Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Succesiunea lui Merkel devine din nou incertă în Germania . Conservatorii se prăbușesc în sondaje

Publicat

in

Până acum a fost favorit la alegerile din Germania. Dar Armin Laschet, al doilea finalist desemnat de Angela Merkel, și-a început campania miercuri, pe fondul unei căderi în sondaje, care ar putea duce la surprize, potrivit AFP.

Liderul conservatorilor germani și-a început maratonul de întâlniri publice, care ar trebui să-l conducă la verdictul alegerilor legislative din 26 septembrie, postul de cancelar.

Cu o dispoziție bună, președintele Uniunii Creștine Democrate (CDU) pășește în ring, îmbracă mănuși de box albastre și dă o lovitură în dreapta, o lovitură în stânga. Mesajul este clar: partidul său „va lupta în timpul acestei campanii”, promite el.

Și bătălia promite să fie aproape în fața alunecării conservatorilor în intențiile de vot.

„Sondaj de șoc!”, Titrează miercuri cotidianul Bild, cel mai citit din Germania, despre un sondaj Forsa pentru RTL Germania, care conferă taberei conservatoare doar 23% din voturi. Adică cu 13 puncte mai puțin decât la începutul anului și fașă de 30% în urmă cu câteva săptămâni.

Armin Laschet este acum pe panta ecologiștilor (20%) și chiar a social-democraților.

Inundațiile l-au coborât în sondaje. Ce s-a întâmplat?

Armin Laschet este penalizat prin gestionarea inundațiilor grave din Germania în iulie.

Acest oficial în vârstă de 60 de ani este, de asemenea, liderul uneia dintre cele două regiuni cele mai afectate de acest dezastru, Renania de Nord-Westfalia.

Cu toate acestea, autoritățile au fost acuzate săptămâni întregi că nu au avertizat populațiile la timp, în ciuda avertismentelor din partea serviciilor meteorologice.

În timpul unei vizite recente în regiunea sa, Armin Laschet a fost chiar luat la întrebări de victimele dezastrului care s-au plâns de încetineala ajutorului public atunci când au pierdut totul.

Și asta în timp ce acest centrist încă se luptă să obțină unanimitatea în propria tabără: partidul l-a ales doar la sfârșitul unor primare foarte disputate împotriva rivalului său bavarez Markus Söder, lider al partidului aliat CSU și clar mai popular în opinia publică.

Un nou sondaj publicat miercuri seară de Der Spiegel relevă faptul că 70% dintre membrii CDU / CSU l-ar prefera pe Söder în calitate de candidat la cancelar, o respingere dură pentru Laschet.

În cele din urmă, este vizat de acuzațiile de plagiat cu privire la o carte. El este criticat pentru că folosește, fără a cita, contribuțiile unui politolog, un discurs al unui oficial al comunității evreiești și chiar articole de pe Wikipedia.

Lupte deschise

Până atunci, rivalul lui, ecologista Annalena Baerbock, fusese slăbită de acuzații similare. Alte gafe făcute și un început de campanie eșuat, au provocat o cădere a Verzilor în sondaje.

Drept urmare, cărțile par să fie refăcute cu șase săptămâni înainte de votare.

Conservatorii Angelei Merkel, chiar dacă rămân în frunte, nu mai au garanția deplină că vor păstra cancelaria

Contracarările dreptei germane și ale ecologiștilor, pe de altă parte, sunt fericirea social-democraților, care încep să spere din nou.

„Lupta este în curs”, a declarat miercuri liderul partidului SPD, Lars Klingbeil.

„Oamenii se întreabă cine are seriozitatea necesară pentru a conduce țara. Pe acest punct vrem să convingem”, a adăugat el.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

LIVE TEXT Război în Ucraina: Volodimir Zelenski a cerut să se construiască rapid fortificații în zonele cheie

Publicat

in

Volodimir Zelenski a cerut, într-un mesaj video, să se construiască rapid fortificații în zonele cheie în care este nevoie de consolidări, amenințate de ofensiva rusă. „Asta înseamnă, desigur, o mai mare atenție la sectoarele din Avdiivka, Mariinka şi altele din regiunea Doneţk care vor primi o atenţie maximă. În regiunea Harkov înseamnă sectorul Kupiansk şi linia de apărare Kupiansk-Lîman”, a spus Zelenski.

STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de războiul din Ucraina.

UPDATE 2 decembrie: 03.00: Zelenski: Războiul cu Rusia a intrat într-o nouă etapă

Volodimir Zelenski, spune că războiul cu Rusia se află într-o nouă etapă, iar iarna ar urma să complice luptele, după o contraofensivă de vară care nu a dat rezultatele scontate din cauza lipsei persistente de arme şi de forţe terestre, relatează Associated Press, conform News.ro.

„Avem o nouă fază a războiului, iar acesta este un fapt”, a declarat Zelenski într-un interviu în Harkov, în nord-estul Ucrainei, unde preşedintele a venit într-un tur al zonelor de război, menit să ridice moralul în regiune. „Iarna, în general, este o nouă fază a războiului”, adaugă el.

Continuarea aici

content-image

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Viktor Orban năruie speranțele Kievului: Aderarea Ucrainei la UE nu coincide cu interesele naţionale ale Ungariei

Publicat

in

În acest moment, aderarea Ucrainei la UE şi începerea negocierilor de aderare nu coincid cu interesele naţionale ale Ungariei, notează MTI, potrivit Rador Radio România.

Uniunea Europeană ar trebui mai întâi să încheie un acord de parteneriat strategic cu Ucraina, iar sprijinirea acestei ţări ar trebui rezolvată într-un mod transparent, în afara cadrului bugetului UE, a declarat premierul ungar Viktor Orbán, vineri, în emisiunea „Bună dimineaţa, Ungaria!” a postului public Radio Kossuth. Viktor Orbán recomandă ca la următoarea întâlnire a liderilor UE, care va avea loc peste două săptămâni, să nu fie luată nicio decizie cu privire la negocierile de aderare a Ucrainei la UE.

Potrivit premierului Ungariei, este o greşeală faptul că Executivul de la Bruxelles insistă ca liderii UE să includă acest subiect pe ordinea de zi a viitoarei consfătuiri. Acest subiect nu trebuie inclus pe ordinea de zi, Comisia Europeană trebuie să înţeleagă faptul că întâlnirea a fost prost pregătită, iar vinovat este Executivul de la Bruxelles – a spus prim-ministrul ungar. Comisia a propus să începem negocierile privind aderarea Ucrainei la UE, însă acest lucru nu coincide cu interesele multor state membre şi cu siguranţă nu coincide cu cele ale Ungariei, a subliniat Viktor Orbán. „Iar, noi suntem într-o situaţie suficient de bună pentru a avea curajul să spunem asta, indiferent de cât de multă presiune se pune pe noi” – a declarat şeful guvernului de la Budapesta. Pregătirea nu înseamnă că „se întocmeşte un document pe care toată lumea doar îl citeşte”, ci înseamnă să se negocieze cu toată lumea, să se analizeze şi să se armonizeze interesele fiecăruia – a accentuat Viktor Orbán. Iar, dacă s-a reuşit armonizarea şi există şanse pentru un acord, atunci să se facă o propunere – a subliniat premierul Ungariei.

Viktor Orbán a afirmat că, în privinţa chestiunii aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, se poate prevedea că nu va exista un acord pe acest subiect, iar astfel, unitatea europeană ar avea de suferit. Unitatea UE poate fi protejată prin neincluderea pe ordinea de zi a problemelor asupra cărora nu există un acord – a adăugat Viktor Orbán. Premierul ungar a atras atenţia şi asupra faptului că tratatul de bază al Uniunii Europene nu conţine cuvântul „veto”, ci precizează că există anumite domenii în care deciziile pot fi luate doar dacă toate statele membre sunt de acord. Nu este vorba despre faptul că cineva a luat o decizie şi noi apelăm la veto, ci despre faptul că nu poate exista nicio decizie fără noi, a accentuat premierul maghiar, care a subliniat că „noi suntem Uniunea Europeană”. „Uniunea Europeană nu se află la Bruxelles, acolo se află birocraţii. Uniunea Europeană se află la Budapesta, la Varşovia, la Paris, la Berlin” – a spus Viktor Orbán.

Şeful executivului de la Budapesta a subliniat că nu trebuie să ne lăsăm forţaţi într-o situaţie în care să avem remuşcări pentru faptul că am împiedicat punerea în aplicare a unor decizii luate de alţii, întrucât Ungaria are tot dreptul să ia parte la luarea unei decizii numai dacă aceasta corespunde intereselor naţionale ale maghiarilor.

Premierul ungar a precizat că va pleda pentru ideea ca Uniunea Europeană să încheie mai întâi un acord de parteneriat strategic cu Ucraina. În opinia sa, acest lucru ar putea dura chiar şi 5-10 ani, iar în acest răstimp, Ucraina ar putea fi adusă mai aproape de UE. „Când vom vedea că putem coopera, atunci să punem în discuţie problema aderării”, însă acest lucru va fi posibil numai după nişte ani – a spus Viktor Orbán.

Premierul Ungariei a amintit că UE a făcut deja o astfel de greşeală: a început să negocieze cu Turcia, a promis acestui stat va deveni membru al UE, dar situaţia asta durează de 20-30 de ani, ceea ce este frustrant pentru toată lumea şi reprezintă un eşec. Viktor Orbán a atras atenţia şi asupra faptului că, în cazul Ucrainei, există multe întrebări la care nu se ştie răspunsul, întrucât ţara se află în război, sistemul său juridic şi politic funcţionează diferit de cel al unei ţări care duce o viaţă paşnică, aşadar nu se poate stabili dacă Ucraina respectă cadrul constituţional al statului de drept. În plus, nu se poate spune nici cât teritoriu are exact Ucraina, pe care Comisia Europeană dorşte să primească în UE, întrucât are teritorii care din punct de vedere legal îi aparţin fără îndoială, dar Rusia staţionează militar acolo. Nu ştim nici despre ce populaţie vorbim, pentru că oamenii se refugiază în mod constant din Ucraina şi nu ştim nici dacă dacă includerea agriculturii ucrainene pe piaţa liberă va fi benefică pentru fermierii statelor care sunt deja pe piaţa UE, sau dimpotrivă – a enumerat Viktor Orbán.

Potrivit fermierilor maghiari, sute de mii dintre ei ar da faliment dacă agricultura ucraineană ar face parte din sistemul european, a adăugat premierul Ungariei. Viktor Orbán a afirmat, de asemenea, că nu se ştie nici din ce bani ar fi sprijinită Ucraina în cazul aderării, deoarece dacă resursele financiare trebuie identificate în cele deja existente, atunci statele din Europa Centrală ar pierde o parte din acestea.

Punctul de vedere al Ungariei este că sprijinul ar trebui acordat Ucrainei în mod transparent, în afara bugetului UE, a declarat şeful guvernului de la Budapesta. Ar fi nevoie de un acord interguvernamental separat, în urma căruia să fie creat un fond financiar separat de susţinere a Ucrainei, la care fiecare ţară membră a UE să contribuie aşa cum consideră – a mai accentuat Viktor Orbán.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend