Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Studiul care dezvăluie totul despre comportamentul oamenilor. În online suntem mai puțin sinceri și mai agresivi

Publicat

in

În online suntem mai puțin sinceri și mai agresivi. Iar în metavers – iterații viitoare a internetului – va fi și mai rău, arată un studiu realizat de Institutul Italian de Tehnologie, potrivit Mediafax.

Cercetarea arată că, cu cât ne simțim mai puțin reprezentați de avatarurile noastre, cu atât suntem mai dispuși să facem alegeri discutabile din punct de vedere moral.

În internet suntem obișnuiți să ne comportăm mai rău decât în lumea reală, să scriem lucruri pe care nu le-am spune niciodată, chiar să mințim și să ne prefacem că suntem ceea ce nu suntem.

Noutatea este că, în metavers și în lumile virtuale în general, situația nu numai că nu se va îmbunătăți, dar probabil se va înrăutăți, dacă nu se iau anumite măsuri.

Echipa de cercetare “Neuroscience & Society” a IIT, condusă de Salvatore Maria Aglioti, a realizat un experiment simplu, dar semnificativ: a dezvoltat un joc video într-un mediu virtual în care diverși participanți trebuiau să concureze în perechi într-un joc de cărți pentru a câștiga bani reali. Conform regulilor, primul jucător trebuia să tragă una dintre cele două cărți de joc, știind că una reprezintă victoria și cealaltă înfrângerea. Cartea extrasă era arătată doar avatarului, care putea decide să mintă și să se favorizeze, știind că nimeni nu va afla dacă trișează. Al doilea jucător continua jocul la diferite niveluri de identificare cu avatarul controlat de el. Ideea era de a varia așa-numitul sentiment de „apartenență corporală”, creând o legătură mai mult sau mai puțin puternică cu versiunea virtuală, scrie La Stampa.

A reieșit că un sentiment de „diminuare a apartenenței corporale” este asociat cu alegeri mai egoiste și mai nedrepte, care cresc pe măsură ce crește miza.

Mai simplu spus: cu cât avatarul nostru este mai puțin realist, cu atât ne simțim mai puțin reprezentați de el și cu atât suntem mai dispuși să facem alegeri discutabile din punct de vedere moral.

Studiul a dezvăluit implicit și soluția: dacă problema este legată de capacitatea de a se identifica cu alter ego-ul digital, este evident că “pentru a diminua comportamentul necinstit în viitoarele lumi virtuale, ne-am putea gândi la sisteme care să ne sporească sentimentul de apartenență corporală, implementând intervenții grafice și tehnologice pe cele mai utilizate dispozitive de realitate virtuală”, a explicat Aglioti.

Nu este vorba doar de o chestiune estetică: cercetătoarea Marina Scattolin a amintit că “rezultatele sunt deosebit de relevante în acest moment istoric, în care se observă transpunerea în online a multor activități cotidiene, cum ar fi întâlnirile, discuțiile despre teze, examenele și interviurile de angajare (și chiar terapiile medicale, n.r.).

În concluzie, dacă, într-adevăr, în următorii 10 ani mediile virtuale vor lua locul internetului așa cum e cunoscut acum și vor cuceri o parte din ce în ce mai mare din viețile noastre, este esențial ca acestea să fie bine construite și cât mai realiste posibil.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Se construiește fabrica viitorului în România: țara noastră devine cu jucător-cheie la nivel mondial

Publicat

in

De

România a devenit o țară în de care marii investitori sunt atrași să construiască. Belgienii de la Sonaca anunță faptul că au început construcția unei fabrici în comuna Moldovenești, din județul Cluj, care va face din România un hub internațional pentru tehnologie avansată. Fabrica Sonaca va construi piese de ultimă generație pentru avioane, iar în noua fabrică vor fi angajați 160 de specialiști din România. Fabrica Sonaca este așteptată să înceapă producția în vara anului 2025.

“România devine epicentrul inovației în industria aerospațială mondială! Sonaca ridică o nouă fabrică în județul Cluj, transformând comuna Moldovenești în hub-ul mondial al tehnologiei avansate.

Cu o investiție masivă de 38 de milioane de euro, Sonaca își consolidează prezența în România, profitând de sprijinul statului în valoare de 2,7 milioane de euro. Această nouă unitate de producție va crea 160 de locuri de muncă și va aduce o infuzie de inovație și excelență în industria locală.

Fabrica va fi motorul de creștere pentru Sonaca, susținând contractele cu gigantul aerospațial Airbus, inclusiv pentru cele mai noi modele A321. Această mișcare marchează un moment istoric pentru România, consolidându-și poziția ca un jucător de frunte în industria aerospațială globală.

Investiția se ridică la 38 milioane de euro. Clădirea va fi terminată până la sfârșitul anului 2024, apoi, instalarea echipamentelor va avea loc în primul semestru al anului 2025, iar producția va fi demarată până în vara anului 2025. În total vor fi create 160 de locuri de muncă”, au transmis reprezentanţii grupului belgian.

Se construiesc piesele viitorului

Belgienii de la Sonaca susțin că fabrica din România va fi un punct central pentru producția de flapsuri interioare pentru Airbus A321 XLR (Extra Long Range), un pas semnificativ către viitorul aviației.

Fabrica va fi nu doar un centru de excelență, ci și un punct central pentru producția de flapsuri interioare pentru Airbus A321 XLR (Extra Long Range), un pas semnificativ către viitorul aviației. În plus, aici se va produce o parte semnificativă din piesele slaturilor pentru avioanele A320.

Această evoluție nu este doar un vis împlinit pentru Sonaca, ci și un pas hotărâtor pentru industria aerospațială românească și globală. Anunțul a fost făcut cu mai bine de o lună în urmă, iar acum suntem pe cale să vedem visul devenind realitate.

Vom fi unul dintre puținii producători industriali din Europa care va obține certificarea pentru a face tratamente speciale de suprafață componentelor din aluminiu pentru flapsurile și slaturile din structura aripilor de avion. Ne propunem să aducem noi programe în viitor, dar acest lucru este încă în discuții de evaluare cu clienții”, mai arată belgienii.

Citeste mai mult

NATIONAL

Rolul României în războiul din Orientul Mijlociu

Publicat

in

De

Prin România trec transporturile strategice spre Ucraina iar teritoriul țării se află în spațiul care face legătura dintre cele două conflicte, cel din Orientul Mijlociu și cel ruso-ucrainean.

Bucureștiul își poate face pentru prima dată un plan strategic privind dinspre această placă turnantă în care războaiele au fost o prezență aproape continuă încă din perioada în care marele rege persan Darius venea în 513 î.e.n. din teritoriul actualului Iran să-i cucerească pe sciții din stepele aflate în nordul Mării Negre și trecea Dunărea pe la Isaccea de azi.

Într-un fel, România este în ochiul ciclonului, despre care se spune că ar fi zona lipsită de vânturi și precipitații în jurul căreia se desfășoară furtuna: în vest e Ungaria, tot mai instabilă, dar pregătită să susțină la nevoie acțiunile Moscovei; la sud-vest e Serbia, care mereu a fost aliata Rusiei; la sud de Dunăre e Bulgaria, instabilă politic de ani de zile, țară în care există deja comunități importante de ruși; la nord-est e Ucraina, care se bate eroic din 2022 împotriva Rusiei, care continuă să avanseze spre Gurile Dunării; la est, întreg spațiul pontic se află sub influența puterilor regionale cu interese în Orientul Mijlociu. De sute de ani, teritoriul dintre Marea Neagră, Marea Caspică și Golful Persic a fost disputat între otomani și iranieni, înainte să intre și rușii în această ecuație de putere.

Cele 300 de drone și rachete lansate de Iran împotriva Israelului azi-noapte cu susținerea în stradă a unor mulțimi dezlănțuite nu și-au atins țintele. A fost primul atac direct întreprins vreodată de puterea iraniană împotriva teritoriului israelian. Armata israeliană sprijinită de americani a respins pericolul, dar în centrul Teheranului o pictură murală anunța că „următoarea palmă va fi mai puternică”.

Președintele iranian Ebrahim Raissi a anunțat că „pedepsirea agresorului a fost realizată”, avertizând sec și brutal că, „dacă regimul sionist sau susţinătorii săi dau dovadă de un comportament imprudent, ei vor primi un răspuns decisiv şi mult mai puternic”. Rusia a îndemnat astăzi la „reținere”, dar ea este aliata tradițională a iranienilor și s-a implicat violent în războiul civil din Siria, în care turcii sunniți au luptat de partea opoziției împotriva președintelui actual Bashar al-Assad iar persanii șiiți și-au arătat mușchii de partea lui Assad, într-un conflict care a început în 2011.

Rusia și Statele Unite sunt implicate în ambele războaie: în Ucraina și în Orientul Mijlociu. Rusia care și-a pierdut rangul de mare putere vrea să reseteze ordinea internațională, sprijinindu-se pe ceea ce fostul președinte american George W. Bush numea în 2002 „axa răului”: Irak, Iran și Coreea de Nord. Între timp, Irakul a trecut printr-un război lung, dar a rămas în sfera de influență iraniană, de facto, pe aceeași axă ca acum 20 de ani. Încă de atunci, România a sărit în barca americană, asociindu-se Statelor Unite și Marii Britanii în războiul din Irak și Afganistan.

În 2003, când a avut loc a doua intervenție americană în Irak, marile puteri europene Franța și Germania au refuzat să susțină operațiunile militare gândite de Washington în afara unui mandat din partea ONU. În siajul Statelor Unite s-au așezat însă statele est-europene, pe atunci doar candidate la intrarea în UE, inclusiv România și Bulgaria, care abia în 2002 primiseră invitația de a intra în NATO, dar au intrat de jure în 2004.

Președintele Franței, Jacques Chirac, a spus la începutul acelei dezbateri că Estul a pierdut ocazia de a tăcea din gură. Dar secretarul american al Apărării, Donald Rumsfeld, s-a folosit de ocazie să compare noua Europa, țările foste comuniste, cu vechea Europă, în special Germania și Franța, care pentru Rumsfeld se împotmoliseră într-un conformism politic laș.

La fel ca atunci, dar mult mai pregătită și mai sigură de poziția ei, România va urma strategia americană. Mai ales că baza americană de la Marea Neagră a fost folosită și în perioadele anterioare ca punct de sprijin pentru operațiunile americane din Afganistan, în procesul de retragere din Irak (2008-2011), dar și din Afganistan (2021). România este pentru Statele Unite mai importantă decât Turcia în această perioadă de escaladări, nu doar din cauza balansurilor Ankarei față de Rusia, ci și fiindcă Turcia are interese clare în Orientul Mijlociu, care nu coincid mereu cu cele americane.

România va fi deci un cap de pod la marginea plăcii tectonice pe care se află și a început să aibă cutremure de adâncime, care se propagă dinspre Marea Neagră spre Golful Persic. Americanii vor folosi această poziție pentru a sprijini Israelul în Orientul Mijlociu, la fel cum NATO o folosește pentru transporturi strategice și baze de informare în războiul ruso-ucrainean.

Va încerca oare Bucureștiul să obțină în schimbul poziției sale ceva? Investiții în Portul Constanța, arme sofisticate pentru apărarea litoralului românesc, mai multe trupe aliate care să ajute țara în cazul în care se încing lucrurile, un spital militar nou cu tehnologii de ultimă generație, primirea definitivă în Schengen? Nu e vorba de un spirit tranzacțional, ci de oportunitatea de a întări periferia euroatlantică inclusiv prin investiții strategice prea mult amânate.

preluare DW via Rador Radio România

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend