Companiile aeriene se pregătesc să reducă programul de zboruri din sezonul de iarnă, existând riscul anulării a zeci de mii de curse dacă prețurile combustibilului pentru avioane rămân la niveluri ridicate, arată o analiză a Financial Times.

Directorul executiv al ITA Airways, Joerg Eberhart, a declarat că, în cel mai nefavorabil scenariu, compania italiană ar putea reduce cu până la 20% capacitatea de operare în perioada octombrie-aprilie. El nu a exclus nici posibilitatea unor măsuri de sprijin din partea guvernelor.

Asociația Internațională a Transportului Aerian (IATA) și-a redus recent estimările privind profitul global al industriei, de la 43 de miliarde de dolari la 23 de miliarde de dolari în acest an, avertizând că operatorii aerieni se confruntă cu costuri suplimentare de aproximativ 100 de miliarde de dolari generate de scumpirea combustibilului.

Prețul combustibilului va decide soarta sezonului de iarnă

Directorii companiilor aeriene spun că deciziile privind reducerea capacității vor depinde în mare măsură de evoluția prețului combustibilului.

Turkish Airlines estimează că prețurile vor scădea spre finalul anului, însă avertizează că, dacă nivelurile actuale se vor menține până în toamnă, compania ar putea reduce frecvența unor zboruri sau chiar renunța la anumite destinații.

Multe companii aeriene beneficiază încă de contracte de hedging care le protejează parțial de creșterea costurilor, însă această protecție începe să expire în 2027.

„Pentru prima parte a iernii, până la sfârșitul anului, suntem acoperiți, dar este vorba doar de două luni”, a spus Eberhart de la ITA. „Adevărata problemă începe abia în ianuarie.”

Riscul de faliment crește în industrie

Creșterea costurilor vine într-un moment în care consumatorii sunt afectați de inflație și de costul ridicat al vieții, ceea ce poate reduce cererea pentru călătorii aeriene.

Industria a fost deja afectată de falimentul companiei americane Spirit Airlines, iar directorii din sector avertizează că ar putea urma și alte insolvențe dacă prețurile combustibilului rămân ridicate.

„Dacă vom vedea prețuri ridicate la combustibil spre sfârșitul anului, bilanțurile transportatorilor mai slabi vor începe să sufere și mai mult”, a avertizat Roberto Alvo, directorul executiv al Latam Airlines.

Cererea pentru zboruri rămâne ridicată

În ciuda presiunilor asupra costurilor, mai mulți directori din industrie spun că cererea pentru zboruri continuă să fie solidă.

Reprezentanții Delta Air Lines și ai grupului IAG, proprietarul British Airways, susțin că rezervările se mențin la niveluri ridicate, iar companiile reușesc deocamdată să transfere o parte din costurile suplimentare către pasageri prin tarife mai mari.

Potrivit Financial Times, următoarele luni vor fi decisive pentru stabilirea programelor de iarnă și pentru modul în care industria aviatică va gestiona una dintre cele mai mari creșteri ale costurilor din ultimii ani.

La o zi după ce a avut o discuție cu reprezentanții Schwarz Group, vicepremierul Oana Gheorghiu a avut o întâlnire și cu mai mulți reprezentanți ai Mastercard despre accelerarea digitalizării serviciilor publice din România, dezvăluie România TV la emisiunea Punctul Culminant. Întâlnirea în cauză nu a fost comunicată Autorității pentru Digitalizare și niciun reprezentant al acestei instituții nu a fost invitat să participe. La cinci luni de la această ședință, cu o zi înainte ca Guvernul Bolojan să fie demis de Parlament, Executivul a adoptat un memorandum cu Mastercard pentru servicii de asistență pentru portofelul digital european. Memorandumul este inițiat chiar de către vicepremierul Oana GHEORGHIU.

Este foarte important de subliniat relația de sponsorizare și sprijin financiar de lungă durată, cu contribuții majore între Asociația Dăruiește Viață și Mastercard:

• Donația de 1 milion de euro (2019): În cadrul campaniei #NoiFacemUnSpital, compania Mastercard a donat 1.000.000 de euro pentru construcția și dotarea tehnologică a primului spital pediatric de oncologie și radioterapie din România.
• Mecanismul de dublare a donațiilor: Tot în 2019, Mastercard s-a angajat să adauge câte 2 euro extra pentru fiecare donație individuală făcută de posesorii de carduri pe platforma Bursa de Fericire.
• Donația pentru combaterea COVID-19 (2020): La începutul pandemiei, compania a oferit încă 100.000 de euro asociației pentru achiziția de echipamente medicale de urgență și sprijinirea spitalelor publice.
• Parteneriat educațional continuu: Compania a rămas „Partener pentru Inovare” al asociației, finanțând ulterior sesiuni educaționale și cursuri de specializare medicală pentru personalul din noul spital.

Citește și EXCLUSIV DOCUMENT Anchetă explozivă despre rețeaua care își bate joc de siguranța datelor naționale. Vicepremierul Oana Gheorghiu și ministrul Irineu Darău dau digitalizarea moldovenilor

În alte țări europene, aplicațiile cu portofelele digitale naționale sunt făcute de autoritățile publice pentru securitatea informatică: PagoPA S.p.A. în Italia și ANTS în Franța, variantele Autorității pentru Digitalizarea României. Iată însă că digitalizarea României este făcută de Mastercard, singura opțiune aleasă de Guvern pentru crearea portofelului digital. În ianuarie tocmai Directia generala de evidenta a populatiei condusă de Cătălin GIULESCU (devenit ulterior sef la ADR) vorbea despre proiectul portofelului european de identitate digitală și înrolarea/autentificarea cu cartea electronică de identitate. Si spunea atunci că „Pentru a facilita implementarea EUDI Wallet la nivelul UE, mai multe instituții din țara noastră printre care Ministerul Afacerilor Interne, au fost cooptate în proiectul-pilot Identitatea Digitală Europeană – Parteneriat pentru Aliniere, Certificare și Testare. Proiectul coordonat sub forma unui consorțiu de Ministerul de Interne din Franța și reunește 24 de State Membre având ca obiectiv principal sprijinirea Statelor Membre în emiterea și certificarea a cel puțin unui portofel european de identitate digitalăpână în decembrie 2026.”

Ulterior, o dată cu instalarea lui Cătălin Giulescu în funcția de Președinte ADR, in mod ciudat, acest proiect pilot nu mai este relevant, întrucât Oana GHEORGHIU consideră oportun și inițiază un Memorandum de colaborare cu MASTERCARD.

Legăturile cu Chisinaul repar si in acest caz. Anul trecut in septembrie, Mastercard deja semna cu Republica Moldova un memorandum de înțelegere. Iar cel semnat de Oana Gheorghiu este copia lui fidela: Moldova – 8 sept 2025, Romania – 4 mai 2026

DNA a început audierile în dosarul care o vizează pe Oana Gheorghiu. Irinel Darău și Radu Miruță sunt printre persoanele interogate de procurori

Denumirea in ambele este – Memorandum de intelegere. Asta desi in România documentele de acest fel erau numite „Memorandum de colaborare”
Ambele documente utilizeaza fraze administrative- de exemplu- „Prezentul memorandum de intelegere reflecta bunele intentii ale partilor…”
Ambele documente folosesc un limbaj corporate-guvernamental axat pe modernizare: „accelerarea tranzitiei catre o economie fara numerar…”, „dezvoltarea ecosistemului national aferent portofelului digital”, „implementarea tehnologiilor inovatoare pentru plati electronice in sectorul public”.
Ambele memorandumuri au aceleasi clauze de intrare in vigoare si modificare. Acum, rămâne de descoperit care sunt dedesubturile asocierii unui proiect de identitate națională- portofelul digital cu Mastercard.

Un grav accident între un autoturism și un TIR s-a produs pe DN6, în Caraș-Severin. În urma evenimentului, o femeie de doar 24 de ani a murit. Potrivit autorităților, femeia era pasageră pe bancheta din spate a autoturismului.

Citește și: Accident grav în capitală. Un motociclist de 26 de ani a fost lovit mortal de tramvai

Accidentul a avut loc în jurul orei 15:30, pe DN6, la  km 389+500 m, în afara localității Mehadia, fiind implicate un autoturism și un ansamblu de vehicule (TIR).

„Conducătorul autoturismului, un bărbat în vârstă de 40 de ani, a fost transportat la spital în stare de inconștiență, iar un minor în vârstă de aproximativ 3 ani, a fost transportat la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale.

Conducătorul ansamblului de vehicule a fost testat cu aparatul alcooltest pentru depistarea consumului de alcool, rezultatul fiind negativ.

Polițiștii continuă cercetările pentru stabilirea cu exactitate a cauzelor și împrejurărilor în care s-a produs accidentul”, au transmis reprezentanții IPJ Caraș-Severin.

Circulația a fost blocată pe ambele sensuri de mers, iar la locul evenimentului au intervenit trei echipaje ale Serviciului de Ambulanță Județean. Totodată, pompierii millitari au asigurat măsurile de prevenire și stingere a incendiilor la locul producerii accidentului, potrivit Reper24.

Citește și: Mesajul emoționant transmis de soția medicului găsit fără viață la Spitalul Floreasca: „De acolo de unde ești, să ai grijă de copiii tăi”

In ianuarie, președintele ADR a primit de la consiliera personală a Oanei Gheorghiu, Mădălina MARCU, sau din partea lui Mircea STOIAN de la Ministerul Economiei– e-mailuri legate de întâlnirea cu reprezentanţii grupului german Schwarz. În e-mailul trimis la data de 13 ianuarie 2026 de Mădălina Marcu scrie că la întâlnirea din 19 ianuarie va avea loc cităm „o prezentare a produselor și serviciilor pe care Grupul Schwarz Digits le-a implementat în cadrul propriilor activități și pe care le oferă guvernului federal german și companiei Rheinmetall”. În continuare, era precizat că obiectivul acestei companii este „de a deveni primul hyperscaler european și furnizorul de servicii de cloud și nu numai”.

Citește și EXCLUSIV DOCUMENT Anchetă explozivă despre rețeaua care își bate joc de siguranța datelor naționale. Vicepremierul Oana Gheorghiu și ministrul Irineu Darău dau digitalizarea moldovenilor

Tot consiliera personală a Oanei Gheorghiu a trimis pe 9 ianuarie un e-mail către Ministerul Economiei și către Adriana Miron, șefa de cabinet a ministrului Darău, care a fost condamnată în trecut la doi ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu și fals intelectual. În acest e-mail, consiliera vicepremierului Oana Gheorghiu cerea Ministerului să pregătească informațiile solicitate pentru întâlnirea cu Schwarz.

Pe 19 ianuarie, la întâlnirea de la Palatul Victoria au participat Mihai Jurca (Șeful Cancelariei Prim-ministrului), Irineu Darău (ministrul Economiei), Mădălina Marcu (consiliera Oanei Gheorghiu), Raul Gutin (consilier în aparatul guvernamental), Dragoș VLAD, Mircea Stoian (consilierul ministrului Economiei), reprezentanți de la STS și Cătălin Giulescu. Domnul Giulescu a luat parte la discuții de la prima întâlnire cu Schwarz, din inauarie, deși nu avea nicio calitate în cabinet. Numirea acestuia în funcția de consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al Viceprim-ministrului a fost făcută abia la începutul lunii APRILIE.

Informații pe surse spun că, ulterior întâlnirii oficiale cu nemții de la Schwarz, a avut loc o alta sedință în biroul doamnei Gheorghiu, la care au participat Dragoș VLAD, Cătălin GIULESCU, Mircea STOIAN – consilierul ministru DARĂU. În cadrul acestei întâlniri ar fi fost fost aduse acuze Autorității pentru Digitalizare, fiind indusă necesitatea unei colaborări cu firma Schwarz.

Pe 12 februarie Oana GHEORGHIU transmite un e-mail către STS și ADR în care solicită răspuns la identificarea unor potențiale soluții, servicii sau capacități de interes pentru firma Schwarz. Este important de subliniat că, la nivelul Guvernului, nu a existat nicio altă întâlnire cu un alt provider din piața de profil, ordinea firească și în concordanță cu prevederile legale fiind: ca mai întâi autoritatea contractantă să își definească șisă își prezintă nevoia, iar abia apoi operatorii economici să vină cu oferte concurențiale, pe baza documentației de atribuire.

Pe 4 martie Ministrul Darău cere Președintelui ADR, în contextul investițiilor naționale în infrastructura digitală, un set de clarificări operațional și strategic, structurat pe 4 direcții:

• PLATFORMELE DEJA OPERAȚIONALIZATE;
• PNI ȘI PLATFORMA MULTICLOUD;
• SESIUNI DE PREZENTARE PLATFORME;
• STRATEGIA PE PERIOADA URMĂTOARE

Deși nivelul de informații era unul foarte mare, termenul stabilit de Ministrul DARĂU a fost de 5 zile lucrătoare. Datele solicitate de Ministrul DARĂU reprezintă un cumul de informații confidențiale, aferente unor platforme ale Statului Român, și mai grav fiind că acesta solicită și configurația unor platforme care făceau la acel moment obiectul unor proceduri de licitație, aflate în desfășurare sau al unor proceduri care urmau să fie lansate.

DNA a început audierile în dosarul care o vizează pe Oana Gheorghiu. Irinel Darău și Radu Miruță sunt printre persoanele interogate de procurori

În contextul declarațiilor făcute atât de premierul Ilie BOLOJAN, cât și a informațiilor prezentate public urmare a consultărilor cu Schwarz, care prezintă această companie ca un excelent furnizor de cloud public, reiese în mod clar că intenția a fost aceea de încheiere directă a unei colaborări cu firma Schwarz. Însă, o companie precum cea din grupul Schwarz poate fi tehnic un furnizor de cloud public european acreditat, dar intrarea ei în ecosistemul românesc nu se poate face prin „ușa din spate” a discuțiilor politice, ci doar înscriindu-se în procedurile competitive din SEAP.

Pe 7 iunie deputatul USR de Brașov Ovidiu Paraschivescu postează pe facebook un comunicat care atestă o întâlnire, cu sprijinul doamnei ambasador a Germaniei, întâlnire la care au participat și Andrei MIFTODE – secretar de stat in ministerul lui DARĂU și Hans- Christian Mangelsdorf – Chief Data Scientist în Ministerul de Externe German.

Discuția a avut drept obiect două soluții mari din Germania, care se doresc a fi replicate in România:
• Biletul unic național;
• Open – data în transporturi;
• Inițiativele : Deutschland – Stack și Project Spark.

Se mentioneaza continuarea dialogului printr-o vizita de lucru pentru a prelua aceste solutii. Din nou fără licitație.

Oana Gheorghiu respinge acuzațiile: „Nu am solicitat nimănui să contracteze servicii”

Oana Gheorghiu a respins joi, 14 mai, acuzațiile potrivit cărora ar fi făcut trafic de influență în favoarea grupului german Schwarz.

Ea susține că toate interacțiunile cu reprezentanții companiei germane au avut un caracter deschis și că nu au implicat nicio formă de presiune sau avantaj comercial:

„Informațiile vehiculate în spațiul public sunt false și construiesc, în mod artificial, suspiciunea unui demers nelegitim acolo unde a existat doar un schimb instituțional de informații, în logica identificării unor posibile soluții utile pentru procesul de digitalizare”, a subliniat vicepremierul.

Gheorghiu a precizat că discuțiile cu Schwarz Digits au fost „exploratorii” și nu au avut caracter comercial sau decizional. Potrivit acesteia, scopul întâlnirilor a fost identificarea unor soluții tehnologice care ar putea fi relevante pentru administrația publică din România.

„Nu am solicitat nimănui să contracteze servicii, nu am intervenit în favoarea vreunei companii și nu am exercitat niciun fel de influență asupra unor proceduri de achiziție sau de parteneriat.”, a spus Oana Gheorghiu.

Viceprim-ministrul a subliniat și că nu are atribuții în procesul de achiziții publice, rolul său fiind strict de facilitare a dialogului instituțional și a schimbului de expertiză.

În ceea ce privește momentul discuțiilor, Gheorghiu a precizat că întâlnirea cu reprezentanții companiei germane fusese stabilită înainte de preluarea mandatului de viceprim-ministru, iar acțiunile au fost făcute publice încă din 20 ianuarie.

Oana Gheorghiu a respins, de asemenea, orice asociere între compania germană și activitatea organizației Dăruiește Viață, pe care o consideră „complet lipsită de temei”.

„Pentru construcția primului spital ridicat în România exclusiv din donații private au contribuit peste 10.000 de companii, iar Kaufland este doar una dintre acestea. A sugera că acest fapt ar avea vreo legătură cu un demers instituțional legat de digitalizare este o speculație complet nefondată. În concluzie, a fost vorba despre un demers transparent, exploratoriu și fără nicio consecință decizională sau comercială impusă vreunei instituții. Orice încercare de a-l prezenta drept trafic de influență este falsă și profund iresponsabilă”, a declarat Oana Gheorghiu.

Autoritatea pentru Digitalizare a ponit in septembrie 2024 proiectul „Platformei Naționale de Interoperabilitate”, proiect ce a parcurs intreg procesul de evaluare, contractul de finanțare tripartit pentru implementarea acestuia fiind încheiat în iulie 2025. În vederea obținerii finanțării, ADR a respectat toate cerințele prevăzute în Ghidul Solicitantului.

ADR, în calitate de autoritate contractantă a inițiat și transmis în SEAP, la finalul lunii ianuarie procedura de achiziție Servicii de dezvoltare platforma software în cadrul proiectului „Platforma națională de interoperabilitate cu termen limită de depunere inițială data de 26 martie 2026, data decalată până la 15.04.2026.

DNA a început audierile în dosarul care o vizează pe Oana Gheorghiu. Irinel Darău și Radu Miruță sunt printre persoanele interogate de procurori

Primele semne că proiectul platformei va fi „trântit” pentru a servi alte interese apar insă in la inceputul lunii februarie anul acesta. Ministrul Irinel – Ambrozie DARĂU transmite ADR o adresă prin care solicită formularea unui răspuns cu privire la rolul central pe care il va avea Platforma Nationala de Interoperabilitate in ecosistemul digital din România, solicitând întreaga documentație de atribuire împreună cu caietul de sarcini aferent, în vederea unor întâlniri de lucru ulterioare, atentie, DEȘI PROCEDURA DE ATRIBUIRE NU ERA PUBLICĂ ÎN SEAP.

Pe 24 februarie 2026, ministrul Irineu DARĂU participă la o vizită în Republica Moldova care așa cum însuși acesta anunță pe facebook, are drept scop: colaborări instituționale, evenimente memorative, discuții cu presa și întâlniri prietenești cu frații. Dar în aceeași zi de 24 februarie Agenția de Guvernare Electronică din Republica Moldova declară public, printr-un comunicat pe facebook că, cităm: suntem pregătiți să partajăm cu România soluțiile pe care le-am construit: partajarea unor soluții digitale dezvoltate în Republica Moldova, în special pe zona de interoperabilitate și platforme de semnare, autentificare și notificare. În acest mod Republica Moldova îsi asumă un rol activ…..ca furnizor de soluții funcționale și expertiză validată. La întoarcere mai exact în 4 martie, ministrul Darău cere ADR toate datele aferente arhitecturii digitale naționale existentă și viitoare.

Citește și EXCLUSIV DOCUMENT Anchetă explozivă despre rețeaua care își bate joc de siguranța datelor naționale. Vicepremierul Oana Gheorghiu și ministrul Irineu Darău dau digitalizarea moldovenilor

În 27 martie 2026, doamna Oana Clara GHEORGHIU, în calitate de vice-prim-ministru, transmite o adresă, prin care comunică ADR faptul că, urmare a analizei efectuate împreună cu echipa, au concluzionat că nu este necesară dezvoltarea unei platforme noi, ci consolidarea celei existente – PDURo. De menționat faptul că, însăși doamna Oana GHEORGHIU declară public, într-o comunicare pe FACEBOOK, in data de 14 mai ca de altfel, este „esențial de subliniat că nu am nicio atribuție de decizie în procesele de achiziție ale instituțiilor statului.”

Demersul constituirii unui nou grup de lucru, (grup de lucru constituit fără reprezentanții ADR sau înștiințarea instituției), la nivelul cabinetului Vice-Premierului Oana GHEORGHIU constituie o dovadă de abuz în serviciu. Nici până în prezent nu este cunoscut cine a făcut parte din acest grup de lucru.

Pe 1 aprilie anul acesta 2026 Ministerul economiei si dezvoltării transmite o adresă către ADR prin care solicită nici mai mult nici mai putin decat Anularea procedurii de achiziție publică inițiată pentru Platfoma nationala de interoperabilitate.

Pe 3 aprilie Cătălin Aurel GIULESCU este numit de către premierul Ilie BOLOJAN, consilier de stat la cabinetul vicepremierei Oana Gheorghiu. Trei zile mai tarziu, Giulescu, Gheorghiu aflați în vizită de lucru în Republica Moldova, publică următorul comunicat pe facebook:

„Împreună cu o echipa de colegi din mai multe institutii ale statului am fost saptamana trecuta in Republica Moldova la Agentia de Guvernare Electronica. Eu am fost pentru o zi, colegii mei insa au avut 3 zile pline intr-un schimb de experienta si invatare accelerata care sa ne ajute sa avem curand planul pentru implementarea portofelului european de identitate digitala si altor aspecte tehnice importante care tin de alinierea la practicile si standardele europene. Colegii nostri moldoveni au inceput acum 15 ani munca pentru a deveni “un stat prietenos” digital. Asa ca parteneriatul cu ei ne ajuta si multumesc Nicoleta Golomeet si echipei sale pentru deschidere, generozitatea investitiei de timp si informatii si colegilor mei pentru orele multe petrecute in microbuz, deschidere si implicare! Eu am avut un rol mic pentru a face aceasta importanta intalnire sa se intample si de aceea as vrea sa-i multumesc lui Catalin Giulescu, care a lucrat cateva luni pentru a o face realitate.”

De altfel chiar domnul Cătălin Giulescu, întrebat fiind ce ar lua din Republica Moldova, a replicat: tot, în mod special soluția de interoperabilitate.

Pe site-ul Agenției de Guvernare Electronică din Republica Moldova apare următorul comunicat:
„România accelerează digitalizarea prin modelul dezvoltat în Republica Moldova
După 3 zile de sesiuni tehnice la Agenția de Guvernare Electronică, alături de reprezentanți ai Ministerul Afacerilor Interne, Romania și STS – Serviciul de Telecomunicaţii Speciale și alți experți în digitalizare din România, discuțiile bilaterale între echipa AGE și delegația română s-au concentrat pe înțelegerea practică a modului în care funcționează ecosistemul digital guvernamental de la noi și pe identificarea elementelor care pot fi preluate și adaptate.
Schimbul de experiență a evidențiat componentele care funcționează eficient în țara noastră și care pot contribui la dezvoltarea unor soluții similare în România.
Mădălina Marcu, secretar de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al vicepremierului Oana Gheorghiu a subliniat importanța dezvoltării serviciilor digitale cu accent pe utilizator și modul în care abordarea centrată pe cetățean, aplicată la Chișinău, poate fi valorificată în procesele de digitalizare din România.
Cătălin Giulescu, Director General al Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor (MAI): Modulele de interoperabilitate și Cabinetul Personal evidențiază impactul direct al tehnologiei asupra serviciilor publice. Utilitatea lor practică deschide oportunități pentru accelerarea proceselor de evidență a persoanelor și facilitarea accesului la date în România.

Pe 30 aprilie Cătălin – Aurel GIULESCU este numit președintele ADR. Si două săptămâni mai tarziu el promovează pe Facebook următoarea comunicare:
“Astăzi, 15.05.2026, Președintele Autorității pentru Digitalizarea României, Aurel – Cătălin Giulescu, a emis Decizia nr. 287/15 mai 2026, prin care au fost anulate procedurile de achiziție publică aferente implementării proiectului ”Platforma Națională de Interoperabilitate”.

Fostul Sef al autoritatii pentru digitalizare spune ca decizia de a anula procedura de achiziție când există oferte depuse reprezintă un abuz întrucât procedura putea fi menținută în stare de suspendare/prelungire a valabilității ofertelor până la clarificarea situației politice, anularea brutala fiind cea care va crea riscul de litigii. Nu este nici legal și nici corect procedural să anunți o anulare pe Facebook în timp ce licitația este activă în SEAP fără a trimite comunicări oficiale operatorilor economici. O postare pe rețelele sociale nu are valoare juridică în dreptul administrativ și încalcă direct obligațiile de transparență și egalitate de tratament.

Simona Halep și Dorin Mateiu au fot văzuți în vacanță pe insula Mykonos din Grecia, imaginile cu cei doi fiind publicate de Cancan. În urma retragerii din tenis, se pare că viața sentimentală a campioanei s-a schimbat, cu toate că aceasta nu a confirmat nicio nouă relație.

Citește și: Lovitură dată de Simona Halep. A semnat contractul care o va umple de bani: „Vreau cât mai multe vacanțe!”

După retragere, Halep și-a petrecut cea mai mare parte a timpului în Dubai. Aici locuiește și Dorin Mateiu o parte din an, iar destinațiile și cercurile de prieteni ale celor doi se intersectau tot mai des.

În imaginile apărute în spațiul online cei doi poartă culori similare, iar în una din fotografii, Mateiu o pozează pe Simona Halep.

Imaginile au fost realizate pe plaja restaurantului Spilia, un loc frecventat de milionarii din Mykonos.

Dorin Mateiu este considerat un om influent în industria alimentară. Acesta și-a construit un business cu mezeluri și produse din carne, iar de-a lungul timpului și-a extins investițiie în mai multe domenii.

Dorin Mateiu are aproape 60 de ani și o avere estimată la aproximativ 70 de milioane de euro.

Citește și: Simona Halep, escapadă de lux după retragerea din tenis. Week-end de neuitat într-o destinaţie surpriză FOTO