Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a închis în scădere pe toţi indicii şedinţa de luni, însă rulajul a depăşit 3,56 de miliarde de lei (717,36 milioane de euro) pe fondul tranzacţiilor cu obligaţiuni emise de Ministerul Finanţelor, relatează Agerpres.

Principalul indice al Bursei de Valori Bucureşti, BET, care include cele mai tranzacţionate 20 de companii listate pe Piaţa Reglementată, a închis în scădere cu 0,76%, la valoarea de 17.593,76 puncte, iar BET-Plus, care arată evoluţia celor mai lichide 43 de acţiuni de la Bursă, s-a depreciat cu 0,74%.

Indicele blue-chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a consemnat un recul de 0,73%, în timp ce indicele SIF-urilor, BET-FI, s-a depreciat cu 0,41%.

Indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiţii, a coborât cu 0,69%, iar BET-NG, care măsoară evoluţia celor zece companii energetice şi de utilităţi, a închis pe minus cu 0,53%.

Indicele BET AeRO, care include 20 de companii reprezentative de pe piaţa AeRO, a scăzut uşor cu 0,02%.

Cele mai lichide titluri au fost cele ale Hidroelectrica, cu tranzacţii de 32,62 milioane de lei, urmate de acţiunile Banca Transilvania, cu 6,04 milioane de lei, şi ale BVB, cu 5,56 milioane de lei.

Cele mai bune evoluţii au fost înregistrate de acţiunile Turbomecanica (+3,11%), Casa de Bucovina – Club de Munte (+2,50%) şi ale COMCM Constanţa (+2,27%).

Pe de altă parte, cele mai importante scăderi au fost consemnate de acţiunile Artego (-7,23%), UAMT (-6,93%) şi Mecanica Ceahlău (-6,19%).

Fostul primar general și actual europarlamentar PSD Gabriela Firea a comentat situația de la planșeul de la Piața Unirii, acolo unde, luni, a fost un adevărat scandal după ce primarul de la Sectorul 4, Daniel Băluță, a început reabilitarea, air primarul general a venit cu poliția locală peste el.

“Siguranța cetățenilor este o datorie! Ce se întâmplă astăzi în centrul Capitalei este tragic, iar acțiunile primarului general nu au legătură cu administrația locală, ci doar cu politica. Viața oamenilor nu poate fi manipulată la infinit în scop politic.

Planșeul Unirii trebuie consolidat de urgență. Este realitatea îngrijorătoare pe care Nicușor Dan pare că o ignoră. Primarul general s-a obișnuit cu rolul de victimă și vrea, din nou, să pozeze în edilul abuzat când, de fapt, el este agresorul.

Doi primari de sector, Daniel Băluță și Robert Negoiță, și-au dat mâna și au încercat să găsească o soluție ca lucrările de consolidare, urgente, să înceapă. Sunt pașii normali care urmează după expertizele realizate în mandatul meu de primar general. În ultimii patru ani, cu Nicușor Dan la cârma Capitalei, s-a stat, iar, acum, primarul general blochează lucrările.

Primăria Sectorului 4 și-a asumat proiectul, a realizat expertize noi, a obținut banii necesari, a depus documentațiile. A făcut treaba Primăriei Capitalei și nici așa nu e bine. Sunt total de acord cu ideea că orice astfel de lucrare trebuie să respecte legislația în vigoare. Însă, Nicușor Dan putea să dea o mână de ajutor, dacă a sesizat așa-zisele probleme, nu să le închidă ușa-n nas celor doi primari de sector, doar pentru că au altă viziune și culoare politică.

Îi amintesc primarului general că siguranța oamenilor nu este o joacă. Nu a consolidat nimic în București, capitala europeană cu cel mai ridicat risc seismic. Nici măcar o clădire pericol public nu a fost restaurată, nici un pod dintre cele deteriorate nu a intrat în reparații. A terminat Podul Grant, început în mandatul meu și…cam atât.

În mandatul meu de primar general, am început primul program serios de consolidare a clădirilor pericol public și a podurilor și pasajelor cu mari probleme de structură. Am consolidat 20 de imobile și am lăsat alte 20 în diferite stadii. De asemenea, am demarat consolidarea Podului Grant și urma să începem lucrările la Podul Fundeni, cu mari probleme tehnice, despre care Nicușor Dan nu comunică nimic. În ce privește planșeul Unirii, tot în mandatul meu au coborât în subteran pentru prima dată echipele de experți în construcții”, a spus Gabriela Firea.

Ajutorul militar francez pentru Ucraina va depăşi 2 miliarde de euro în 2024, în special datorită utilizării dobânzilor la activele ruseşti îngheţate, dar nu va atinge suma maximă de 3 miliarde prevăzută în acordul de securitate încheiat cu Kiev, a afirmat luni ministrul forţelor armate, Sébastien Lecornu, transmite AFP, preluată de Agerpres.

„S-a decis politic la începutul anului 2024 că acest ajutor ar putea ajunge până la 3 miliarde de euro. În fapt, vom fi la peste 2 miliarde de euro, dar nu la 3 miliarde de euro”, a spus el în faţa deputaţilor din comisia de apărare.

Franţa a garantat sprijinul său pentru Ucraina într-un acord bilateral de securitate încheiat la 16 februarie. Potrivit Parisului, ajutorul militar francez a fost de 1,7 miliarde de euro în 2022 şi de 2,1 miliarde în 2023.

Aproximativ 300 milioane de euro ca ajutoare în 2024 provin din utilizarea dobânzilor la activele ruseşti îngheţate şi „permit finanţarea de muniţii – mai degrabă obuze de 155 mm -, tunuri Caesar, carburant”, a detaliat Lecornu.

Donaţia de materiale vechi ale armatei franceze a fost înlocuită cu echipamente noi, precum vehicule blindate VAB sau tancuri AMX-10RC reprezentând un cost de 533 milioane de euro în 2024, faţă de 177 milioane în 2023. Donaţiile de materiale vechi vor reprezenta anul viitor 700 milioane de euro, a adăugat ministrul.

Finanţarea ajutorului către Ucraina provine de asemenea din „câştiguri de inflaţie”, evaluate în acest an la o sumă între 400 şi 600 milioane de euro, a explicat Lecornu. Aceste câştiguri provin din încetinirea inflaţiei în raport cu previziunile de inflaţie mai ridicate din legea de programare a cheltuielilor militare.

Finanţarea ajutorului mai provine din fondul de sprijin în sumă de 400 milioane de euro ce permite Kievului să achiziţioneze echipamente direct de la producători francezi sau de la Facilitatea Europeană pentru Pace (FEP).

Franţa contribuie cu 1,2 miliarde de euro la FEP, instrument al UE destinat gestionării intervenţiilor sale în conflicte, mai ales furnizarea de arme, dar ‘noi suntem beneficiari ai ei dat fiind că 143 milioane de euro au fost încasaţi de minister în 2024’ în beneficiul Ucrainei, a mai afirmat Lecornu.

Fostul agent dublu rus Serghei Skripal crede că Vladimir Putin a ordonat otrăvirea sa cu noviciok, a declarat el în cadrul unei proceduri care a început luni cu privire la moartea unei femei care a fost otrăvită involuntar cu agentul neurotoxic, relatează Reuters, potrivit news.ro.

Skripal, care a vândut secrete ruseşti Marii Britanii, şi fiica sa Iulia au fost găsiţi inconştienţi pe o bancă publică în oraşul Salisbury din sudul Angliei, în martie 2018, după ce clanţa uşii de la intrarea în casa sa a fost contaminată intenţionat cu noviciok.

Patru luni mai târziu, Dawn Sturgess a murit din cauza expunerii la agentul neurotoxic. Partenerul ei a găsit o sticlă de parfum contrafăcut despre care poliţia crede că a fost folosită de agenţii serviciilor secrete ruseşti pentru a introduce otrava în ţară.

Familia Skripal şi un ofiţer de poliţie care s-a deplasat la casa lui Skripal au fost afectaţi grav din cauza efectelor agentului neurotoxic de uz militar, dar şi-au revenit, la fel ca şi partenerul lui Sturgess, Charlie Rowley.

Rusia a respins în repetate rânduri acuzaţiile britanice potrivit cărora ar fi implicată.

Skripal nu a vorbit public de la atac, dar ancheta deschisă pentru moartea lui Sturgess consemnează o declaraţie a acestuia în care spune că el, ca şi guvernul britanic, dă vina pe Putin, deşi fostul spion a spus că nu are dovezi concrete. „Cred că Putin ia singur toate deciziile importante. Prin urmare, cred că el trebuie să fi dat cel puţin permisiunea pentru atacul asupra mea şi a Iuliei”, a spus Skripal în declaraţia citită de Andrew O’Connor, avocat public.

În declaraţia sa, Skripal, care a dezvăluit că nu a fost avertizat că viaţa sa era în pericol la momentul respectiv, a spus că era la curent cu acuzaţiile potrivit cărora Putin, pe care a spus că îl cunoaşte personal, ar fi fost implicat în activităţi ilegale cu metale rare. „Am citit că Putin este personal foarte interesat de otravă şi îi place să citească cărţi despre aceasta”, se arată în declaraţia lui Skripal.

Poliţia britanică a inculpat în lipsă trei ruşi, despre care spune că sunt ofiţeri de informaţii ai serviciului militar GRU, pentru tentativa de asasinare asupra lui Skripal şi a fiicei sale, deşi nu a fost intentat niciun proces oficial împotriva lor pentru moartea lui Sturgess. Doi dintre ruşii acuzaţi de Marea Britanie că sunt responsabili pentru otrăvire au apărut ulterior la televiziunea rusă pentru a nega implicarea, afirmând că au fost turişti nevinovaţi care doar au vizitat catedrala oraşului. Toţi trei au negat orice implicare.

Anchetatorii au ajuns la concluzia că Dawn Sturgess, în vârstă de 44 de ani, mamă a trei copii, a fost prinsă în „focul încrucişat” al unei tentative internaţionale de asasinat. Dovezile au sugerat că sticla de parfum conţinea suficientă otravă pentru a ucide mii de oameni, a spus O’Connor. „Puteţi concluziona că cei care au aruncat flaconul în acest fel au acţionat cu un dispreţ grotesc faţă de viaţa umană”, i-a spus el preşedintelui audierii publice care a început luni, fostul judecător al Curţii Supreme Anthony Hughes.

Procedura, care are loc în urma unei anchete a poliţiei şi a demersurilor juridice îndelungate care sunt necesare în prealabil, îşi desfăşoară audierile iniţiale în Salisbury. Ea presupune audierea în secret a unor dovezi confidenţiale din partea serviciilor de securitate britanice, inclusiv detalii despre relaţia lui Skripal cu agenţiile de informaţii britanice, a declarat O’Connor.

Luna trecută, Hughes a decis că familia Skripal nu va depune mărturie în persoană, afirmând că există un „risc covârşitor” ca aceştia să fie atacaţi fizic dacă ar putea fi identificaţi şi dacă li s-ar dezvălui locaţia actuală.

Incidentul a dus la cea mai mare expulzare diplomatică dintre Est şi Vest de la Războiul Rece, iar de atunci relaţiile dintre Londra şi Moscova s-au deteriorat şi mai mult în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Ambasada Rusiei la Londra a declarat săptămâna trecută că „referirile Ministerului britanic de Externe la presupusa utilizare a miticului noviciok sunt de-a dreptul absurde”.

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioşteanu, anunţă, luni, că a fost emisă Autorizaţia de Construire pentru construcţia Lotului 1 al Autostrăzii Bucureşiului A0 Nord, ultimul segment pe care nu demaraseră lucrările.

”A fost emisă Autorizaţia de Construire pentru construcţia Lotului 1 al Autostrăzii Bucureşiului A0 Nord, ultimul lot al acestei autostrăzi pe care nu erau începute lucrările şi, totodată, lotul care întregeşte Coridorul de Transport Pan-european nr. IV (Constanţa – Nădlac)”, a transmis, luni, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioşteanu.

Potrivit acestuia, au fost autorizate: lucrări de drum şi lucrări de artă, respectiv:

1) pod pe autostradă peste râul Dâmboviţa (km 2+999)

2) pod pe autostradă peste râul Bâldana (km 4+024)

3) pasaj pe autostradă peste CF101 Bucureşti – Piteşti şi DN7 (km 8+724), în lungime de 733 metri

4) pod/pasaj pe autostradă peste râul Colentina, CF 300 Bucureşti – Ploieşti, CF Mogoşoaia – Buftea, în lungime de 650 metri

Durata de execuţie a lucrărilor este de 22 luni

De asemenea, s-au autorizat lucrări de scurgere a apelor, lucrări de consolidare, noduri rutiere la intersecţiile cu DN7 şi DN1A, intersecţii şi restabiliri drumuri existente, dar şi lucrări de siguranţa circulaţiei, relocări reţele utilităţi şi iluminat rutier, conform News.ro.

”Durata de execuţie a lucrărilor este de 22 luni, calculată de la data ordinului de începere a lucrărilor, iar săptămâna viitoare voi convoca la faţa locului toţi responsabilii, pentru a demara rapid lucrările”, a mai transmis sursa citată.

Potrivit acesteia, traseul acestui lot are o lungime de 17,5 km şi se află între Autostrada Bucureşti – Piteşti A1 şi DN1, iar amplasamentul lucrărilor este situat pe teritoriul judeţului Ilfov, pe raza unităţilor administrativ teritoriale Dragomireşti-Vale, Buftea, Mogoşoaia, Corbeanca şi pe teritoriul judeţului Giurgiu, pe raza localităţilor Joiţa şi Săbăreni.

Rusia va fi „probabil” în măsură să atace Alianța Nord-Atlantică la orizontul anului 2030, au avertizat luni serviciile secrete germane, care au atenționat totodată cu privire la „nivelul fără precedent” atins în prezent de actele de ingerință ale Moscovei, relatează agenția France-Presse.

„În termeni umani și materiali, forțele armate ruse vor fi probabil în măsură să desfășoare un atac împotriva NATO de la finalul acestui deceniu”, a estimat Bruno Kahl, șeful serviciilor germane de spionaj și contraspionaj (BND), în timpul unei audieri publice în Bundestag (parlamentul federal german).

Potrivit lui, „un conflict militar direct cu NATO devine o opțiune pentru Rusia”.

În același timp, toate cele trei servicii de informații germane – audiate luni în parlament – au avertizat cu privire la pericolul tot mai mare reprezentat, în opinia lor, de activitățile desfășurate de serviciile secrete rusești în țară.

Șefa serviciului de contraspionaj militar, Martina Rosenberg, a raportat o „creștere semnificativă a actelor de spionaj și sabotaj” care vizează armata germană.

„Spionajul și sabotajul rusesc sunt în creștere în Germania, atât cantitativ, cât și calitativ”, a fost la rândul său de acord șeful serviciilor de informații interne, Thomas Haldenwang.

„Amenințarea rusă a devenit un adevărat uragan care se deplasează de la est la vest”

Haldenwang a acuzat Moscova că se află în spatele cazului unui colet care a luat foc la un centru al transportatorului DHL din Leipzig (estul țării) în luna iulie.

Dacă acel colet „ar fi explodat la bord în timpul zborului, ar fi avut loc o catastrofă aviatică”, a spus el, menționând de asemenea campaniile de dezinformare ale Rusiei și cazurile de utilizare a dronelor spion.

Dintr-o „furtună”, amenințarea rusă „a devenit un adevărat uragan” care se deplasează „de la est la vest”, a adăugat el într-o metaforă și cu referire la statele baltice și Polonia, unde acțiunile rusești „sunt mult mai brutale decât sunt la acest moment aici”.

Potrivit șefului BND, Bruno Kahl, „Moscova se pregătește de o nouă escaladare în materie de acțiuni hibride și secrete”.

Prin acte de ingerință care au atins un „nivel fără precedent”, Kremlinul vrea să „testeze liniile roșii ale Occidentului”, a explicat directorul serviciilor secrete germane.

Miercurea trecută, guvernul de la Berlin anunțase măsuri vizând consolidarea controalelor de securitate, în special pe rețelele de socializare, în fața riscurilor crescute de spionaj contra ministerelor germane și de sabotare a infrastructurilor critice.