar putea obține între 6-8 mandate.

UDMR are în prezent șanse să treacă pragul de 5% și în funcție de scorul obținut de celelate formațiuni politice sai alianțe să obțină între 1 și 2 mandate.

Nu este clar sub ce formulă și cum va candida REPER, partidului lui Dacian Cioloș. Surse politice susțin că însuși Klaus Iohannis ar negocia cu Dacian Cioloș o susținere pe lista PNL, în schimbul unei colaborări la nivel european între PPE și Renew Europe.

Cum arată bătălia în PSD și PNL pentru mandatele de eurodeputați

Pe acest context politic și în interiorul partidelor liderii fac liste cu cei care își doresc să fie puși candidați pe locuri eligibile la alegerile pentru Parlamentul European.

PNL are în prezent cel mai mare număr de eurodeputați – 10 la număr. În perspectiva scrutinului din 2024, liberalii mizează pe 6-7 mandate eligibile.

Dintre actualii eurodeputați, nume ca Mircea Hava (fost lider PNL Alba), Gheorghe Falcă (PNL Arad), Vasile Blaga și Marian Jean Marinescu este foarte posibil să nu mai candideze pentru un nou mandat și să devină activi în teritoriu în organizarea campaniei la locale și parlamentare, susțin surse din conducerea PNL.

De asemenea candidaturile lui Dan Motreanu și Rareș Bogdan, Cristian Bușoi (PNL București) și cea a lui Daniel Buda (lider PNL Cluj) sunt sub semnul întrebării. Primii doi liberali ar putea reveni în țară, se se implice mai mult în politica internă a partidului și să candideze pentru Parlamentul României, susțin sursele citate.

Lista PNL pentru PE ar putea fi deschisă de actualul comisar european Adina Vălean, urmată de Siegfried Mureșan și Cătălin Predoiu. Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, și ministrul Culturii, Raluca Turcan, își doresc să candideze pentru un loc eligibil. De asemenea, și fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, vrea să candideze pentru un fotoliu de parlamentar la Bruxelles.

Listă (posibilă) candidați PNL la europarlamentare

• Adina Vălean
• Siegfried Mureșan
• Cătălin Predoiu
• Alina Gorghiu
• Raluca Turcan
• Virgil Popescu
• Dan Motreanu ?
• Rareș Bogdan ?
• Cristian Bușoi?
• Daniel Buda?

PSD are în prezent 9 eurodeputați și mizează că va obține în 2024, 7 mandate. Surse din interiorul PSD au declarat pentru HotNews.ro că pe lista celor care riscă să nu mai prindă un loc eligibil s-ar afla Rovana Plumb, Carmen Avram și Dan Nica. De asemenea Dan Voiculescu ar dori în continuare 2 locuri eligibile pe lista pentru Vlad Popescu Piedone și Tudor Ciuhodaru sau Maria Grapini.

Un loc eligibil ar fi păstrat pentru Gabriela Firea drept premiu de consolare pentru pierderea candidaturii la Primăria Capitalei.

Pe lista candidaturilor eligibile se regăsesc, conform surselor citate Victor Negrescu, Claudiu Manda, Simona Bucur Oprescu, Dragos Benea, Mihai Tudose.

Lista candidaților PSD la europarlamentare

• Victor Negrescu
• Claudiu Manda
• Gabriela Firea
• Simona Bucura Oprescu
• Dragoș Benea
• Mihai Tudose
• Vlad Popescu Piedone
• Tudor Ciuhodaru / Maria Grapini

Pe cine vrea să aducă AUR în Parlamentul European

AUR este cotat de analiștii politici pe locul doi ca rezultate la alegerile pentru Parlamentul European din 2024. De precizat este că AUR a crescut constant în sondaje, iar recent partidul condus de George Simion a depășit PNL la ultimul sondaj INSCOP și se află locul doi în preferințele românilor cu 20,1%, după PSD.

George Simion spune că partidul său are șanse mari să obțină 12-14 mandate de eurodeputat. Pe lista AUR se regăsesc nume ale unor persoane controversate pe scena politică și socială din România. Mai exact , membri fondatori ai Coaliției pentru Familie, sponsori ai partidului, politicieni susținuți de fostul mogul al presei Dan Voiculescu dar și avocați și sociologi antivacciniști, naționaliști, anti-lgbt-iști.

Lista AUR la europarlamentare va fi deschisă de europarlamentarul Cristian Terheș (ales în actualul mandat pe listele PSD), alături de Claudiu Târziu, avocatul Gheorghe Piperea, controversatul om de afaceri Mugur Mihăescu și fosta candidată la președinția României din partea partidului înființat de Dan Voiculescu (PPUSL), Ramona Ioana Bruynseel.

Lista candidaților AUR la europarlamentare

• Cristian Terheș
• Claudiu Târziu
• Gheorghe Piperea
• Georgiana Maria Teodorescu
• Radu Balatsiu
• Mugur Mihăescu
• Șerban Dimitrie Sturdza
• Peter Costea
• Avram Fițiu
• Ramona Ioana Bruynseel
• Dan Tănasă
• Ringo Dămureanu
• Marius Lulea
• Raisa Enachi

AUR mizează pe electoratul din Diaspora și așa cum declara George Simion pentru HotNews.ro la începutul anului, jumătate dintre membrii cotizanți se află în afara țării.

Opoziția USR-PMP-Forța Dreptei în cursul facerii

În prezent formarea polului de dreapta se mișcă greoi, iar liderii celor trei formațiuni evită să anunțe data la care cele trei partide ar putea înregistra alianța de dreapta. Aceștia au pus pe masă ultimele sondaje interne care arată un USR cotat cu 12%, un PMP de 4%, iar Forța Dreptei sub 2%.

Liderii celor trei formațiuni politice speră ca la prima rundă de alegeri din 2024 să obțină undeva între 6-8 mandate de europarlamentari. În prezent USR are doar doi parlamentari la Bruxelles după ce Dacian Cioloș a părăsit partidul împreună cu alți 5 eurodeputați.

Recent USR a anunțat public persoanele pe care le vor susține să meargă în Parlamentul de la Bruxelles. Astfel pe locuri eligibile sunt sușținuți primarul din Câmpulung Muscel, Elena Lasconi, fostul vicepremier Dan Barna, fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu și actualul europarlamentar Vlad Botoș.

La PMP, potrivit surselor HotNews.ro, Eugen Tomac își dorește un nou mandat, iar din partea Forței Dreptei ar fi propuși Violeta Alexandru și Ionel Dancă.

Listă candidați USR-PMP-Forța Dreptei la europarlamentare

• Elena Lasconi
• Dan Barna
• Vlad Voiculescu
• Vlad Botoș
• Eugen Tomac
• Violeta Alexandru
• Ionel Dancă

Discuțiile din UDMR

UDMR are în prezent doi reprezentanți în Parlamentul European: Iuliu Winkler și Lóránt Vincze iar pentru 2024 speră la alte două locuri eligibile. Surse politice susțin că fostul ministru al Mediului Tánczos Barna și cel al dezvoltării Regionale Cseke Attila ar fi susținuți pentru a candida petru mandatele de europarlamentari.

Reamintim că în 2019 s-a înregistrat o prezență record a cetățenilor cu drept de vot la scrutinul pentru alegerea europarlamentarilor, mai exact 51% comparativ cu scrutinul din 2016 când prezența a fost de 39,5%. Aceasta s-a datorat artificiului folosit de președintele Klaus Iohannis prin invocarea referendumului pe justiție în aceeași zi cu votul pentru europarlamentare.

Pe când PNL lupta cu PSD-ul condus de Liviu Dragnea, Iohannis a consultat populația dacă este sau nu de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru fapte de corupție. Referendumul a fost validat, iar PNL a câștigat alegerile cu 27% obținând cel mai mare număr de mandate de eurodeputați – 10.

Pe locul doi s-a clasat PSD (22,5%) cu 9 mandate urmat de USR-Plus (22,4%) cu 8 mandate, în timp ce ProRomânia (6,6%), PMP (5,7%) și UDMR (5,4%) au obținut câte două mandate.

Premierul Marcel Ciolacu a demarat procedurile finale pentru angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului pe Legea privind măsurile fiscale.

În cursul zilei de luni va avea loc o ședință de Guvern, în cadrul căreia va fi adoptată legea.

Ulterior, Marcel Ciolacu va lăsa spațiu pentru a se adopta evenuale amendamente, iar în cursul zilei de marți sau cel târziu miercuri dimineață se va merge în Parlament pentru angajarea răspunderii.

Conform procedurilor, din momentul în care Guvernul și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului curge un termen de 3 zile pentru depunerea moțiunii de cenzură.

În acest moment, opoziția este divizată, iar șansele unei moțiuni de cenzură sunt foarte mici.

În schimb, premierul Marcel Ciolacu se așteaptă ca această lege să fie contestată la Curtea Constituțională. USR, prin vocea lui Cătălin Drulă, deja a anunțat că va ataca legea la CCR, dar este posibil ca și alte partide să se ralieze demersului USR.

Practic, chiar dacă legea va trece prin angajarea răspunderii, marți, în Parlament este posibil să mai existe modificări ca urmare a unor decizii ale Curții Constituționale.